Marți, 19 mai, Comisia Europeană va prezenta planul de acțiune privind îngrășămintele, în contextul perturbărilor prelungite ale pieței și al dependenței Uniunii Europene de importuri de fertilizanți și materii prime esențiale.

Potrivit Executivului comunitar, planul va include măsuri pe termen scurt și lung pentru sprijinirea fermierilor și a industriei fertilizanților, precum și pentru diversificarea surselor de aprovizionare, menținând totodată obiectivele climatice ale Uniunii. Inițiativa vine în urma dificultăților generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de noile perturbări ale lanțurilor de aprovizionare din 2026, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al închiderii Strâmtorii Ormuz.

În prezent, aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate al Uniunii Europene și 70% din cel de fertilizanți fosfatici provin din importuri.

Reamintim că, la sfârșitul anului 2025, Comisia a adoptat o derogare pentru reducerea impactului mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră asupra îngrășămintelor, iar în februarie 2026 a propus scutiri temporare de taxe vamale pentru unele îngrășăminte azotate și materii prime esențiale, precum amoniacul și ureea.

Înaintea lansării acestui plan, așteptat de fermieri și de industria de profil, în aprilie 2026, Executivul european a găzduit un dialog la nivel înalt pentru a explora opțiunile împreună cu actorii-cheie din întregul lanț de aprovizionare cu îngrășăminte.

 

Brazilia riscă interzicerea exporturilor de carne către UE

Brazilia riscă o interdicție a exporturilor de carne către Uniunea Europeană, începând cu 3 septembrie 2026, dacă nu demonstrează respectarea regulilor comunitare privind utilizarea antimicrobienelor la animale, potrivit euractiv.com. Interdicția va fi ridicată odată ce respectarea normelor va fi dovedită.

Săptămâna trecută, Comisia a publicat o listă actualizată a țărilor care au demonstrat că respectă normele europene în privința administrării antibioticelor la animale, iar Brazilia nu se află printre acestea, notează sursa citată.

Conform reglementărilor din blocul comunitar, antimicrobienele nu pot fi utilizate pentru stimularea creșterii producției animalelor destinate consumului alimentar. Regulile fac parte din strategia europeană „One Health” pentru combaterea rezistenței antimicrobiene, pe care producătorii din statele membre sunt obligați să o respecte din 2022, iar acestea ar trebui să se aplice și importurilor.

Brazilia este singurul stat din blocul sud-american Mercosur care nu se află printre țările care și-au demonstrat conformitatea cu restricțiile Uniunii Europene.

 

Spania acordă 1,5 miliarde de euro fermierilor afectați de inundații

 

Spania va acorda ajutoare de stat în valoare de 1,5 miliarde de euro fermierilor care au suferit pagube în urma inundațiilor severe din perioada noiembrie 2025 – februarie 2026. Schema de ajutor de stat, aprobată recent de Comisia Europeană, are rolul de a preveni închiderea fermelor și de a menține producția agricolă în regiunile afectate.

Ajutorul va lua forma unor granturi directe care vor acoperi până la 100% din costurile eligibile și din pierderile de venituri rezultate din distrugerea totală sau parțială a produselor agricole ori a activelor de producție agricolă.

Suprafețe extinse din regiunile spaniole Andaluzia și Extremadura, reprezentând mai mult de 20% din teritoriul Spaniei, au fost afectate de inundații care au provocat distrugerea culturilor, daune materiale și creșterea costurilor de exploatare.

 

Noi reguli europene pentru protecția apei au intrat în vigoare

O nouă legislație privind protecția apei în Uniunea Europeană a intrat în vigoare, iar noile norme, mai stricte, trebuie puse în aplicare de statele membre până la 22 decembrie 2027, informează Direcția de Comunicare a Comisiei. Legea introduce o nouă metodă de evaluare a impactului combinat al poluanților asupra calității apei, urmărind o monitorizare mai riguroasă și mai eficientă.

Listele de poluanți din apele de suprafață și subterane au fost actualizate, fiind introduse substanțe noi identificate ca fiind nocive pentru mediu și sănătatea umană, printre care anumite pesticide și produse farmaceutice, iar pentru prima dată sunt abordate microplasticele și indicatorii privind rezistența antimicrobiană.

