Oficialii europeni și ai blocului sud-american Mercosur au semnat sâmbătă, 17 ianuarie, acordul comercial negociat timp mai bine de două decenii, începând din 1999. Ceremonia a avut loc în Asunción, capitala Paraguayului, unde în 1991 a fost fondat Mercosur, cunoscut și ca Piața Comună a Sudului.

Acordul transatlantic reunește cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și patru țări sud-americane: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În următorii ani, li s-ar putea alătura Bolivia, aflată în faza finală a aderării ca membru cu drepturi depline al Mercosur.

După semnare, acordul intră într-un proces de ratificare. Parlamentul European va trebui să aprobe componenta comercială, iar aspectele care depășesc competențele Uniunii vor necesita aprobarea parlamentelor naționale. Dacă va fi ratificat integral, peste 90% din tarifele aplicate exporturilor europene ar urma să fie eliminate treptat, deschizând noi piețe pentru producătorii din Uniune și noi zone de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

Între timp, criticii acordului analizează posibilitatea de a-l contesta la Curtea Europeană de Justiție. Miercuri, 21 ianuarie, eurodeputații vor vota o rezoluție prin care solicită un aviz privind compatibilitatea acordului cu tratatele Uniunii Europene. Dacă documentul va fi adoptat, iar Parlamentul va contesta legalitatea, o eventuală revizuire judiciară ar suspenda procesul de ratificare, potrivit euronews.com.

Acordul cu Mercosur este semnat într-un context mai larg de reconfigurare a comerțului global. Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite se deteriorează, pe fondul neînțelegerilor legate de Groenlanda, iar, în acest climat, oficialii europeni subliniază importanța diversificării parteneriatelor comerciale ale Uniunii.

 

EFSA: 98% dintre alimentele testate respectă limitele privind pesticidele

Aproximativ 133.000 de eșantioane de alimente au fost analizate în 2023 în cadrul programelor europene de monitorizare a reziduurilor de pesticide, arată datele publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Rezultatele indică faptul că 98% dintre probe nu au conținut reziduuri detectabile sau s-au încadrat în limitele legale stabilite de legislația Uniunii Europene.

Independent de programele europene, laboratoarele oficiale din statele membre testează anual alimente pentru prezența a peste 740 de substanțe active utilizate ca pesticide, iar aproximativ 26 de milioane de rezultate individuale sunt raportate către EFSA și sintetizate într-un raport public.

Agenția precizează că aceste date sunt utilizate de factorii de decizie europeni pentru îmbunătățirea programelor de monitorizare și pentru menținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

 

Producătorii agroalimentari din UE, invitați la o misiune economică în Singapore

Comisia Europeană invită reprezentanții sectorului agroalimentar din Uniune să se înscrie pentru participarea la o misiune de afaceri în Singapore, programată în perioada 20-23 aprilie 2026. Misiunea are ca obiectiv facilitarea contactelor directe dintre companiile europene și parteneri din Singapore și din regiunea Asiei de Sud-Est.

Sunt încurajați să aplice, în special, producătorii înregistrați cu indicație geografică protejată, precum și cei din sectoarele cărnii, ouălor și produselor lactate, fructelor și legumelor, uleiului de măsline, produselor de cofetărie, pastelor făinoase și băuturilor. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 1 februarie 2026. Participanții vor suporta costul zborurilor și al cazării, iar evenimentele de afaceri din programul oficial, inclusiv transportul local, vor fi organizate și acoperite de Comisia Europeană.

 

Un avion dezafectat, transformat într-o unitate de cazare rurală cu sprijinul PAC

Un proiect inovator realizat de un grup de tineri din mediul rural finlandez transformă o mică localitate din Finlanda Centrală într-o atracție turistică atipică, relatează rețeaua europeană PAC. Cinci tineri antreprenori au reconvertit un avion de pasageri dezafectat într-o unitate de cazare rurală, care a atras peste 1.000 de turiști din aproximativ 20 de țări, în primul an de funcționare.

