Rural

Raportul final al Dialogului strategic privind viitorul agriculturii în UE a fost transmis săptămâna trecută președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Documentul este rezultatul a șapte luni de negocieri care s-au purtat între reprezentanții a 29 de organizații din întregul lanț agroalimentar, din societatea civilă și lumea academică și va sta la baza elaborării viziunii noului Executiv european asupra agriculturii și alimentației.

Aceasta urmează să fie prezentată în primele 100 de zile ale celui de-al doilea mandat al președintei von der Leyen, informează un comunicat al Comisiei.

Membrii dialogului strategic, care reprezintă grupuri de interese cu opinii adesea divergente, au ajuns la un consens cu privire la faptul că sustenabilitatea economică, de mediu și socială pot coexista dacă sunt sprijinite prin politici agricole coerente. Recomandările grupului de dialog, detaliate în raport, abordează atât necesitatea transformării sistemelor de producție agroalimentară aflate sub presiunea multiplelor crize - schimbările climatice, pierderea biodiversității, poluarea și contextul geopolitic, cât și nevoia de adaptare a politicii agricole comune și susținerea producătorilor în perioada de tranziție, în special a acelora care au cea mai mare nevoie de sprijin, din fonduri PAC și din afara acesteia. Raportul subliniază rolul piețelor, al obiceiurilor alimentare ale consumatorilor, al inovării, al reînnoirii generațiilor în agricultură, al protecției lucrătorilor și egalității de gen.

Forumul nu își încheie misiunea o dată cu finalizarea acestui raport. Participanții la dialog au propus Comisiei înființarea unui organism consultativ care să identifice și să reflecteze asupra strategiilor de politică agricolă și, cel mai probabil, spațiul de dialog va continua să funcționeze.

Fonduri europene și naționale pentru elevi

Programul Uniunii Europene pentru școli alocă 221 de milioane de euro pentru distribuirea de fructe și legume, lapte de consum și produse lactate copiilor din instituțiile de învățământ, în anul școlar 2024/2025. Statele membre contribuie, de asemenea, cu aproximativ 130 de milioane de euro din fonduri naționale, pentru a completa schema europeană, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Distribuirea produselor sănătoase în școli este însoțită de diverse activități educaționale și de informare, cum ar fi cursuri de degustare, ateliere de gătit, înființarea de grădini școlare. Aceste activități vizează educarea copiilor cu privire la obiceiurile alimentare sănătoase, la implicațiile alimentelor asupra sănătății publice, producția durabilă de alimente și combaterea risipei de alimente.

România alocă în anul școlar în curs peste 760 de milioane de lei, pentru acest program, adică aproximativ 150 de milioane de euro. Bugetul aprobat recent permite acordarea gratuită de fructe, legume, lapte, produse lactate și de panificație pentru 1,9 milioane de preșcolari și elevi din învățământul primar și gimnazial. De asemenea, acoperă cheltuielile aferente derulării activităților educative, potrivit unui comunicat emis de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Michel Barnier, un politician cu experiență în domeniul agroalimentar

Fermierii francezi sunt nemulțumiți de lipsa de implicare a autorităților naționale în formarea noii Comisii Europene. Însă „neglijența” de care sunt acuzați oficialii de la Paris ar putea fi compensată de numirea noului prim-ministru al guvernului Franței, Michel Barnier, despre care fermierii spun că este familiarizat cu problemele agricole europene și se bucură de o bună reputație la Bruxelles, potrivit Euractiv.com. Barnier a fost comisar european și negociator al Brexitului pentru Uniunea Europeană, iar în timpul mandatului președintelui Nicolas Sarkozy, în perioada 2007 – 2009, a ocupat portofoliul agriculturii din Franța. Ca ministru al agriculturii, viziunea lui Barnier nu a fost cu mult diferită de cea care decurge din raportul final al dialogului strategic privind viitorul agriculturii Uniunii Europene, mai scrie sursa citată.

Cea mai influentă organizație agricolă franceză, Federația Națională a Sindicatelor Fermierilor (FNSEA), își dorește să ridice pe agenda europeană din această toamnă două teme: tratamentul echitabil în lanțul alimentar și controlul importurilor de alimente.

Statele membre mediteraneene, preocupate de administrarea apei

Oficialii din nouă țări membre ale Uniunii Europene care fac parte din bazinul mediteranean și formează așa-numitul club MED-9 au convenit, recent, în timpul unei reuniuni care a avut loc în Cipru, să colaboreze pentru dezvoltarea mai multor tehnologii de economisire a apei în agricultură, pentru a reduce presiunea asupra fermierilor și amenințările la adresa securității alimentare, potrivit Euronews. Printre propunerile avansate se numără utilizarea energiei solare, irigarea inteligentă și culturile rezistente la intemperii. De asemenea, oficialii celor nouă state mediteraneene – Croația, Franța, Grecia, Italia, Malta, Portugalia, Spania și Slovenia – s-au angajat să împărtășească date tehnice și practice și să lanseze programe comune de cercetare. Ei au solicitat Comisiei să accelereze politicile care privesc securitatea apei în blocul comun.