În același timp, legea simplifică obligațiile de raportare pentru statele membre și facilitează schimbul de date de monitorizare cu Executivul european, prin intermediul unor instrumente digitale.

 

Norme mai simple pentru sectorul ecologic

Țările Uniunii Europene au convenit, în cadrul Comitetului special pentru agricultură, asupra unei poziții de negociere pentru actualizarea normelor privind producția și etichetarea produselor ecologice, astfel încât acestea să fie mai ușor de respectat, să permită o interpretare mai clară și să sprijine dezvoltarea sectorului ecologic în întreaga Europă, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Actualizările propuse vizează reducerea sarcinilor administrative pentru fermieri, întreprinderi și autoritățile naționale și acordă anumite flexibilități temporare, urmărind, în același timp, menținerea încrederii consumatorilor în eticheta ecologică a Uniunii.

Se preconizează că negocierile dintre președinția Consiliului și Parlamentul European vor începe curând, pentru a se ajunge la un acord înainte de sfârșitul anului.

 

Agricultura verticală: randamente mai mari, fără pesticide și cu un consum redus de apă

Un proiect finanțat prin programul european LIFE a arătat că agricultura verticală desfășurată în interiorul unui turn cilindric din oțel inoxidabil poate reduce consumul de apă cu până la 98%, poate diminua emisiile de carbon și poate multiplica randamentul culturilor, fără utilizarea pesticidelor sau erbicidelor. Condițiile de creștere – temperatura, umiditatea, fluxul de aer, irigarea – sunt controlate cu precizie și monitorizate de la distanță, cu alerte în timp real.

Această tehnologie nu este menită să înlocuiască agricultura convențională, ci să o completeze, în special în regiunile care se confruntă cu constrângeri legate de securitatea alimentară, de resurse sau de forța de muncă, explică managerul de proiect.

Până în 2050, se preconizează că cererea mondială de alimente va crește cu peste 50%, iar agricultura tradițională nu oferă un răspuns suficient provocărilor viitoare.

Producătorul spaniol de oțel inoxidabil, care coordonează proiectul, a fabricat până acum cinci unități, dintre care una a fost vândută unui lanț de supermarketuri, iar alta este programată să ajungă la o universitate implicată în cercetarea plantelor utilizate pentru producerea de alimente. Compania vizează acum piețele din Europa și Orientul Mijlociu, cu unități entry-level disponibile de la aproximativ 150.000 de euro. 

Dezbaterea își propune să analizeze rolul pe care educația agricolă îl are în pregătirea noilor generații de specialiști și în dezvoltarea durabilă a sectorului agricol. Într-un context în care agricultura trece prin transformări tehnologice și economice importante, dialogul dintre școală, angajatori și elevi devine esențial pentru a asigura o pregătire relevantă și oportunități reale de dezvoltare profesională.

Cum se pot armoniza interesele angajatorilor cu rigorile școlii? Cum pot fi dezvoltate colaborări durabile între școală și sectorul privat sau instituții publice? Cum pot tinerii absolvenți să devină agenți ai schimbării, aducând idei noi, tehnologii moderne și inițiative antreprenoriale?

Am răspuns la aceste întrebări în cadrul dezbaterii cu elevii Liceului Tehnologic “Victor Frunză” din Râmnicu Sărat.

Invitați la dezbatere:

▪️ Director prof. dr. Nicolescu Gabriela Gianina;

▪️ Primar Cîrjan Sorin Valentin;

▪️ Inspector Școlar General prof. dr. Palcău Daniela;

▪️ Inspector Școlar General Adjunct prof. Lăptoiu Daniela;

▪️ Inspector școlar Învățământ Profesional și Tehnic prof. Iordache Elena;

▪️ Reprezentant Direcția Agricolă Buzău, membru CA - Tatu Ciprian;

▪️ Agent economic pentru calificarea mecanic agricol- Intreprindere individuală Ginerică N. Ștefan - Ginerică Ștefan;