Proiectul, denumit Ilmatar Airplane Lodge, a fost realizat cu sprijin financiar din fonduri ale politicii agricole comune și pune accent pe sustenabilitate, utilizând lanțuri scurte de aprovizionare, sisteme inteligente de gestionare a energiei și soluții ecologice pentru turiști, precum stații de încărcare pentru vehicule electrice și un sistem eficient de reciclare. Investiția a inclus dezvoltarea unor facilități adiacente, precum o vilă denumită „Turnul de Control”, inspirată de tema aviației. La bordul aeronavei, oaspeții au acces la dotări neobișnuite, printre care o saună amenajată în compartimentul de bagaje și o zonă de restaurant realizată utilizând scaunele originale ale avionului. De asemenea, turiștii pot interacționa și cu instrumentele restaurate din cabina piloților, inclusiv cu interfoanele.

Proiectul a generat milioane de vizualizări pe rețelele sociale și este promovat de autoritățile regionale drept una dintre atracțiile majore ale zonei. 

Acordul comercial și de parteneriat cu blocul sud-american Mercosur a fost adoptat, la 9 ianuarie 2026, prin majoritate calificată de țările membre ale Uniunii Europene, după 25 de ani de negocieri și dispute interne. Decizia vine după un an marcat de tensiuni economice cu Statele Unite ale Americii și de măsuri de retorsiune din partea Chinei, care își mărește exporturile către Uniune, în timp ce își reduce importurile din spațiul comunitar.

Această hotărâre deschide calea pentru semnarea acordului dintre Uniunea Europeană și partenerii săi Mercosur. Totuși, înainte de a fi încheiat oficial, acesta trebuie să primească votul Parlamentului European, fără posibilitatea de amendare.

Partea comercială a acordului, așa-numitul acord interimar, poate intra în vigoare după aprobarea de către Parlamentul European, fiind de competența exclusivă a Uniunii și nefiind necesară ratificarea de către parlamentele naționale. Aplicarea sa va înceta odată cu intrarea completă în vigoare a Acordului de parteneriat UE–Mercosur, care necesită ratificarea de către toate statele membre.

Acordul UE–Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu o piață de aproximativ 700 de milioane de consumatori. Se estimează că va genera economii anuale de circa 4 miliarde de euro pentru exportatorii europeni, prin eliminarea tarifelor vamale și simplificarea procedurilor comerciale. De asemenea, se preconizează că exporturile statelor membre către piețele Mercosur vor crește cu aproape 50 de miliarde de euro până în 2040, în timp ce vânzările Mercosur către Uniune ar putea avansa cu până la 9 miliarde de euro. Potrivit Comisiei Europene, peste 60.000 de companii din UE exportă deja către țările Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay –, dintre care jumătate sunt întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru agricultori, Comisia susține că acordul include garanții solide, mecanisme de salvgardare și protecția a 350 de indicații geografice europene, mai mult decât în orice alt acord comercial al Uniunii Europene. În paralel, Bruxellesul promite controale mai stricte asupra importurilor agroalimentare și aplicarea riguroasă a standardelor europene.

Cu toate acestea, acordul rămâne controversat în Uniune și este contestat de o parte a producătorilor agricoli. În Parlamentul European, grupul de extremă dreapta Patrioți pentru Europa va depune, probabil, în următoarele săptămâni, o nouă moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit publicației Politico. Deși demersul are șanse reduse de reușită, acesta reflectă presiunile tot mai mari asupra politicii comerciale a blocului comunitar.

Simplificarea PAC și protecția agricultorilor, în centrul agendei președinției Ciprului în UE

Cipru a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2026, sub deviza „O Uniune autonomă. Deschisă către lume”. Pe durata mandatului său semestrial, în domeniul agricol, președinția cipriotă își propune să promoveze măsuri de consolidare a competitivității și sustenabilității agriculturii europene, într-un context marcat de schimbările climatice, pierderea biodiversității și instabilitatea geopolitică. Un dosar central îl va reprezenta lansarea dezbaterilor privind noua politică agricolă comună pentru perioada 2028–2034, precum și reforma organizării comune a piețelor.

Cipru va urmări simplificarea PAC, reducerea poverii administrative și întărirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, inclusiv prin evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, conform priorităților stabilite în programul președinției. Pe agenda agricolă se mai află accelerarea negocierilor privind producerea și introducerea pe piață a materialului de reproducere a plantelor, bunăstarea animalelor, în special transportul acestora, și preocupările legate de echilibrul dintre comerțul exterior și protejarea pieței interne.

