Depășim Prejudecăți

Astăzi avem plăcerea de a discuta cu o persoană extraordinară, care îmbină pasiunea cu profesia într-un mod remarcabil. Invitația noastră este Dna Ala Bârgan, Directoarea Casei Republicane de Cultură a Surzilor din Moldova. Dna Bargan este o voce cunoscută și apreciată în comunitatea persoanelor cu dizabilități auditive,

În acest episod, am ales sa discutam despre cariera sa, provocările și realizările din viața profesională, dar și perspectivele asupra educației copiilor cu dizabilități auditive și activităților care sprijină această comunitate. Vom discuta despre barierele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități auditive, despre experiențele dumneaei ca si interpret in televiziune, cit și despre activitățile pe care le desfasoara la Casa de Cultură. Vom înțelege mai bine ce înseamnă să fii interpret în limbajul semnelor și ce calități sunt necesare pentru a excela în acest domeniu.

In episodul de astăzi discutăm despre cum arată viața pentru persoanele cu deficiențe de auz într-o societate care încă se confruntă cu bariere de accesibilitate? În acest episod, explorăm obstacolele din calea unei vieți accesibile și demne pentru persoanele cu disabilități de auz.

Alături de invitații mei, Vitalie Meșter, director

Fiecare dintre noi cunoaste ca  persoanele cu dizabilități din tara noastra se confruntă cu multiple dificultăți în viața de zi cu zi. Una dintre cele mai mari provocări o constituie accesul la echipamentele asistive care le pot îmbunătăți semnificativ calitatea vieții. De la lipsa echipamentelor necesare, perioada indelungata de asteptare, până la barierele financiare și birocratice, persoanele cu dizabilități din Moldova sunt adesea nevoite să înfrunte diferite obstacole pentru a avea acces la tehnologii care să le ajute să depășească anumite limitări fizice.

 Unele echipamente, cum ar fi scaunele cu rotile electrice sau dispozitivele medicale avansate, pot ajunge să coste mii de euro, iar sprijinul guvernamental pentru achiziționarea acestora este limitat sau inaccesibil. Istoria Elenei, care a tinut sa ramina sub anonimat numele deplin, vine sa ilustreze situatia a sute de persoane utilizatoare de scaun rulant din RM.

Andreea are 28 de ani și se confruntă cu paralizie cerebrală, ceea ce îi afectează mobilitatea. În urma unui accident din copilărie, Andreea a avut nevoie de un scaun cu rotile electric, însă din cauza prețului ridicat și a lipsei de fonduri, familia ei nu a reușit să-l achiziționeze. Andreea folosește acum un scaun cu rotile manual, dar acest lucru îi limitează semnificativ libertatea de mișcare, mai ales ca din cauza ca este vechi, acesta se defecteaza frecvent, iar pentru reparatii familia nu stie unde sa apeleze. „Când încerc să ajung în locuri mai îndepărtate, cum ar fi magazine sau parcuri, e foarte greu să mă descurc singură. Dacă aș avea un scaun electric, aș putea fi mult mai independentă”, spune Andreea. De asemenea, Andreea a încercat să obțină un scaun cu rotile electric prin intermediul unui program guvernamental, dar procesul birocratic a fost lung și complicat, iar rezultatele nu au fost favorabile.

Vasile, în vârstă de 45 de ani, a avut pierderi semnificative ale auzului încă din copilărie. Acum, el folosește un aparat auditiv, dar dispozitivul nu îi oferă o claritate a sunetului suficientă pentru a comunica eficient în medii zgomotoase sau pentru a se încadra într-o conversație de grup. În plus, costurile pentru un aparat auditiv performant sunt foarte mari și nu sunt acoperite de sistemul de asigurări sociale. „Mă simt adesea izolat. Fără un aparat auditiv mai bun, nu pot înțelege majoritatea celor din jurul meu și asta mă face să mă retrag din multe situații sociale”, spune Vasile. În ciuda cerințelor existente în legislație privind accesul la echipamentele necesare pentru persoanele cu deficiențe de auz, procesul de obținere al unui dispozitiv adaptat nevoilor sale este în continuare un obstacol major.

In acest sens, in perioada August-Septembrie 2024mai multe ONG-uri din partea de Nord a republicii Moldova au implementat un proiect de advocacy privind accesul persoanellor cu dizabilitati la echipamente asistive.

 Invitata episodului de astazi Ludmila Jalba- care este administratoarea organizatiei ETERNITATE din raionul falesti,  ne povesteste mai multe detalii despre proiect si de ce accesul la echipamentele asistive pentru persoanele cu dizabilități din Republica Moldova rămâne a fi o problemă majoră!

În acest episod, discutăm despre un subiect de actualitate, care este esențial pentru consolidarea democrației în Republica Moldova – alegerile prezidențiale din 20 octombrie 2024 și procesul electoral care le-a însoțit. Invitata noastra este doamna Dana Munteanu, Secretara Comisiei Electorale Centrale (CEC), autoritatea responsabilă pentru organizarea și monitorizarea alegerilor în Republica Moldova.

Aici, vom analiza provocările cu care s-a confruntat CEC în organizarea acestui scrutin, inovările implementate pentru a asigura un proces electoral mai transparent și accesibil, precum și lecțiile învățate pentru viitor. Vom vorbi despre includerea alegătorilor cu dizabilități, despre bunele practici care au fost aplicate în acest an și despre ce perspective există pentru viitoarele alegeri, inclusiv cele din 2025.

Rămâneți alături de noi pentru o discuție detaliată despre procesul electoral din 2024 și despre cum Republica Moldova poate învăța din aceste experiențe pentru a îmbunătăți drepturile și participarea electorală a tuturor cetățenilor săi."