Anul trecut, Europa s-a confruntat cu cea mai gravă secetă din ultimii 500 de ani.

Politici europene şi naţionale pentru reînnoirea generaţională şi pentru încurajarea femeilor să lucreze în sectorul agricol.

Invitate la Rural: Alina Creţu, director executiv, Forumul APPR, Oana Florea, antreprenoare, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Implicarea tinerilor în sectorul agricol este o provocare la nivel european. Preocupările tinerilor agricultori români sunt legate de menţinerea eficienţei economice a fermei, de ţinerea costurilor sub control, dar şi de cererile care apar tot mai des de cumpărare a fermelor pe care le administrează.

Invitaţi la Rural: Alin Luculeasa, tânăr fermier din judeţul Vaslui, Cosmin Iancu, tânăr fermier din judeţul Ilfov, Paul Butnaru, director de vânzări, RIAGRO.

Verificarea fermelor care beneficiază de subvenții PAC pe suprafață prin intermediul imaginilor cu etichetare geografică va fi cel mai probabil voluntară.

Săptămâna trecută, reprezentanții statelor membre au avizat pozitiv propunerea Comisiei de a renunța la obiectivul privind utilizarea fotografiilor realizate de fermieri cu dispozitivele lor mobile, deschizând calea pentru adoptarea acesteia, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Înainte de a fi prezentat statelor membre, proiectul Comisiei a fost disponibil pentru consultare publică în perioada 11 iunie-9 iulie.

Fotografiile etichetate geografic au fost introduse în actuala politică agricolă comună pentru evitarea inspecțiilor pe teren și reducerea costurilor administrațiilor naționale, însă aplicarea sistemului, care ar fi devenit obligatoriu în următorii ani, a fost percepută ca fiind greoaie și complexă de către anumiți agricultori și anumite state membre.

Un sondaj lansat de Comisie în luna martie a.c. a arătat că jumătate dintre respondenții care solicită sprijin din programul european de subvenții nu utilizează dispozitive mobile, iar din cei 50% care le folosesc, aproximativ jumătate au invocat dificultăți.

Potrivit unei știri Euractiv, cele mai multe verificări ale eligibilității fermelor pentru subvențiile pe suprafață sunt efectuate în prezent prin intermediul imaginilor din satelit și al inspecțiilor în ferme, iar experiența din teren arată că digitalizarea politicii agricole comune este o soluție utilă și la îndemâna unor fermieri, dar pentru alții reprezintă un obstacol, din cauza competențelor digitale sau a conectivității la internet reduse.

Consumul de vin scade, statele membre sunt invitate să emită recomandări pentru politicile viitoare în domeniu

Fermierii cehi, austrieci, polonezi și portughezi din sectorul fructelor, al legumelor și al vinului, afectați de perturbări climatice și de piață, primesc sprijin european în valoare totală de 77 de milioane de euro, din rezerva agricolă. Statele membre pot completa ajutorul UE – 10 milioane de euro Austriei, 15 milioane Cehiei, 37 de milioane Poloniei și 15 milioane de euro Portugaliei – cu până la 200% din fonduri naționale, anunță un comunicat al Executivului European.

În primăvara acestui an, Cehia și unele zone din Austria și din Polonia au fost lovite de îngheț, după temperaturile neobișnuit de calde din martie, iar variațiile climatice au afectat în mare măsură livezile și plantațiile viticole. Daune suplimentare au fost cauzate de grindină, în Polonia.

În Portugalia, producătorii de vin acumulează stocuri fără precedent, pe fondul scăderii vânzărilor de vin roșu combinată cu o creștere importantă a producției anul trecut. Sprijinul european va finanța distilarea temporară a vinului în exces, pentru a ajuta la reechilibrarea pieței și la susținerea veniturilor producătorilor portughezi în perioada de criză. Alcoolul obținut prin distilare se va utiliza numai în scopuri industriale, potrivit documentului Comisiei.

De altfel, în Uniunea Europeană, consumul de vin se află la cel mai redus nivel din ultimele trei decenii, din cauza schimbărilor din societate și a modificării preferințelor consumatorilor. Vinurile roșii emblematice ale UE sunt înlocuite cu vinuri mai proaspete și mai ușoare sau cu alte băuturi adaptate la noile gusturi. Și contextul internațional s-a schimbat, este instabil și mai puțin globalizat.

În țările mari producătoare de vin – Franța, Italia, Spania, Germania și Portugalia – consumul de vin a scăzut semnificativ. Un program francez menit să reducă volumul de vin din producția locală, prin desființarea a zeci de mii de hectare de plantații de viță-de-vie, nu înregistrează succesul scontat, în ciuda unor despăgubiri generoase. În acest context, săptămâna trecută, Comisia Europeană a lansat o invitație către statele membre pentru constituirea unui grup de lucru care să abordeze provocările actuale și oportunitățile din sectorul vitivinicol și să formuleze recomandări pentru politicile viitoare în domeniu. Prima ședință a grupului este programată pentru data de 11 septembrie 2024.