Miniștrii agriculturii discută provocările sectorului agricol și strategia pentru 2026

Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întâlnit săptămâna trecută, pe 7 ianuarie, la o reuniune la nivel înalt, organizată la invitația Comisiei Europene și a președinției cipriote a Consiliului UE, pentru a trece în revistă provocările cu care se confruntă agricultorii și sectorul agroalimentar și pentru un schimb de opinii cu privire la așteptările lor pentru anul 2026.

Discuțiile, la care au participat comisarii pentru agricultură, comerț, sănătate și bunăstarea animalelor, Christophe Hansen, Maroš Šefčovič și Olivér Várhelyi, s-au axat pe preocupările generate de volatilitatea și incertitudinea de pe piețele mondiale, dar și pe necesitatea menținerii unei poziții competitive puternice pentru fermierii europeni, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Concluziile reuniunii conturează patru direcții majore de acțiune: asigurarea unui sprijin financiar solid prin politica agricolă comună și bugetul post-2027, măsuri pentru îmbunătățirea accesului la îngrășăminte la prețuri mai accesibile, întărirea competitivității globale a agriculturii europene prin reguli echitabile și reciprocitate, precum și simplificarea suplimentară a legislației în beneficiul fermierilor.

Propuneri pentru plăți anticipate din bugetul PAC post-2027

La începutul anului 2026, Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată accesa, înainte de termen, până la două treimi din unele fonduri ale politicii agricole comune alocate perioadei 2028–2034. Măsura ar urma să ajute fermierii să realizeze investiții urgente și să beneficieze de sprijin în situații de criză.

„Pentru a ne asigura că, începând din 2028, sunt disponibile resurse suplimentare care să răspundă nevoilor agricultorilor și comunităților rurale, propun ca statele membre, atunci când își prezintă planul inițial, să aibă acces la până la două treimi din suma care, în mod normal, este disponibilă la evaluarea intermediară”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată statelor membre și Parlamentului European, citată de Reuters. Aceasta reprezintă aproximativ 45 de miliarde de euro care ar putea fi mobilizate imediat pentru sprijinirea fermierilor, a adăugat von der Leyen.

Inițiativa a fost lansată înainte de votul statelor membre privind aprobarea semnării Acordului UE–Mercosur și într-un moment în care producătorii agricoli solicită măsuri de protecție economică și stabilitate în fața concurenței globale.

100 de ani de Săptămâna Verde la Berlin

Vineri, 16 ianuarie, la Berlin se deschide cea de-a 100-a ediție a târgului Săptămâna Verde (Grüne Woche). Cu ocazia aniversării unui secol de tradiție, inovație și diversitate culinară, organizatorii prezintă o expoziție specială, intitulată „100 de ani de Săptămâna Verde”, care oferă o retrospectivă de la începuturi, din anii ’20, până în prezent, iar vizitatorii pot vedea, în același spațiu, utilaje istorice și tehnologie agricolă modernă.

Târgul se concentrează pe teme precum securitatea alimentară, inovația, produsele locale și agricultura durabilă și oferă numeroase atracții pentru familii, inclusiv expoziții cu animale și ateliere interactive.

Uniunea Europeană va avea un stand deschis pe toată perioada evenimentului, până la 25 ianuarie, unde pot fi descoperite politicile și practicile agricole ale UE. Vizitatorii pot afla informații despre politica agricolă comună și Viziunea pentru agricultură și alimentație, pot savura produse europene în cadrul degustărilor și demonstrațiilor culinare fără risipă alimentară, pot participa la activități educative și interactive pentru toate vârstele și pot avea întâlniri cu reprezentanți ai Uniunii, într-un spațiu dedicat unei agriculturi durabile și competitive. 

Noile tehnologii schimbă specificul profesiilor în sectorul agro-alimentar. De asemenea, dezvoltarea competitivității este esențială pentru fermierii care se confruntă cu provocări extrem de diverse.

Am discutat la Rural cu Carmen Burtea, președinte al Comitetului Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România (CSAPPR).

Cum pregătește liceul agricol tineri care pot deveni generatori de schimbare, susținători ai economiei rurale, viitori fermieri sau antreprenori capabili să devină lideri ai agriculturii moderne în comunitățile lor? Cum pot tinerii contribui la revitalizarea zonelor rurale? De ce este agricultura un domeniu modern și plin de oportunități, unde tinerii pot deveni lideri ai schimbării?