▪️ Agent economic pentru învățământ profesional dual- calificarea brutar-patiser-preparator produse făinoase- S.C. Romtel Impex S.R.L - Stanciu Stuparu Mihai;

▪️ Agent economic pentru calificarea Tehnician veterinar -CMVI Dr.Moisa Carmen - Medic veterinar Moisa Carmen;

▪️ Profesor agricultură - Ing. Vișan Costel;

▪️ Profesor industrie alimentară - Radu Mariana;

▪️ Fostă elevă - Lăcătușu Andreea Simona - Universitatea de stiințe agronomice și medicină veterinară - Facultatea de îmbunătățiri funciare și ingineria mediului - Profilul inginer în protecția mediului în agricultură- București;

▪️ Răzvan Avram, fermier din județul Vrancea.

Ministerul Agriculturii din Cehia și agențiile subordonate vor utiliza mai multe alimente locale în meniurile angajaților, începând cu luna mai, în cadrul unui program de sprijin adoptat recent, informează un comunicat de presă al instituției.

Obiectivul este ca alimentele produse în Cehia, provenite din lanțuri scurte de aprovizionare sau achiziționate de la fermieri regionali și cooperative, să atingă o pondere de cel puțin 65% din volumul total al achizițiilor de alimente până la sfârșitul anului 2028.

„Dorim să folosim potențialul producției cehe și, astfel, să sprijinim atât fermierii, cât și producătorii de alimente, precum și întreaga economie cehă”, a declarat ministrul ceh al agriculturii. Acesta intenționează să extindă programul și la nivelul altor ministere și instituții regionale.

Legea achizițiilor publice din Cehia permite deja un tratament preferențial pentru alimentele locale și produsele agricole ecologice.

 

Calitatea și proteinele, priorități pentru mesele școlare din Germania

Un studiu realizat recent în Germania arată că, pentru părinții copiilor de vârstă școlară, calitatea, transparența și o dietă echilibrată, bazată pe ingrediente de origine animală și vegetală, devin din ce în ce mai importante când vine vorba de prânzurile servite în școli.

89% dintre părinții chestionați consideră că mesele școlare trebuie să fie sănătoase și bogate în proteine, iar 71% își doresc chiar un conținut minim de proteine stabilit prin lege pentru prânzurile școlare.

De asemenea, părinții se așteaptă ca mâncarea să aibă un gust bun, să fie variată și să includă produse sezoniere din Germania. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre părinți sunt, în prezent, nemulțumiți de mesele școlare, în special din cauza lipsei de transparență în ceea ce privește ingredientele utilizate.

Din perspectiva majorității părinților chestionați, carnea de pasăre este cea mai populară sursă de proteine. Peștele, leguminoasele, ouăle și alte tipuri de carne se numără, de asemenea, printre opțiunile principale.

Studiul a fost realizat la solicitarea industriei avicole germane de către un institut de cercetare a opiniei publice, pe un eșantion de 1.500 de părinți, potrivit platformei de specialitate euromeatnews.com.

 

Organizația Mondială a Fermierilor: criza îngrășămintelor, risc major pentru producția de cereale

Producția alimentară globală ar putea scădea anul viitor cu până la 15%, dacă aprovizionarea cu îngrășăminte, perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, nu va fi stabilizată, apreciază Organizația Mondială a Fermierilor.

Într-un interviu acordat Efeagro, președintele organizației, Arnold Puech d'Alissac, exclude posibilitatea ca securitatea alimentară să fie în pericol în prezent, datorită rezervelor globale de cereale, care mențin prețurile acestor materii prime agricole la un nivel scăzut, pentru prima dată după mult timp. În același timp, el subliniază că impactul crizei este inegal, în funcție de regiune. Fermierii din sudul global, care au nevoie urgentă să achiziționeze fertilizanți, în principal între lunile august și octombrie, se confruntă cu dificultăți mai mari decât cei din emisfera nordică, unde aprovizionarea va începe anul viitor.