Ajutor de stat pentru susținerea lichidităților fermierilor austrieci

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat austriacă de aproximativ 50 de milioane de euro pentru a sprijini producătorii agricoli care riscă să-și piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăților provocate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, informează Executivul blocului. Schema a fost aprobată conform Cadrului temporar de criză și de tranziție pentru măsuri de ajutor de stat, adoptat de Comisie la 9 martie 2023 și modificat la 20 noiembrie 2023 și la 2 mai 2024.

Sprijinul național nu va depăși 280.000 de euro pentru un beneficiar și va fi acordat până la 31 decembrie 2024.

Tradiții culinare europene versus alimente noi, o temă ridicată pe agendă de președinția ungară

Ungaria a preluat, la 1 iulie a.c., președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru a doua oară de la aderarea la UE, din 2004, iar luni, 15 iulie, a prezidat prima ședință a Consiliului Agrifish din acest mandat de șase luni, care se desfășoară sub sigla cubului Rubik. Cu această ocazie, și-a prezentat programul de lucru și principalele sale priorități în domeniul agriculturii și pescuitului. Conform declarațiilor președinției maghiare de la debutul reuniunii reprezentanților ministerelor agriculturii din blocul comun, în următoarele luni, în centrul dezbaterilor se vor afla competitivitatea sectorului agricol european și abordarea provocărilor demografice. Agenda reuniunii a inclus și un schimb de opinii cu privire la aspecte legate de comerțul agricol și de viabilitatea zonelor rurale, cu accent pe reînnoirea generațională.

Pentru discuțiile informale din timpul prânzului, Ungaria a propus tema „Conservarea tradițiilor alimentare europene”, invitând reprezentanții statelor membre să se lanseze într-o dezbatere privind tradițiile culinare ale Europei versus alimente noi.

Un studiu publicat recent de Comisia Europeană relevă aportul politicii agricole comune (PAC) pentru dezvoltarea zonelor rurale din blocul comun, în special a acelora defavorizate din punct de vedere economic, periferice sau îndepărtate.

Între anii 2014-2022, PAC a alocat 8,6 miliarde de euro pentru sprijinirea activităților non-agricole din mediul rural, iar în actuala perioadă de programare, 2023 – 2027, statele membre au creat diverse stimulente în planurile lor strategice, inclusiv inițiative legate de agricultură, cum ar fi susținerea investițiilor, cooperarea și schimbul de cunoștințe.

Studiul subliniază că fondurile politicii agricole comune pot fi utilizate, de exemplu, pentru construirea de noi drumuri publice și pot susține producerea de energie regenerabilă sau transformarea caselor abandonate în centre comunitare. De asemenea, autoritățile locale primesc finanțare pentru a-și digitaliza operațiunile, pentru crearea de spații sportive și de recreere sau pentru a sprijini start-up-urile rurale în dezvoltarea tehnologiilor inovatoare.

Zonele rurale ale Uniunii Europene acoperă 83% din teritoriul blocului, iar dezvoltarea acestora este susținută în principal de „al doilea pilon” al politicii agricole comune.

Un proiect de cercetare finanțat de programul Orizont al UE analizează rolul pe care îl joacă femeile europene în dezvoltarea rurală și în agricultură și subliniază aportul esențial al acestora pentru schimbarea societății rurale. Din 2023, pentru prima dată în istoria UE, strategia de politică agricolă comună se referă în mod explicit la egalitatea de gen și la necesitatea creșterii participării femeilor în agricultură și viața rurală, pentru revitalizarea satelor europene și construirea unei societăți durabile. Până acum, doar două țări – Irlanda și Spania – au propus măsuri directe de sprijinire a femeilor în agricultură, iar alte câteva state au inclus politici care încurajează o participare mai mare a acestora în economia rurală. Cercetarea arată că există o mare diversitate în Europa în privința implicării femeilor în viața rurală. De exemplu, în Lituania și Letonia, aproape jumătate din toate fermele sunt administrate de femei, în timp ce în Malta, Danemarca și Țările de Jos, sub 10% dintre femei sunt manageri de fermă, însă în majoritatea țărilor UE, bărbații tind să fie principalii proprietari de terenuri.

Peste o sută de asociații europene din diverse sectoare economice, multe din industria agroalimentară, îndeamnă instituțiile UE să mărească bugetul actual dedicat activităților de cercetare și inovare, pentru a permite creșterea competitivității globale și repoziționarea Europei în cursa tehnologică mondială.

„În timp ce cursa tehnologică globală accelerează, UE rămâne semnificativ în urmă în privința investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, în comparație cu concurenții săi globali. Acest lucru este valabil în special pentru investițiile private”, se arată într-o declarație comună semnată de 110 organizații europene care reprezintă părțile interesate cheie în domeniul cercetării și inovației, publicată pe platforma Copa-Cogeca.

Semnatarii declarației consideră că bugetul alocat programului-cadru pentru cercetare și inovare ar trebui susținut din mai multe surse de finanțare și că sunt necesare acțiuni pentru construirea de parteneriate public-private și intensificarea colaborării paneuropene, astfel încât să fie stimulate investițiile în Europa, mai degrabă decât în țările terțe.

