Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu reaprinde îngrijorările privind creșterea prețurilor alimentelor la nivel global, pe fondul perturbărilor din piețele de energie, îngrășăminte și transport maritim, arată o analiză publicată săptămâna trecută de S&P Global.

Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, un punct strategic pentru comerțul mondial cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte, au dus deja la majorarea prețurilor energiei și la scumpirea transportului maritim, factori care se transmit rapid în costurile inputurilor agricole.

În scenariul unui conflict prelungit, până la o treime din comerțul global cu îngrășăminte ar putea fi afectat, ceea ce ar putea reduce marjele de profit ale fermierilor și ar putea influența deciziile de plantare în sezoanele următoare, orientând producătorii către culturi cu consum mai mic de inputuri.

Potrivit estimărilor S&P Global, suprafața cultivată cu porumb în Italia ar putea scădea până la aproximativ 480.000 de hectare în anul de comercializare 2026-2027, de la 541.000 de hectare în anul precedent. Polonia, Franța și Spania ar putea înregistra scăderi ale suprafețelor cultivate cu 9%, 3% și, respectiv, 11%.

Impactul imediat asupra diversificării producțiilor agricole este așteptat să fie limitat, deoarece mulți fermieri din emisfera nordică au făcut deja achizițiile de inputuri pentru campania de primăvară. Totuși, dacă tensiunile persistă, costurile mai ridicate ale energiei, îngrășămintelor și transportului ar putea influența producția agricolă și evoluția prețurilor alimentelor în perioada următoare, afectând relativa stabilitate care începuse să se profileze după perioadele de volatilitate generate de întreruperile lanțului de aprovizionare din Marea Neagră, cauzate de războiul din Ucraina.

Comisia Europeană a lansat un nou instrument de inteligență artificială (IA), TraceMap, care oferă o trasabilitate mai bună la nivel transfrontalier, detectează mai rapid fraudele alimentare și alimentele contaminate și accelerează retragerea produselor nesigure de pe piață. „Este un progres care va revoluționa capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la crizele în materie de siguranță alimentară și de a combate frauda alimentară. Va permite detectarea mai rapidă a fraudelor și a celor care încearcă să eludeze condițiile noastre de import”, a declarat Olivér Várhelyi, comisar european pentru sănătate și bunăstare animală.

Platforma IA utilizează date din sistemele europene de siguranță alimentară și este accesibilă acum autorităților naționale din toate statele membre. Aceasta le permite să direcționeze mai eficient controalele și să efectueze investigații mai detaliate fără a necesita resurse suplimentare, potrivit unui comunicat al Executivului european. Instrumentul are și un rol preventiv, ajutând la identificarea rapidă a modelelor comerciale și a fluxurilor de producție, precum și la detectarea operatorilor suspecți.

O versiune pilot a fost deja folosită în retragerile recente de lapte praf pentru sugari, produs cu ingrediente contaminate din China.

Peste o sută de milioane de euro se vor investi în șapte proiecte strategice selectate recent de Comisia Europeană, cu finanțare în cadrul programului LIFE. Acestea vor contribui la consolidarea stabilității economice, a sistemelor alimentare și a ecosistemelor naturale, anunță Executivul european într-un comunicat de presă.

Proiectele se derulează în Finlanda, Franța, Grecia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania și vor sprijini punerea în aplicare a politicilor europene în domeniul mediului și al climei, cu accent pe reziliența climatică și a resurselor de apă, refacerea naturii, economia circulară și utilizarea durabilă a terenurilor. Se preconizează că aceste inițiative vor mobiliza investiții publice și private naționale suplimentare.

Finanțarea celor șapte proiecte face parte dintr-un buget mai mare, de 5,43 miliarde de euro, alocat programului LIFE pentru perioada 2021-2027. În propunerile Comisiei pentru perioada post 2027 sunt incluse acțiuni LIFE integrate în diferitele componente ale viitorului cadru financiar multianual, în special în domeniul „tranziției curate și decarbonizării” al Fondului european pentru competitivitate, precum și în „mecanismul UE” din cadrul planurilor și programelor naționale și regionale.