Reprezentantul fermierilor menționează însă că, dacă se prelungește criza, producția viitoare ar putea avea de suferit. „Dacă disponibilitatea îngrășămintelor este redusă cu 30% timp de un an, producția de cereale va scădea cu 12,5%, chiar până la 15%”, a declarat el, avertizând asupra riscului fluctuațiilor de prețuri. De asemenea, acesta atrage atenția asupra costurilor de producție în creștere și incertitudinii existente în rândul fermierilor. Potrivit lui Puech d'Alissac, există puține variante de răspuns la deficitul de îngrășăminte. Printre acestea se numără creșterea producției de leguminoase, precum mazărea și soia, sau extinderea suprafețelor de pășune din fermele zootehnice.

Comisia Europeană promite un plan de acțiune pentru îngrășăminte, care ar urma să fie prezentat în luna mai.

 

Eurodeputații cer creșterea bugetului UE cu 10%

Parlamentarii europeni din Comisia pentru bugete au prezentat, săptămâna trecută, propunerea de negociere pentru următorul cadru financiar multianual de după 2027. Ei doresc o creștere cu 10% a bugetului față de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini prioritățile Uniunii Europene, precum și o finanțare distinctă pentru programele-cheie.

„Printr-o creștere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, cum ar fi apărarea și competitivitatea, păstrând, în același timp, politici-cheie precum agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare dedicată fermierilor și regiunilor, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau de a dilua aceste priorități fundamentale”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, citat în comunicatul de presă al Parlamentului.

Propunerea eurodeputaților din Comisia pentru bugete urmează să fie supusă votului în plenul legislativului european, programat pentru data de 29 aprilie. Dacă va fi confirmată, Parlamentul poate începe negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre vor conveni asupra unei poziții comune privind bugetul pentru perioada 2028–2034.

 

Înghetul de primăvară, concurența fructelor din import și întârzierea plății despăgubirilor cuvenite producătorilor fac ca sectorul pomicol autohton să bată pasul pe loc.

Am discutat la Rural cu Bogdan Silinescu - director FruLeg, CEO al companiei Ferma Cenad din judeţul Timiş și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Supraproducția și blocarea parțială a lanțurilor de aprovizionare sunt cauzele care duc la ceea ce este numită “o nouă criză a laptelui. Volatilitatea prețului și tensiunile de pe lanțul de alimentare dau senzația că producătorii traversează o criză.

Am discutat despre acest subiect cu Ionuț Lupu, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO, Daniel Donici, fondatorul Artesana, și cu Mihaela Gherghișan, corespondenta RFI România la Bruxelles.

În cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură și Pescuit din 30 martie, statele membre au cerut Comisiei să elaboreze în cel mai scurt timp un plan pentru reducerea costurilor de producție în agricultură, în special în cazul unei prelungiri a crizei energetice. Acesta ar trebui să includă măsuri care să ajute fermierii să facă față creșterii costurilor cu îngrășămintele și cu alți factori de producție agricolă.

Franța și grupurile de fermieri insistă pentru suspendarea aplicării taxei pe carbon la frontieră pentru îngrășăminte, însă Comisia, care a promis un plan de acțiune pentru luna mai, a exclus până acum această posibilitate, notează Euractiv. Împreună cu Italia, Franța a avansat în Consiliu și alte propuneri pentru a veni în sprijinul agricultorilor. O alternativă ar fi introducerea unor compensații financiare.

Pe 13 aprilie, reprezentanții sectorului agricol vor merge la Comisia Europeană pentru discuții.

Într-un interviu acordat publicației Euractiv, economistul șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) confirmă că, în prezent, printre cei mai afectați de războiul din Orientul Mijlociu se numără fermierii, în special cei din Europa.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că executivul UE monitorizează continuu prețurile și a amintit măsurile luate pentru a ajuta fermierii să se aprovizioneze cu fertilizanți. Acestea au inclus suspendarea taxelor pentru importuri, cu excepția celor din Rusia și Belarus, și ajustarea taxei pe carbon la frontieră pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor.