Comisia Europeană a aprobat importurile a două culturi de porumb modificat genetic, pentru producția de alimente și hrana animalelor, și a reînnoit autorizația pentru o alta. Autorizațiile sunt valabile 10 ani.

Decizia Comisiei permite ca acest porumb modificat genetic să fie doar importat, nu și cultivat în spațiul european, și a fost adoptată după ce statele membre nu au atins o majoritate calificată nici în favoarea, nici împotriva autorizării în cadrul Comitetului permanent și, ulterior, în Comisia de apel.

Executivul blocului a luat această hotărâre pe baza evaluării Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care a concluzionat că porumbul modificat genetic este la fel de sigur pentru sănătatea umană și animală ca cel convențional.

Importurile de zahăr și ouă din Ucraina nu mai sunt scutite de taxe vamale și sunt reintroduse contingentele tarifare din Acordul de Liber Schimb încheiat în anul 2016, deoarece au depășit plafonul stabilit în regulamentul privind beneficiile comerciale acordate Kievului, respectiv media înregistrată între 1 iulie 2021 și 31 decembrie 2023.

Ucraina a exportat către toate țările terțe un total de 32.000 de tone de produse din ouă în 2022 și 57.000 de tone în 2023. În ceea ce privește zahărul, Ucraina a exportat în total aproximativ 181.000 de tone în 2022 și 508.000 de tone în 2023, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Din luna noiembrie 2023, Ucraina a început să exporte către state europene care nu sunt membre UE, precum și către țări din Africa și Orientul Mijlociu.

Din anul 2022, UE a liberalizat importurile din Ucraina pentru a o ajuta în efortul său de război, iar pe fondul nemulțumirilor exprimate, în special, de fermierii din țările de la granița Uniunii – România, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria – au fost introduse ulterior așa-numitele „frâne de urgență” pentru șapte produse agricole.

Ovăzul a fost primul produs care a declanșat „frâna de urgență”, în data de 18 iunie a.c., potrivit unei știri euractiv.com

Patru noi indicații geografice au fost aprobate săptămâna trecută de Comisia Europeană, pentru produse din Croația, Slovenia, Spania, Portugalia și Indonezia. Este vorba despre o miere produsă în Croația și Slovenia, care a obținut recunoașterea europeană pentru caracteristicile organoleptice specifice, reflectate în gust și miros, datorită combinației de polen, și o miere de albine produsă din nectarul anumitor plante din Ibiza, Spania. Cartofii dulci produși în insulele portugheze Madeira și Porto Santo au fost protejați prin scheme europene de calitate datorită calității determinate de condițiile pedoclimatice specifice zonei și, mai ales, practicilor tradiționale ale fermierilor locali. De asemenea, un soi de boabe de piper din insulele Bangka-Belitung, Indonezia, a fost inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), care, în prezent, cuprinde 3610 produse agricole.

Dotarea laboratoarelor, dezvoltarea fermelor proprii şi achiziţia de utilaje agricole sunt principalele domenii în care se investesc bani europeni, fonduri naţionale şi finanţări neguvernamentale. Investiţiile au deja rezultate în unele licee din România. Acum, o prioritate este creşterea pregătirii profesionale a profesorilor.

Discutăm la Rural cu: Crenguţa Bărbosu, director de programe dezvoltare rurală, World Vision România, Pârvu Valentina - director Liceul tehnologic Dorna Candrenilor, jud. Suceava, Cișmașiu Octav Mihai - director Liceul tehnologic agricol "Alexandru Borza" Geoagiu, jud. Hunedoara, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisarul european pentru agricultură susține creșterea rezervei de criză;

Industria vinului își schimbă etichetele;

Transportul animalelor vii, reguli mai stricte;

Prognoze: ferme mai mari, prețuri volatile;

România insistă pentru derogările privind rotația culturilor și terenurile neproductive.

Comisarul european pentru agricultură susține creșterea rezervei de criză

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, săptămâna trecută, în deschiderea evenimentului internațional dedicat Zilelor sectorului agroalimentar, că anul viitor, în luna ianuarie, va lansa dialogul strategic cu părțile interesate din lanțul de aprovizionare, pentru a contura viitorul politicilor publice în domeniu. Von der Leyen a oferit câteva orientări în privința temelor care vor fi abordate, de la sprijinul acordat fermierilor și comunităților rurale pentru asigurarea unui „standard de trai echitabil”, la aspecte legate de competitivitatea globală, până la oportunitățile oferite de inovația tehnologică. De asemenea, președintele Comisiei a transmis că în primăvara anului viitor Executivul Uniunii Europene va prezenta o inițiativă privind biotehnologia și bioproducția din blocul comun, ca parte a participării Uniunii la cursa tehnologică globală.

