Un studiu privind sursele de proteine pentru hrana animalelor în Uniunea Europeană, realizat de un consorțiu extern la solicitarea Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, arată că dependența de importuri din țări terțe nu poate fi eliminată nici prea ușor, și nici prea curând, dar o reducere este posibilă prin măsuri de stimulare a producției în statele membre, prin diversificare și accelerarea activităților de cercetare printr-un efort comun, public-privat.

„Chiar și cu voință politică puternică, trecerea de la situația din prezent până la importul zero de produse bogate în proteine ar dura zeci de ani”, acceptând că acest lucru ar fi realizabil, apreciază autorii studiului.

Pe termen mediu și lung, opțiunile posibile de reducere a dependenței de importuri pot fi doar o combinație de pârghii administrative și de proteine alternative care trebuie să fie disponibile pe o perioadă mai lungă, să răspundă nevoilor nutriționale ale animalelor și să aibă un preț rezonabil. În privința politicilor Uniunii Europene, studiul recomandă creșterea temporară a sprijinului cuplat pentru culturile proteice. Programele operaționale PAC și fondurile de dezvoltare rurală ar putea sprijini fermierii și lanțurile valorice să investească în proteine alternative. Statele membre ar putea să includă în mod sistematic măsuri de sprijinire a culturilor proteice în planurile lor strategice - PAC, dar ar putea, de asemenea, să instituie planuri naționale specifice. Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania și Țările de Jos au astfel de strategii naționale.

În cadrul actualei politici agricole comune, 20 de state membre au inclus în planurile lor strategice stimulente pentru culturile de leguminoase și proteice și se preconizează că suprafața care beneficiază de sprijin va crește de la 4,2 milioane de hectare în 2022, la 6,4 milioane de hectare în 2023 și la aproape 7 milioane de hectare în 2027. În plus, programele ecologice sprijină, indirect, producția de leguminoase.

Totuși, studiul arată că o creștere a diversificării producției de plante bogate în proteine în Uniunea Europeană necesită terenuri agricole disponibile. De exemplu, înlocuirea a 50% din importurile echivalente de boabe de soia ar însemna schimbarea destinației a 6,6 milioane de hectare de teren agricol.

Efectivele de animale din Uniunea Europeană, în scădere

Efectivele de animale din Uniunea Europeană s-au redus în 2023, comparativ cu 2022, continuând tendința remarcată în ultimul deceniu, potrivit datelor provizorii publicate săptămâna trecută de Biroul european de statistică, Eurostat. Populațiile de porcine și bovine au fost mai mici cu 1%, numărul ovinelor a scăzut cu 3%, iar cel al caprinelor cu 5%, cu evoluții diverse în rândul statelor membre.

Croația și Irlanda au înregistrat scăderi bruște ale efectivelor de porcine în 2023, cu 10% fiecare, în schimb în Bulgaria și Malta au fost consemnate creșteri accentuate (+21%).

Letonia a înregistrat cea mai mare scădere a populației de bovine (-6%), urmată de Lituania, Estonia, Portugalia, Finlanda și Ungaria (-3%). Cipru a fost singura țară cu o creștere modestă (+1%), în timp ce în Malta, Polonia și Irlanda efectivele de bovine au rămas aproape neschimbate față de nivelurile din 2022.

Anul trecut, Uniunea Europeană avea înregistrate 133 de milioane de porci, 74 de milioane de bovine, 58 de milioane de ovine și 11 milioane de caprine, informează Eurostat.

Excedent comercial agroalimentar mai mare în februarie

Blocul comercial european rămâne cel mai mare exportator global de produse agroalimentare. Excedentul realizat de Uniunea Europeană în urma schimburilor internaționale a ajuns la 6,2 miliarde de euro în februarie, cu 24% peste nivelul din ianuarie, potrivit celui mai recent raport lunar privind comerțul agroalimentar, publicat săptămâna trecută de Comisie.

În ansamblu, atât importurile, cât și exporturile se mențin stabile în comparație cu anul trecut.

Regatul Unit este în continuare prima destinație pentru exporturile UE, cu volume mai mari de bere, cidru și alte băuturi, carne de porc, preparate din fructe și fructe cu coajă lemnoasă livrate în februarie 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Statele Unite ale Americii reprezintă a doua piață de desfacere. Deși au rămas la un nivel ridicat, exporturile agroalimentare ale Uniunii către China și Rusia au scăzut în ultimul an.

Importurile din Argentina, Australia, Canada, Indonezia și Ucraina s-au redus față de 2023, din cauza scăderii volumelor și a prețurilor pentru anumite mărfuri. Între timp, au crescut importurile din Coasta de Fildeș, Egipt, Maroc, Tunisia și Turcia, determinate de produsele din cacao, de fructe și fructe cu coajă lemnoasă.

Amendă de sute de milioane de euro pentru abuz de poziție dominantă

Gigantul american Mondelēz, unul dintre cei mai mari producători de ciocolată și de biscuiți din lume, a fost amendat de Comisia Europeană cu 337 de milioane de euro, pentru abuz de poziție dominantă pe piețele statelor membre. Potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută de Executivul european, producătorul cu sediul în Statele Unite ale Americii, al cărui portofoliu include mărci cunoscute, precum Côte d'Or, Milka, Oreo, Toblerone și TUC, a restricționat comerțul transfrontalier cu diverse produse de ciocolată, biscuiți și cafea, prin mai multe acorduri anticoncurențiale sau practici concertate care au acoperit toate piețele Uniunii Europene în perioada 2006-2020.

În urma investigației, Comisia a constatat că practicile ilegale ale Mondelēz au împiedicat comercianții cu amănuntul din blocul comun să achiziționeze produse din statele membre unde acestea erau mai ieftine și să le comercializeze pe alte piețe, mai scumpe, pe care le-a izolat de comerțul liber pentru a evita reducerea prețurilor în detrimentul consumatorilor.

Executivul blocului a reamintit, o dată cu prezentarea rezultatului anchetei, că orice persoană sau companie afectată de un comportament anticoncurențial poate aduce subiectul în fața instanțelor din statele membre și poate solicita despăgubiri. De asemenea, persoanele sau companiile care dețin informații despre practici anticoncurențiale pe piața unică pot sesiza Comisia Europeană, sub protecția anonimatului, accesând instrumentul de avertizare disponibil pe portalul instituției.