 

Italia propune extinderea utilizării digestatului în UE

Italia solicită Comisiei să evalueze extinderea utilizării digestatului în Uniunea Europeană, ca alternativă menită să reducă presiunea asupra costurilor de fertilizare suportate de fermieri și să permită, în același timp, menținerea randamentelor culturilor, pe fondul creșterii prețurilor energetice și al scăderii importurilor de îngrășăminte din Rusia. De asemenea, recomandă examinarea posibilității de a echivala digestatul cu îngrășămintele sintetice în ceea ce privește limitele de utilizare.

Deși digestatul este obținut din deșeuri organice și are beneficii pentru sol și mediu, contribuind inclusiv la reducerea emisiilor, utilizarea acestuia este limitată de actualul cadru legislativ european, argumentează Italia. În acest context, propune revizuirea Directivei privind nitrații și diferențierea clară a digestatului de deșeurile din sectorul zootehnic.

Propunerea a fost lansată în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută.

 

Franța: măsuri temporare pentru reducerea costurilor în agricultură

Guvernul francez subvenționează prețul combustibilului pentru fermieri, companii de logistică și pescari în perioada 1–30 aprilie, cu un buget de 70 de milioane de euro, potrivit Politico. Sprijinul include suspendarea accizelor pentru motorina utilizată în agricultură, o măsură care va costa bugetul francez 14 milioane de euro.

Potrivit ministrului francez al economiei și finanțelor, intervenția este „direcționată și limitată în timp” și urmărește menținerea competitivității și a stabilității economice în sectorul agricol.

Măsura vine pe fondul creșterii costurilor energetice generate de tensiunile geopolitice recente și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor în plin sezon agricol.

 

Ajutoare din rezerva pentru agricultură a UE

Fermierii din Bulgaria, Estonia și Ungaria, afectați de fenomene meteorologice nefavorabile în 2025, vor primi 21,5 milioane de euro din rezerva pentru agricultură a Uniunii Europene. Sprijinul poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale.

Sumele vor trebui să fie distribuite până la 30 septembrie 2026, iar autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali.

Cele trei state membre au obligația să notifice Comisiei detaliile punerii în aplicare a măsurilor, respectiv criteriile utilizate pentru stabilirea ajutorului individual, impactul preconizat, nivelul plăților lunare estimate și sprijinul suplimentar care urmează să fie furnizat. Notificarea va trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea, informează Executivul european.

 

250 de milioane de euro pentru pădurile Portugaliei

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat a Portugaliei, în valoare de 250 de milioane de euro, destinată sectorului forestier. Măsura vizează refacerea pădurilor afectate de dezastre naturale și fenomene extreme, dar și compensarea pierderilor de venit ale proprietarilor de terenuri implicați în activități de reîmpădurire.

Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe și va sprijini investițiile forestiere prin acordarea de prime fixe, care vor fi plătite pentru o perioadă de până la 20 de ani. Schema face parte din planul strategic PAC al Portugaliei și este cofinanțată prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Programul va fi derulat până la 31 decembrie 2029.

 

Miniștri greci remaniați în scandalul subvențiilor agricole

Ministrul elen al agriculturii și alți doi membri ai guvernului din Grecia au fost remaniați săptămâna trecută, în urma unui scandal de fraudă cu subvenții agricole europene, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Săptămâna trecută, Parchetul European a cerut parlamentului grec să ridice imunitatea miniștrilor și a altor parlamentari vizați în cadrul unei anchete de deturnare de fonduri agricole acordate din bugetul Uniunii Europene.

Detalii despre anchetă au fost transmise pentru prima dată de Parchetul European în mai anul trecut, când a acuzat mai mulți beneficiari ai subvențiilor că au revendicat terenuri pe care nu le dețineau și că au exagerat numărul de animale din ferme.

Scandalul, aflat în continuă expansiune, a declanșat mai multe demisii la nivel înalt vara trecută, potrivit presei europene. Până în prezent, peste 20 de parlamentari greci se confruntă cu acuzații.

Dezvoltarea mediului rural depinde tot mai mult de implicarea tinerilor fermieri, care aduc energie, idei noi și deschidere către tehnologie. Accesul la finanțare, utilizarea tehnologiilor moderne, spiritul antreprenorial și dorința de a păstra valorile comunității conturează direcții importante de reflecție. Noua generație are șansa de a transforma provocările actuale în oportunități de creștere și inovare.