Cu aceeași ocazie, comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat că discuțiile privind viitorul agriculturii vor trasa direcția către care se vor orienta dezbaterile referitoare la politica agricolă comună post-2027. „Trebuie să recunoaștem că finanțarea politicii agricole comune ar trebui să continue și după 2027, cu un buget consolidat, adecvat provocărilor și sarcinilor cu care se confruntă agricultura”, a spus Wojciechowski. El a reluat o idee mai veche, aceea că bugetul de criză al Uniunii Europene ar trebui adaptat la nevoile în creștere ale fermierilor confruntați cu tot mai multe evenimente imprevizibile, precum fenomenele meteorologice extreme și efectele conexe. Experiența anului 2023 a arătat că fondul de criză al Uniunii, stabilit la 450 de milioane de euro anual, s-a dovedit insuficient pentru multitudinea de probleme generate de schimbările climatice și de efectele agresiunii ruse în Ucraina.

Industria vinului își schimbă etichetele

De la sfârșitul săptămânii trecute, în Uniunea Europeană au intrat în vigoare noi norme privind etichetarea ingredientelor și a valorilor nutriționale pentru vin și produsele vitivinicole aromatizate. Informațiile suplimentare furnizate pe etichete sau online vor permite consumatorilor să facă alegeri în cunoștință de cauză, transmite Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri). Noile norme se vor aplica tuturor vinurilor și produselor vitivinicole obținute din recolta 2024. Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a noilor reguli revine autorităților naționale.

Până în prezent, vinul, ca și alte băuturi alcoolice, a fost scutit de obligația de a furniza informațiile privind lista ingredientelor și a elementelor nutriționale.

Transportul animalelor vii, reguli mai stricte

Comisia Europeană propune noi reguli privind transportul animalelor vii pe cale rutieră și maritimă, ca parte a strategiei „De la fermă la consumator”. Inițiativa executivului european vizează patru acțiuni esențiale pentru creșterea bunăstării animalelor: reducerea duratei de călătorie și mai multe pauze în timpul transportului rutier, mărirea spațiului disponibil pentru animale, limite de temperatură și norme mai stricte privind transportul pe mare, precum standarde mai ridicate de siguranță maritimă pentru nave și obligația de a avea la bord personal specializat. În privința exporturilor din Uniune, operatorii trebuie să se asigure că normele europene privind protecția animalelor în timpul transportului sunt respectate până la destinație. Animalelor importate din țări terțe li se aplică standarde echivalente, informează executivul de la Bruxelles.

Operatorii economici vor avea la dispoziție cinci ani pentru a se adapta la măsurile care necesită planificare și investiții pe termen mai lung. Companiile de transport vor trebui să investească în camioanele pe care le dețin și să le modifice astfel încât să asigure mai mult spațiu pe cap de animal, iar transportatorii maritimi care nu respectă în prezent standardele necesare de siguranță pentru animale vor trebui să își renoveze navele.

Propunerea Comisiei urmează să fie transmisă Parlamentului European și Consiliului. Alte inițiative se află pe masa de lucru a executivului, precum bunăstarea animalelor în ferme, sacrificarea și etichetarea, dar acestea necesită o perioadă de timp mai lungă pentru a fi finalizate, potrivit oficialilor europeni.

Prognoze: ferme mai mari, prețuri volatile

În Raportul privind perspectivele sectorului agricol european până în anul 2035, Comisia Europeană anticipează că tendința de creștere a dimensiunii fermelor va continua în următorul deceniu, deși într-un ritm mai lent, pe seama reducerii numărului exploatațiilor mici, iar volatilitatea prețurilor se va menține. Evaluarea Comisiei pornește de la premisa că actualul cadru de politică agroalimentară rămâne neschimbat. De asemenea, estimează că presiunile din cauza schimbărilor climatice vor afecta modelele de cultivare și ar putea conduce la o deplasare a zonelor agroclimatice către nordul Europei.

Dintre modificările mai importante previzionate în privința consumului și producției de mărfuri agricole, merele vor avea o tendință de creștere, pe măsură ce consumatorii apelează la fructe proaspete, ușor de consumat, iar Polonia și Italia vor rămâne exportatori-cheie ai Uniunii și ar putea chiar să își mărească vânzările. De asemenea, consumul de roșii proaspete este estimat în creștere, iar Uniunea Europeană își va menține actuala poziție de importator net de tomate.

România insistă pentru derogările privind rotația culturilor și terenurile neproductive

Presiunile asupra fermierilor europeni generate de factorii climatici, conflictul armat din Ucraina, în desfășurare, efectele inflației asupra afacerilor agricole, precum și noile standarde de mediu sunt argumentele aduse de delegația română într-o informare adresată miniștrilor agriculturii din blocul comun, pentru a obține prelungirea derogărilor privind rotația culturilor și terenurile neproductive, în anul agricol 2024. Intervenția delegației României la ultima întâlnire a Consiliului Agrifish din acest an, din perioada 10 – 11 decembrie, este susținută de Bulgaria, Ungaria, Italia, Letonia, Polonia și Slovacia. Discuțiile pe marginea acestui subiect vor continua, probabil, anul viitor, în timpul președinției belgiene. De asemenea, Strategia „De la fermă la consumator”, propunerea de regulament privind noile tehnici genomice și cea referitoare la utilizarea durabilă a pesticidelor completează agenda discuțiilor, alături de temele care privesc posibilitățile de pescuit în anul 2024, situația pieței agroalimentare și concluzii după primul an de punere în aplicare a planurilor strategice PAC. 