Am fost la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești și am discutat cu elevii despre impactul agriculturii în dezvoltarea rurală și rolul tinerilor care învață în liceele agricole, pentru a aduce soluții pentru ferme mai eficiente, un mediu protejat și sate în care oamenii vor să trăiască și să lucreze.

O analiză a sectorului agricol românesc arată două căi prin care pot crește randamentul și competitivitatea: utilizarea noilor tehnologii și concentrarea suprafețelor.

Invitații acestei ediții a programului Rural: Dumitru-Daniel Botănoiu, președinte al Asociației Fermierilor din România, Radu Magdin, analist politic, și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

După mai bine de trei decenii, pesta porcină africană reapare în Spania, principalul producător de carne de porc din Uniunea Europeană și al treilea din lume, după China și Statele Unite.

Până la sfârșitul săptămânii trecute, mai multe cazuri au fost detectate în rândul mistreților în Catalonia, regiunea care acoperă peste 20% din efectivele de porcine ale Spaniei, de aproximativ 35 de milioane de capete, potrivit Efe Agro.

Reapariția virusului în țară îngrijorează industria cărnii de porc, care generează, anual, aproape 9 miliarde de euro din exporturi. Producătorii spanioli aprovizionează peste o sută de piețe din Uniunea Europeană și din lume, cele mai importante fiind China, Franța și Italia. China a confirmat oficial că acceptă regionalizarea situației pestei porcine africane, interzicând doar intrarea în țară a produselor din carne de porc din zona afectată, iar autoritățile spaniole încearcă să convingă și alte state să accepte acest tratament.

Deși este încă mult prea devreme pentru o evaluare a pierderilor, o asociație reprezentativă din industria spaniolă a cărnii estimează că, deocamdată, impactul economic depășește un miliard de euro din cauza interdicției la export. Numai închiderea piețelor japoneză și mexicană înseamnă o pierdere de aproape 900 de milioane de euro.

Potrivit Reuters, autoritățile catalane investighează acum originea răspândirii virusului, inclusiv posibilitatea ca acesta să fi provenit din centre de cercetare.

Pesta porcină africană este prezentă în mai multe state membre, printre care și România, în zone pentru care sunt instituite diferite grade de restricții, de la I la III, în funcție de nivelul riscului de răspândire a virusului. Conform celor mai recente înregistrări, disponibile în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 25 noiembrie, toate județele României sunt listate în zona de restricții III, făcând obiectul unor măsuri speciale de control.

 

Directiva privind practicile comerciale neloiale începe să dea rezultate, însă sunt necesare îmbunătățiri

 

Comisia Europeană a publicat raportul primei evaluări a Directivei privind practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar. Documentul arată că, deși se află în primii ani de aplicare, Directiva începe să îmbunătățească echilibrul dintre producătorii agricoli și marii cumpărători, însă fermierii continuă să raporteze puține abuzuri, din cauza temerii de represalii, iar autoritățile folosesc insuficient anchetele proactive. Raportul constată că semnalele anonime s-au dovedit o resursă valoroasă pentru declanșarea controalelor, ajutând autoritățile naționale de aplicare a legii în cadrul investigațiilor, și recomandă o implicare mai mare a organizațiilor de producători în sprijinirea furnizorilor individuali și în depunerea plângerilor în numele acestora.

Între 2021 și 2024 au fost deschise peste 4.500 de investigații; dintre acestea, o treime au identificat încălcări ale legislației care au generat 754 de sancțiuni în valoare de 42 de milioane de euro.

Concluziile evaluării vor sta la baza revizuirii legislației în domeniu, cu scopul de a întări protecția fermierilor, inclusiv împotriva vânzărilor sub costul de producție, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

 

UE deschide drumul plantelor obținute prin tehnici genomice

 

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind normele pentru introducerea pe piața unică a plantelor obținute prin utilizarea noilor tehnici genomice (NTG). Măsurile convenite vor permite fermierilor accesul la soiuri de plante îmbunătățite, rezistente la schimbările climatice și la dăunători, care oferă randamente mai mari și necesită mai puține îngrășăminte și pesticide, informează comunicatul Consiliului.

Acordul introduce două categorii de plante: cele care îndeplinesc criteriile de echivalență cu plantele convenționale, și pentru care normele sunt simplificate, și cele care prezintă modificări genomice mai complexe, pentru care se mențin cerințele legislației privind organismele modificate genetic, inclusiv etichetarea obligatorie a produselor.