Acest episod de podcast a fost elaborat cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în această publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).”

Potrivit datelor statistice, pe teritoriul Republicii Moldova locuiesc peste 162 de mii de persoane cu

dizabilități, care constituie aproximativ 7 procente din populația țării noastre.

In urma alegerilor prezidentiale si a referendumului care au avut loc recent in

Republica Moldova persoanele cu dizabilități ca si altadata de altfel au fost mult mai

puțin implicate în viața politică și electorală decât cei fără dizabilități. Ce de ? pentru ca

majoritatea secțiilor de votare din Republica Moldova rămân inaccesibile, limitându-le dreptul

fundamental de a-și exercita votul. Deși s-au înregistrat unele progrese în ultimii ani, problema

accesului rămâne una acută. Persoanele cu deficiențe locomotorii sau senzoriale încă se confruntă

cu obstacole semnificative în ziua alegerilor. Totusi am incercat sa discutam cu doi tineri cu

dizabilitati care nu s-au lasat descurajati si au reusit sa isi exercite dreptul la vot.

Din discutiile cu acestia am aflat ca multe persoane cu dizabilități se confruntă

cu discriminare și stigmatizare socială, care le afecteaza percepția lor despre

importanța implicării lor politice. Uneori, persoanele cu dizabilități sunt percepute ca

fiind incapabile să ia decizii politice sau ca fiind irelevante pentru procesul electoral.

Cei care avem un membru cu dizabilitati in familie, adesea ne intrebam, de ce nu funcționează corect mecanismele de asigurare a drepturilor persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova? Care sunt acele legi și reglementări care ar trebui să protejeze aceste persoane si de ce nu sunt întotdeauna aplicate așa cum ar trebui. De ce se întâmplă ca o persoană cu alte tipuri de dizabilități să ajungă a fi internată forțat în psihiatrie. Să stea acolo în condiții care pot semăna cu tortura? Ce probleme întâmpină sistemul și cum ajung aceste lacune să afecteze viețile celor care au cea mai mare nevoie de protecție, viața celor cu nevoi speciale?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, am invitat un avocat expert în drepturile omului, care ne va oferi perspective clare și soluții posibile. Rămâneți alături de noi pentru a descoperi adevărul din spatele acestor probleme și pentru a găsi căi de îmbunătățire a situației.

Într-o lume în care comunicarea rapidă și eficientă este esențială, interpretul mimico-gestual

joacă un rol crucial în a facilita conexiunea și înțelegerea între oamenii cu si fara probleme de

auz si de vorbire. Multora li se pare straniu sau chiar ciudata aceast[ forma de comunicare, cind

vezi doi sau mai multi oameni care dau din maini si fac anumite semne si gesturi, ei nu stiu ca

acesta este forma lor de comunicare, iar Limbajul mimico-gestual e un instrument vital de dialog

pentru persoanele surde.

De ce nici o persoana surda nu participa in interviuri, dezbateri, organizate de emisiunile

televizate? De ce nu avem copii surzi in scolile obisnuite? De ce medicul sau politistul nu poate

vorbi direct cu persoana saurda? Pentru ca nu avem interpreti si traducatori care sa cunoasca

acest limbaj.- acesta este de obicei raspunsul primit de angajati.

In acest scop „Asociaţia Surzilor din Republica Moldova” desfasoara cursuri intensive de

studiere a limbajului mimico-gestual (limbajul semnelor), Lecțiii care sunt frecventate de diferiti

specialisti, de către psihologi, profesori, polițiști și alte persoane interesate de acest domeniu,

cursantii au ocazia de a experimenta un alt mod de comunicare.

Dna MAIA FILIPENCO, este logoped si psiholog de profesie, dar care a decis sa urmeze

cursurile specializate de limbaj mimico-gestual pentru a avea noi oportunitati de comunicare cu

copii, tinerii sau chiar si varstnicii ce fac parte din aceasta comunitate.

Bun gasit Dna Filipenco,

1. De ce ati ales sa deveniti Interpret mimico-gestual, pe linga celelalte profesii pe

care le aveti?

2. Cind si unde ati aflat prima oara despre limbajul mimico-getual?

3. Ce tip de studii, urmati pentru a deveni expert în limbajul mimico-gestual?

4. (unde? De cite ori pe saptamana? Cine sunt instructorii/ formatorii care va invata?

Alla Bargan, Liliana Darii, Valentina Gural) ASRM

5. Care sunt principalele tehnici și metode pe care le folositi în studierea limbajului

mimico-gestual?

6. Care au fost principalele provocări in practica, pe care le întâmpinati în procesul

de învățare și cum le depășiti?

7. Cum ii va ajuta limbajul mimico-gestual pe acesti oameni care nu aud si cu care

dvs intentionati sa lucrati?

8. Cum vedeti evoluția limbajului mimico-gestual în viitor? Există inovații sau

tehnologii care pot ajuta in acest sens?

Cursurile de limbaj mimico-gestual deschid uși spre o comunicare mai accesibilă și inclusivă.

Ele oferă oportunitatea de a învăța și de a maestri limbajul, permițând astfel persoanelor surde

să comunice eficient cu familia, prietenii, colegii și comunitatea în general.

Printre obiectivele de bază ale Asociaţiei Surzilor din Moldova, sunt reabilitarea socială,

profesională, prin activităţi de muncă a persoanelor cu dizabilităţi auditive şi incluziunea socială

a acestora, de aceea, este nevoie nu doar ca societatea să-și schimbe atitudinea față de

asemenea persoane, dar și să îi ajute de a se integra, cunoscându-le problemele cu care se

confruntă.