Sarah Wiener, eurodeputat: „SUR s-a înecat în acest mandat legislativ”;

Grecia și Slovenia, acces la fondul agricol din 2024;

Comisia Europeană va evalua performanțele obținute prin PAC;

Primul acord de liber schimb cu angajamente de sustenabilitate și sancțiuni.

Sarah Wiener, eurodeputat: „SUR s-a înecat în acest mandat legislativ”

Propunerea de reducere cu 50% a consumului de pesticide în blocul comun a fost respinsă în plenul Parlamentului European. Eurodeputații, reuniți săptămâna trecută în sesiune plenară la Strasbourg, au votat categoric împotriva textului final al proiectului de lege privind utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor, respectiv propunerea Comisiei și amendamentele depuse de europarlamentari. Acesta este unul dintre cei mai mari pași înapoi de la obiectivele Pactului verde european.

Ce ar putea urma în viitor? Comisia ar putea să retragă propunerea și să prezinte un nou proiect de act legislativ sau Consiliul de miniștri al Uniunii Europene ar putea să adopte propria poziție care, ulterior, ar ajunge pentru a doua lectură și vot în Parlament. Oricare ar fi drumul regulamentului așa-numit SUR, observatorii agricoli europeni cred că nu există nicio cale care să conducă la finalizarea acestui complicat dosar în timpul actualului mandat parlamentar. „SUR s-a înecat în acest mandat legislativ”, a declarat eurodeputatul Sarah Wiener, raportor al Parlamentului European, citată de publicația Politico.

Grecia și Slovenia, acces la fondul agricol din 2024

Comisia Europeană propune alocarea unui sprijin în valoare de aproape 52 de milioane de euro, pentru fermierii greci și sloveni afectați de dezastrele naturale din vara acestui an. Sumele vor fi disponibile din rezerva de criză pentru anul agricol 2024, al cărui exercițiu financiar a început la 16 octombrie, potrivit unui comunicat emis de executivul european. Propunerea Comisiei urmează să fie discutată cu statele membre și votată în cadrul reuniunii Comitetului pentru organizarea comună a piețelor agricole, programat să aibă loc în data de 30 noiembrie. Cele două țări pot completa pachetul de sprijin european cu până la 200% alocări naționale.

Un atu pentru eliberarea fondurilor Uniunii Europene către cele două state este că ambele țări au depus eforturi pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru susținerea investițiilor în refacerea potențialului de producție agricolă, prin angajarea unor sume importante atât în perioada 2014-2020, cât și în actuala perioadă de programare.

Comisia Europeană a anunțat, în plus, că este pregătită să evalueze și să aprobe cât mai repede posibil orice modificări ale planurilor strategice pentru 2023-2027 pe care Grecia și Slovenia le-ar avea în vedere.

În august, Slovenia a înregistrat cantități masive de precipitații și furtuni torențiale care au condus la pierderi importante ale producțiilor agricole, iar Grecia s-a confruntat cu incendii fără precedent, urmate de inundații severe. Atât Grecia, cât și Slovenia au solicitat, de asemenea, sprijin din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Cererile sunt în prezent evaluate de Comisie.

Comisia Europeană va evalua performanțele obținute prin PAC

Recent, Executivul european a publicat un raport privind politica agricolă comună (PAC) în perioada 2023-2027 și importanța planurilor naționale strategice pentru sprijinirea fermierilor și pentru tranziția agriculturii blocului către un model durabil. Raportul se bazează pe informațiile conținute în planurile naționale.

Pentru prima dată în istoria politicii agricole comune, pentru a primi plățile complete, fermierii trebuie să respecte un set de cerințe și standarde referitoare la climă, mediu, bunăstarea animalelor și la condițiile decente de muncă ale angajaților. Principiul condiționalității se aplică pentru 90% din suprafața agricolă lucrată în Uniunea Europeană. De asemenea, programele strategice includ sprijin pentru ca 377.000 de tineri fermieri să se instaleze în zona rurală.

Planurile naționale alocă 32% din bugetul total al PAC pentru acțiuni voluntare care promovează obiectivele de mediu, climă și bunăstarea animalelor. Între acestea, eco-schemele și angajamentele de mediu în cadrul dezvoltării rurale reprezintă cea mai mare parte și sunt finanțate cu 44, respectiv, 33 de miliarde de euro. Flexibilitatea acordată statelor membre în proiectarea acestor instrumente le-a permis să finanțeze măsuri specifice în contextele lor naționale sau regionale. De exemplu, Portugalia, Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia și Slovenia intenționează să promoveze îngrășămintele organice ca alternativă la cele sintetice. Germania alocă sprijin pentru investiții și pentru agrosilvicultură. Finlanda are o schemă de acoperire a solului în perioada de iarnă pentru protejarea acestuia, în timp ce Spania oferă fonduri suplimentare pentru practici de cosit și de pășunat durabil menite să reducă degradarea solului și îmbunătățirea biodiversității. Sistemul ecologic polonez oferă un sprijin semnificativ pentru condiții mai bune de viață a animalelor, se arată în raportul menționat.