Cum pot tinerii fermieri contribui concret la revitalizarea comunităților rurale? Ce obstacole întâmpină la început de drum și cum pot fi acestea depășite? Cum poate liceul agricol să formeze competențe adaptate cerințelor agriculturii moderne? În ce măsură parteneriatele dintre școală și fermierii locali pot facilita integrarea tinerilor pe piața muncii?

Vom răspunde la aceste întrebări în cadrul dezbaterii organizate la Liceul Tehnologic Agricol Comuna Smeeni, județ Buzău. Dezbatere moderată de Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz, jurnaliști RFI România.

Un tânăr expert în agricultură are ca obiectiv folosirea tehnologiei în sectorul legumicol și în horticultură. Antreprenorul vrea să dezvolte noi produse bazate pe cercetare-dezvoltare.

Invitați la Rural: Cristian Tudor, expert în agricultura avansată, în studio, și Gheorghe Vlad, președinte OIPA legume fructe, prin telefon.

Noile tehnologii permit fermierilor să reducă nivelul costurilor de producție și să câștige eficiență. Sunt beneficii importante într-un moment în care presiunea asupra profitabilității fermelor este tot mai mare.

Discutăm la Rural cu Andrei Gurlui, tânăr antreprenor în agricultură, invitat în studio, Andrei Chiriac, tânăr fermier și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles, prin telefon.

Veniturile fermierilor din Uniunea Europeană au devenit tot mai instabile în ultimul deceniu, pe fondul inflației și al crizelor recente, arată un studiu realizat la solicitarea Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European. Analiza urmărește evoluțiile costurilor de producție și ale prețurilor de vânzare, în special în perioada 2020–2024, și impactul acestora asupra veniturilor agricole atât la nivel național, cât și la nivel de exploatație.

Scopul este identificarea unor soluții care să permită intervenții de politică publică mai rapide și mai eficiente.

Datele indică diferențe între veniturile fermierilor, în funcție de sector, dimensiunea exploatației și statul membru. Venitul real a scăzut în majoritatea țărilor Uniunii Europene între 2022 și 2023, în special în Estonia, Lituania, Danemarca, Ungaria și Irlanda. În schimb, Belgia, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai solide creșteri, susținute de horticultură, sectoarele granivore și culturile permanente.

Sprijinul oferit prin politica agricolă comună, completat de fonduri naționale, reprezintă în medie aproximativ o treime din veniturile fermierilor, însă valoarea reală a acestor plăți a fost erodată de inflație, remarcă autorii studiului. Deși plățile directe asigură un anumit nivel de stabilitate, ele sunt insuficient țintite, iar instrumentele de gestionare a riscurilor sunt puțin utilizate, în principal din cauza costurilor, complexității administrative și a cunoașterii deficitare a modului în care acestea funcționează.

Studiul concluzionează că menținerea unor venituri agricole viabile necesită un echilibru între adaptarea fermierilor la cerințele pieței și un sprijin public mai bine direcționat. Printre recomandări se numără orientarea ajutoarelor în funcție de nevoile reale ale fermierilor, stimularea utilizării instrumentelor de gestionare a riscurilor și indexarea sprijinului pentru a-i proteja valoarea în termeni reali. De asemenea, autorii subliniază că sunt necesare date mai rapide și mai precise pentru intervenții eficiente, precum și un pachet mixt de politici, adaptat provocărilor economice, climatice și geopolitice.

Numărul animalelor de fermă din UE, în scădere

Numărul animalelor de fermă, cu excepția porcinelor, va scădea în Uniunea Europeană în 2026, potrivit prognozelor publicate de Eurostat.

În a doua jumătate a anului, efectivele de bovine ar putea ajunge la 11,4 milioane de capete, în scădere cu 4,2% față de 2025. Reduceri semnificative sunt prognozate la caprine și ovine, cu 17% și, respectiv, 18%. În schimb, sectorul de creștere a porcinelor ar putea înregistra o evoluție pozitivă, efectivele fiind estimate să avanseze cu 3,2% în ultimul trimestru din 2026, până la 61 de milioane de capete.