Urmează votul formal al Parlamentului European și al Consiliului în a doua lectură și publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Normele se vor aplica doi ani mai târziu.

 

Acord provizoriu în UE: simplificarea etichetării și sprijin pentru cramele europene

 

Săptămâna trecută, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere pentru a sprijini sectorul vitivinicol al Uniunii Europene. Măsurile agreate acoperă întregul lanț valoric, urmărind să echilibreze cererea și oferta, să consolideze adaptarea la schimbările climatice, să simplifice și să armonizeze practicile de etichetare, să încurajeze inovarea, să acorde o mai mare flexibilitate plantărilor și să stimuleze economiile rurale prin enoturism.

Statele membre pot lua măsuri de sprijin precum defrișarea viței-de-vie excedentare, pentru a preveni surplusul de producție și pentru a menține stabilitatea pieței. De asemenea, pot majora finanțarea europeană pentru investiții legate de schimbările climatice.

Producătorii de vin pot primi sprijin specific pentru a dezvolta inițiative de enoturism, stimulând creșterea economică în regiunile rurale.

Normele de etichetare vor deveni mai simple, reducând costurile administrative și facilitând comerțul transfrontalier. Consumatorii vor obține un acces mai clar la informații, inclusiv prin etichete și pictograme digitale.

Vinurile destinate exportului vor fi scutite de obligația de a enumera ingredientele și de a furniza o declarație nutrițională, reducându-se sarcina administrativă inutilă.

Sectorul vitivinicol al Uniunii Europene reprezintă 60% din producția vitivinicolă mondială și este al treilea sector agroalimentar din Uniune ca mărime, în ceea ce privește exporturile. 88% din plantațiile viticole europene sunt dedicate indicațiilor geografice. Însă schimbarea tiparelor de consum și presiunile climatice au creat incertitudine pe piață. Pentru a aborda provocările sectorului și pentru a propune soluții, a fost înființat Grupul la nivel înalt pentru politica în sectorul vitivinicol, care a reunit reprezentanți ai ministerelor agriculturii din statele membre și ai organizațiilor părților interesate. Pe baza recomandărilor formulate de acesta, Comisia Europeană a publicat, la 28 martie 2025, propunerea sa de modificare a legislației în domeniu.

Acum, acordul provizoriu asupra politicilor de sprijin al sectorului, la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European, urmează să fie aprobat de cele două instituții legislative, înainte de a fi adoptat în mod formal și a intra în vigoare, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Fără să aibă tradiția Franței sau Italiei, producția românească de brânzeturi se diversifică și crește calitativ. Există experți recunoscuți la nivel internațional și producători mici și medii care sunt apreciați la nivel european și mondial.

Invitați la Rural: Andreea Popa, expertă în domeniul brânzeturilor, Daniel Buda, europarlamentar.

Târgurile, expozițiile, simpozioanele, dezbaterile sunt evenimente care creează oportunități pentru găsirea unor parteneri de afaceri, dar sunt și un prilej pentru a crește nivelul de pregătire pentru fermieri și antreprenori.

Invitați: Andreea Țundrea, coordonatoarea programului “Mândru să fiu fermier” la World Vision România, Bogdan Romaniuc, organizator RALF, Oana Netbai, director comercial, Romexpo, organizator Indagra, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Fermierii europeni vor putea economisi peste 1,6 miliarde de euro anual, iar administrațiile naționale peste 200 de milioane de euro, ca urmare a pachetului de simplificare a politicii agricole comune, asupra căruia Consiliul și Parlamentul European au ajuns săptămâna trecută la un acord.

Pachetul include măsuri de reducere a birocrației privind schemele de plată, diminuarea numărului de controale, norme simplificate pentru fermele ecologice și plăți forfetare mai mari pentru micii fermieri. Aceste măsuri, care formează unul dintre cele șase pachete legislative „Omnibus” de simplificare prezentate de Comisie în ultimul an, vor trebui aprobate oficial de cele două instituții legislative ale Uniunii și se așteaptă să intre în vigoare înainte de sfârșitul anului, astfel încât fermierii să poată beneficia de noile prevederi începând cu 2026, potrivit unui comunicat de presă emis de Executivul comunitar.