În total, politica agricolă comună alocă 307 miliarde de euro, din care 264 de miliarde de la bugetul Uniunii Europene și 43 de miliarde de euro din fonduri naționale. Contribuția acestor sume la susținerea veniturilor fermierilor și a locurilor de muncă din sector este esențială. În anul 2020, sprijinul PAC a însemnat aproape un sfert din veniturile agricole europene.

În cele din urmă, Comisia subliniază importanța complementarității planurilor strategice ale PAC cu alte fonduri europene și naționale, cum ar fi fondurile de coeziune ale Uniunii și Facilitatea de redresare și reziliență, pentru a susține ambițiile Green Deal, Farm to Fork, Strategiei pentru biodiversitate și provocările asociate.

O evaluare intermediară a performanțelor actualei PAC va fi publicată în anul 2026, iar a doua, finală, în anul 2031.

Primul acord de liber schimb cu angajamente de sustenabilitate și sancțiuni

Săptămâna trecută, Parlamentul European a aprobat acordul de liber schimb al blocului comun cu Noua Zeelandă, acesta fiind primul tratat comercial care include ambițiile de durabilitate ale Uniunii, stabilește angajamente care privesc drepturile lucrătorilor și sancțiuni.

Comerțul bilateral dintre statele membre și Noua Zeelandă este de dimensiuni reduse, aproximativ 9 miliarde de euro în 2022, dar are un potențial de creștere cu 30% și există previziuni de majorare a fluxurilor de investiții ale Uniunii Europene, cu peste 80%. Acordul urmează să fie ratificat de Parlamentul din Noua Zeelandă, proces așteptat să aibă loc în primul trimestru al anului viitor, și, probabil, va intra în vigoare până la jumătatea anului 2024, transmite legislativul european într-un comunicat de presă.

Dacă înțelegerea încheiată între Bruxelles și Wellington are o importanță mai degrabă simbolică pentru Uniunea Europeană, fiind prima de acest fel care include angajamentele Acordului de la Paris privind schimbările climatice și standardele de bază ale Organizației Internaționale a Muncii, alte tratative, esențiale și din punct de vedere strategic, sunt mai dificil de finalizat. Acordul dintre Uniunea Europeană și statele blocului Mercosur, pregătit pe parcursul a două decenii, s-a blocat la începutul acestui an, din cauza cererilor de sustenabilitate din partea negociatorilor europeni. Tratativele cu Australia au înghețat, temporar, din cauza unor solicitări considerate exagerate de europeni în privința pătrunderii pe piața comună a unor produse agricole australiene. Între Uniunea Europeană și China nu se desfășoară negocieri de liber schimb, însă cele două puteri economice și comerciale se află în discuții pentru un acord de investiții. 

Danemarca ar putea fi prima țară din lume care introduce o taxă pe emisiile de gaze cu efect de seră din fermele zootehnice, dacă Parlamentul danez va vota legea care include termenii Acordului convenit între guvern și reprezentanții sectorului agroindustrial.

Săptămâna trecută, guvernul de la Copenhaga, fermierii, sindicatele agricole, industria alimentară și grupurile de mediu au încheiat o înțelegere care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru atingerea obiectivelor climatice stabilite pentru anii 2030 și 2045, refacerea naturii, a biodiversității, a mediului acvatic și îmbunătățirea calității apei potabile.

O măsură „revoluționară” asupra căreia participanții la negocieri au ajuns la un acord comun este introducerea unei taxe imputată fermierilor pentru emisiile de gaze provenite de la animale. Taxa, în valoare de 300 de coroane daneze pe tona de dioxid de carbon, echivalentul a aproape 40 de euro, ar urma să fie introdusă în 2030, simultan cu acordarea unei facilități fiscale pentru crescătorii de animale, respectiv o deducere a impozitului pe venit de 60%. Taxa pe carbon va crește la 750 de coroane daneze în anul 2035.

Participanții la negocieri, citați într-un document emis de Ministerul danez al Economiei, se declară optimiști cu privire la viitorul agriculturii daneze și speră ca modelul din Danemarca să inspire și alte țări angajate în lupta împotriva schimbărilor climatice. Acordul încheiat după aproape cinci luni de negocieri urmează să fie supus aprobării de către Parlamentul național.

În prezent, sectorul agricol danez este cel mai mare emițător de dioxid de carbon din țară, Danemarca fiind unul dintre cei mai mari producători și exportatori de carne de porc și produse lactate din Uniunea Europeană.

