Anul acesta, deficitul comercial al României crește. În același timp, creșterea economică încetinește. Un amestec care complică mult mediul economic în anul 2025.

Dacă în ultimele luni s-a discutat extrem de mult pe tema deficitului comercial al SUA, este bine să aruncăm o privire și asupra deficitului comercial al economiei românești.

Institutul de Statistică a publicat datele pe primele două luni ale anului. Nu sunt schimbări spectaculoase, dar concluzia este clară, deficitul continuă să crească. Ceea ce ne arată că guvernul nu poate reduce deficitul bugetar, iar economia continuă să crească deficitul balanței comerciale.

În cifre, în primele două luni ale anului, exporturile au crescut cu 0,7%, iar importurile cu 8,2%, ceea ce ne arată diferența de ritm de creștere. În valoare absolută, deficitul a fost de 5,6 miliarde de euro, mai mare cu 1,4 miliarde de euro decât anul trecut, ceea ce înseamnă o creștere cu 35%, ceea ce înseamnă o creștere extrem de mare. Desigur, pe parcursul anului, ritmul poate încetini, dar, nu există nicio garanție în acest sens.

De unde vine deficitul comercial? Capitolul alimente și animale vii rămâne o zonă care înregistrează un deficit ridicat, de 891 milioane de euro, în creștere față de anul trecut. În ceea ce privește sectorul de băuturi și tutun, singurul care produce excedent, respectiv 196 milioane de euro. Sunt două industrii, cea de băuturi și de producere a tutunului, care reușesc să fabrice în România și să exporte, iar cea de tutun a trecut de la produsele clasice la cele inovative.

O zonă deficitară este cea a combustibililor, acolo unde România are un deficit de 841 milioane de euro, aproape la nivelul alimentelor. Recordul în materie de deficit este deținut în continuare de capitolul produse chimice care înregistrează importuri mai mari decât exporturile cu 2,2 miliarde de euro.

Mai complicat este că nici industria auto, cel mai mare exportator din România, nu reușește să producă excedent. Chiar și sectorul auto înregistrează un deficit comercial în valoare de 259 milioane de euro. Ceea ce ne duce la concluzia că singurele industrii care au excedent comercial sunt cele de băuturi și tutun. Sigur că prima explicație a deficitelor comerciale este cea a lipsei capacităților de producție interne. Dar, nu doar atât. Este clar că vorbim și despre o lipsă de competitivitate a produselor românești concurate de cele care vin din import.

Ani de zile, industria auto a produs excedent. Nu foarte mare, dar excedent. De o bună perioadă de timp, România se află în situația în care nici industria auto nu mai generează excedent și a încheiat anul trecut cu un deficit comercial de 2,3 miliarde de euro.

Recent, au fost publicate și datele privind evoluția produsului intern brut în anul 2024. Încetinirea economiei este evidentă. În anul 2022, creșterea economică era de 4%, în 2023, creșterea a încetinit la 2,4%, iar anul trecut a ajuns la numai 0,8%.

România este pe cale să piardă singurul său atu economic. În afară de deficitele gemene, creșterea economică era indicatorul relevant al economiei românești. Poate că investitorii sau agențiile de rating iertau multe păcate ale economiei locale, doar pentru că economia avea cifre bune de creștere. Astăzi, însă, suntem pe cale să pierdem și cartea de vizită numită creștere economică.

Să urmărim structura economiei și creșterii economice în anul 2024. Agricultura a avut o influență negativă asupra creșterii, construcțiile la fel, industria a avut o contribuție zero, la fel și sectorul IT și cel de intermediere financiară. Doar comerțul, deci consumul a avut o contribuție pozitivă la creșterea economică. Doar că o parte din consum vine din import, după cum vedem în deficitul balanței comerciale. Nici măcar investițiile, care conform guvernului au atins cifre record, nu au ajuns să aibă o contribuție pozitivă la creșterea economică. În concluzie, anul trecut, economia a rămas fără cele mai multe motoare de creștere, ceea ce face din 2025 un an și mai dificil.