 

Noi reglementări pentru combaterea practicilor comerciale neloiale

Colegiuitorii europeni au ajuns miercuri, 12 noiembrie, la un compromis privind normele de cooperare între autoritățile statelor membre pentru combaterea practicilor comerciale transfrontaliere neloiale, care vor face obiectul unui nou regulament european.

Publicația franceză Les Echos califică acordul ca fiind „fără precedent” împotriva abuzurilor comerciale din lanțul alimentar și pentru protejarea fermierilor. Plăți întârziate, anulări de comenzi în ultimul moment, refuzul de a onora contractele semnate, toate aceste practici, care afectează lanțurile de aprovizionare agroalimentare, vor fi urmărite dincolo de granițele naționale, notează publicația citată.

Regulamentul propus introduce norme menite să consolideze cooperarea între statele membre în cazurile în care furnizorii și cumpărătorii se află în țări diferite, instituind un mecanism de asistență care ar urma să permită autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații sau să colaboreze la investigațiile legate de practici comerciale neloiale, potrivit Consiliului Uniunii Europene. Miza este semnificativă: în medie, aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a Uniunii.

Propunerea, care urmează să fie adoptată formal de Consiliu și de Parlament, nu modifică Directiva din 2019 privind practicile comerciale neloiale, însă compromisul la care au ajuns cele două instituții va asigura o cooperare mai bună între statele membre în ceea ce privește aplicarea legislației, fără a adăuga birocrație inutilă pentru sectorul agroalimentar, a subliniat ministrul danez al alimentației, agriculturii și pescuitului, Jacob Jensen.

 

Fonduri suplimentare pentru promovarea produselor agricole în 2026

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns sâmbătă, 15 noiembrie, la un acord provizoriu asupra bugetului Uniunii pentru 2026, convenind alocări suplimentare pentru programe-cheie ale blocului. Printre domeniile vizate se numără agricultura și mediul, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Finanțarea pentru promovarea produselor agricole din piața comună, prin intermediul Fondului European de Garantare Agricolă, crește cu 105 milioane de euro. Această majorare, care urmărește în special crearea de noi oportunități pentru tinerii fermieri, a fost posibilă datorită veniturilor disponibile peste estimările inițiale și fondurilor reportate din exercițiile precedente. În paralel, programul LIFE, instrumentul UE pentru mediu și acțiune climatică, va primi o suplimentare de 10 milioane de euro.

Bugetul urmează să fie supus aprobării formale de către cele două instituții legislative, până la sfârșitul lunii noiembrie.

 

Von der Leyen: Agricultura și coeziunea rămân prioritare în bugetul 2028–2034

Coeziunea și agricultura rămân în centrul bugetului pentru perioada 2028–2034, iar resursele pentru ambele domenii sunt păstrate, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii de săptămâna trecută pe tema viitorului cadru financiar multianual. Von der Leyen a argumentat, în discursul adresat eurodeputaților, necesitatea introducerii Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat și propunerea de unificare a mai multor fonduri, printre care cele pentru coeziune, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit, obiective sociale și migrație: „Bugetul actual este un mozaic de 52 de programe. Aceasta înseamnă prea multe pachete bugetare și prea multă complexitate pentru întreprinderi și administrațiile locale. Avem nevoie de un buget accesibil fermierilor și cercetătorilor noștri, companiilor - mari și mici -, regiunilor și partenerilor internaționali”.

Noua arhitectură bugetară va permite statelor membre și regiunilor să planifice integrat reforme și investiții, iar un mecanism de verificare regională va garanta că realitățile locale rămân prioritare și că investițiile continuă atât în regiunile aflate în tranziție, cât și în cele dezvoltate, a subliniat președinta Comisiei. Ea a anunțat, totodată, că veniturile fermierilor vor fi ajustate în funcție de inflație și că „va fi introdus un obiectiv rural”, care va asigura finanțare pentru zonele rurale.

Dezbaterile privind bugetul pentru următorul cadru financiar multianual sunt abia la început și, după cum a afirmat von der Leyen la finalul intervenției sale, negocierile se anunță lungi și dificile.

Dezvoltarea antreprenoriatului în zona rurală are nevoie să intre într-un ritm mai rapid. În ultimii ani, preocupările legate de creșterea numărului de IMM-uri în mediul rural au avut un recul. Sumele alocate prin programele de finanțare ale activităților neagricole au scăzut ca volum.

Discutăm la Rural cu Ana-Maria Icatoiu, vicepreședintă FICSIMM - Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.