Orientările președinției belgiene pentru negocierile privind viitoarea PAC

La finalul președinției rotative, Belgia a transmis Comisiei concluziile sale menite să ofere o direcție negocierilor pentru viitoarea politică agricolă comună. Documentul cuprinde propuneri de acțiune și remarci cu privire la provocările fermierilor, conturate în timpul protestelor recente care au avut loc la scară largă în Uniunea Europeană. Textul accentuează importanţa inovării şi cercetării pentru rezolvarea dificultăților viitoare și subliniază necesitatea simplificării procedurilor administrative, precum și rolul pe care îl joacă în acest proces statele membre. De asemenea, recunoaște importanța reînnoirii generațiilor în sectorul agricol și obstacolele cu care se confruntă tinerii care vor să înceapă o afacere în domeniu, precum accesul la finanțare și la terenuri agricole. Concluziile președinției belgiene susțin un sistem comercial echitabil, deschis, bazat pe reguli și un mediu de concurență loială.

Documentul nu a obținut însă aprobarea unanimă din partea miniștrilor agriculturii la reuniunea de săptămâna trecută și, în lipsa unui consens deplin, textul a fost publicat ca aparținând Președinției, ceea ce îi conferă mai puțină greutate politică, apreciază publicația Euractiv. România a votat împotrivă, iar Slovacia a ales să se abțină, din cauza unui dezacord în privința formulării referitoare la egalizarea nivelului subvențiilor între statele membre, un proces început în 2014 și aflat în desfășurare. Textul propus de Președinția belgiană menționa necesitatea „asigurării unei distribuții echitabile a sprijinului PAC, în special a plăților directe, între statele membre”, însă cele două țări ar fi dorit o poziție mai tranșantă în favoarea accelerării mecanismului de convergență externă.

Vor progresa dosarele legislative în timpul mandatului Ungariei la șefia Consiliului Uniunii Europene?

Două propuneri din strategia Farm to Fork vor fi transferate Președinției maghiare care preia, de la 1 iulie, mandatul semestrial la vârful Consiliului Uniunii Europene și va conduce lucrările Consiliului pentru Agricultură și Pescuit până la sfârșitul anului în curs: regulile UE privind culturile modificate genetic și revizuirea normelor europene cu privire la bunăstarea animalelor de fermă în timpul transportului. Președinției ungare îi va reveni și sarcina redactării primului document care va deschide calea către următoarea politică agricolă comună post-2027, potrivit unei analize realizată de publicația Politico.

Care este stadiul negocierilor în Consiliul Agrifish? Polonia, de care ar fi depins adoptarea unei poziții comune cu privire la culturile modificate genetic, a blocat textul, invocând îngrijorări legate de lipsa unor reguli privind brevetabilitatea, în timp ce propunerile de îmbunătățire a protecției animalelor în timpul transportului au fost criticate în special de țările membre nordice și sudice, care nu sunt de acord cu limitele privind durata călătoriei și cu restricțiile de temperatură.

Concluziile privind viitoarea politică agricolă comună nu vor fi ușor de trasat, pentru că se așteaptă o reconciliere a competitivității economice a fermelor agricole cu obiectivele climatice și de mediu și o viziune în perspectiva extinderii Uniunii Europene.

Politico apreciază că perioada de șase luni a președinției Ungariei „va fi probabil mai mult un moment politic decât unul marcat de progrese în dosarele legislative”.

Fermierii germani, nemulțumiți de sprijinul guvernamental

Asociația Fermierilor Germani consideră insuficient pachetul de sprijin pentru sectorul agricol convenit de coaliția aflată la guvernare, dar apreciază politicile de la nivelul Uniunii Europene, respectiv ajustarea cerințelor ecologice pe care fermierii trebuie să le respecte pentru a avea acces la subvențiile PAC și retragerea controversatului regulament privind pesticidele, transmite euractiv.com

Potrivit agricultorilor germani, răspunsul guvernului de la Berlin la protestele de la începutul anului este nesatisfăcător. Ei au reiterat apelul pentru crearea unui fond mutual de criză scutit de taxe și un mecanism de utilizare, în perioade dificile, a economiilor realizate în anii agricoli buni, fără ca acestea să fie impozitate.

Producția de cereale a Spaniei, în creștere

Fermierii spanioli recuperează din pierderile de producție înregistrate anul trecut, un an agricol catastrofal pentru mediul rural, din cauza secetei severe. Cooperativele spaniole din domeniul agroalimentar au revizuit în creștere estimările pentru producția de cereale din 2024, informează agenția EFE. Astfel, potrivit celor mai recente previziuni, Spania va produce 22,5 milioane de tone de cereale, cu aproximativ 20% mai mult decât în 2023. Recoltele de grâu, orz și porumb vor fi cu aproape 30% mai mari. Producții bune sunt anticipate și pentru ovăz, triticale și secară.

În următoarele luni, fermierii vor putea beneficia de programe cu finanţare europeană sau naţională. Sectoarele care au acces la fonduri sunt extrem de diverse şi includ pomicultura, legumicultura, industria de procesare sau achiziţia de utilaje agricole.

De asemenea, pot depune proiecte atât tineri fermieri cât şi asociaţii de producători.

Invitaţi la Rural: Călin Măglaş, consultant fonduri europene, Mihai Ivaşcu, director de marketing APIMAR, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI România la Bruxelles.