La nivelul statelor membre, Franța rămâne principalul producător de bovine, cu 2,6 milioane de capete și o cotă de 23% din producția de carne de vită a Uniunii Europene. Spania conduce în sectorul porcinelor (cu aproximativ 26% din totalul efectivelor UE) și al ovinelor, în timp ce Grecia este lider din punctul de vedere al numărului de caprine.

Undă verde în Parlamentul European pentru acordul-cadru cu Statele Unite

Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European (INTA) a aprobat eliminarea majorității tarifelor vamale pentru produse agricole și industriale importate din Statele Unite, alături de un set de condiții privind respectarea angajamentelor de către partea americană. Votul deschide calea pentru Acordul-cadru încheiat în iulie 2025.

„Sper că prin acest vot lansăm o dinamică pozitivă de cooperare comercială, în care interesele reciproce converg și în care amenințările tarifare dispar”, a declarat raportorul Parlamentului European pentru acest dosar, Bernd Lange, citat în comunicatul INTA.

Pe fondul tensiunilor comerciale din ultimul an, eurodeputații au introdus clauze stricte de protecție împotriva unor măsuri adverse din partea Washingtonului. Printre acestea se numără suspendarea tarifelor preferențiale dacă SUA impun noi taxe împotriva UE sau a unui stat membru, măsuri de salvgardare în cazul unei creșteri accentuate a importurilor americane și o clauză de activare a acordului, care condiționează intrarea în vigoare a beneficiilor vamale de respectarea angajamentelor asumate de partea americană. De asemenea, eurodeputații solicită tarife mai reduse pentru produsele europene cu conținut redus de oțel sau aluminiu.

Propunerile vor fi votate în plenul Parlamentului European pe 26 martie. După votul în plen, vor începe negocierile cu statele membre.

Acordul UE-Mercosur se aplică provizoriu de la 1 mai. Negocierile cu Australia, aproape de final

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află într-o vizită de trei zile în Australia, în perioada 23–25 martie, unde speră să finalizeze detaliile acordului comercial aflat în negociere din 2018, potrivit publicației Euractiv Germania. Ea este însoțită în această călătorie de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič.

Săptămâna trecută, von der Leyen i-a informat pe liderii europeni, într-o scrisoare, că acordul comercial se apropie de finalizare. „Suntem pe ultima sută de metri pentru a încheia un nou acord de liber schimb între UE și Australia”, a transmis președinta Comisiei.

Negocierile au întâmpinat dificultăți, în special în privința cotelor pentru carnea de vită și de ovine. O decizie finală va fi luată de von der Leyen împreună cu premierul australian, la Canberra, a declarat un oficial al Uniunii Europene pentru sursa citată.

La începutul săptămânii trecute, Šefčovič anunța pe rețeaua X continuarea discuțiilor cu partea australiană, pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos pentru toate părțile interesate. „Ne îndreptăm în direcția corectă și ne angajăm pe deplin pentru un rezultat de succes”, a scris Šefčovič pe rețeaua de socializare.

Copa-Cogeca a reacționat la vestea posibilei încheieri a acordului, exprimând, într-un comunicat de presă, îngrijorarea față de echilibrul tratativelor. Reprezentanții fermierilor avertizează că agricultura europeană riscă să fie sacrificată în favoarea altor sectoare, într-un context deja marcat de costuri ridicate și venituri în scădere.

Acordul ar urma să elimine tarifele vamale pentru mărfuri, din ambele părți, și să faciliteze accesul Uniunii Europene la materii prime critice.

Între timp, acordul comercial UE–Mercosur intră în vigoare de la 1 mai 2026 cu titlu provizoriu, asigurând eliminarea tarifelor pentru anumite produse încă din prima zi de aplicare. Comisia a anunțat luni, 23 martie, că Acordul comercial interimar își produce efectele între UE și țările Mercosur care au finalizat procedurile de ratificare și care au notificat Uniunea înainte de sfârșitul lunii martie. Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest lucru, iar Paraguayul urmează să trimită notificarea în curând, informează Executivul european.