O inițiativă europeană finanțată prin programul Horizon Europe arată cum tehnologiile digitale pot transforma viața în comunitățile rurale. Proiectul AURORAL a dezvoltat o infrastructură digitală deschisă, care permite diferiților operatori locali, de la agricultură și transport școlar până la energie, să partajeze date în siguranță și să funcționeze mai eficient, se arată într-un material publicat pe platforma Comisiei Europene.

Tehnologia a fost testată în șapte regiuni rurale europene și poate fi adaptată pentru numeroase servicii. Un exemplu vine din Laponia, unde o aplicație de transport școlar îi ajută pe părinți să verifice rapid dacă elevii au ajuns la școală, iar șoferii de autobuz primesc notificări automate dacă un copil lipsește sau trebuie preluat din alt loc. Sistemul este folosit în două localități finlandeze pentru peste 200 de elevi și a înlocuit metodele tradiționale, precum listele pe hârtie sau mesajele WhatsApp. Platforma digitală utilizează tehnologii avansate de conectivitate și analiză a datelor pentru a optimiza traseele și a reduce deplasările inutile. Potrivit coordonatorilor proiectului, acest lucru poate reduce consumul de energie și emisiile cu aproximativ 25% pe an.

În nordul Italiei, producătorii de lactate utilizează sistemul pentru a monitoriza sănătatea și producția de lapte a efectivelor lor de bovine, prin schimbul de date în condiții de siguranță cu fermele învecinate. În Catalonia, tehnologia ajută la transformarea deșeurilor viticole în biomasă pentru energie regenerabilă.

Proiectul a reunit 25 de organizații din 10 țări europene, combinând expertiza cercetătorilor, a dezvoltatorilor de tehnologie și a autorităților locale, și urmărește să stimuleze dezvoltarea unor „comunități inteligente”, care folosesc instrumente digitale pentru a sprijini economia locală și tranziția verde.

Fermierii români sunt preocupați de evoluțiile din agricultură și de pe piețele de mărfuri. Schimbarea PAC post 2027, creșterea prețurilor materiilor prime agricole, scăderea ratei profitului pentru fermieri sunt provocările la care se așteaptă rezolvări de la nivel european sau național.

Invitați la Rural: Cristina Cionga - Director Adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România și Cristian Stoica, membru în Consiliul Director FAPPR.

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la unele măsuri care vizează întărirea poziției fermierilor pe lanțul de aprovizionare.

Măsurile includ simplificarea normelor pentru recunoașterea juridică a organizațiilor de producători și impunerea utilizării contractelor scrise în relațiile comerciale dintre fermieri, procesatori și alți actori din lanțul valoric. De asemenea, prevăd introducerea posibilității acordării unui sprijin financiar suplimentar în perioade de dezechilibre grave ale pieței, în cadrul intervențiilor sectoriale din politica agricolă comună.

Cu această ocazie au fost actualizate reglementările pentru o mai bună protecție a termenului „carne” și a denumirilor anumitor produse din carne. Printre preparatele care nu fac obiectul acestei protecții se numără burgerii și cârnații, care pot fi produși pe bază de carne sau pot conține produse de origine vegetală. Altfel spus, denumiri precum „burgeri vegetarieni” sau „cârnați vegani” vor fi permise.

Acordul politic va trebui confirmat de votul formal al colegiuitorilor.

Bruxelles-ul deschide dezbaterea despre viitorul sistemului alimentar

Comisia Europeană a lansat seria dialogurilor privind produsele alimentare, creând un nou cadru de discuții dedicat viitorului sistemului alimentar european. Prima sesiune, intitulată „Restabilirea legăturii dintre agricultură, teritoriu și alimente”, a reunit reprezentanți ai sectorului alimentar, invitați să dezvolte idei privind modul în care alimentele locale, sezoniere și produse în mod durabil pot fi mai bine valorificate și promovate în Uniunea Europeană. Discuțiile au vizat analiza mecanismelor de stimulare a consumului de produse locale și sezoniere, susținerea standardelor ridicate de mediu și sociale, inclusiv agricultura ecologică, precum și dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, cu o atenție specială acordată rolului achizițiilor publice și cooperării producătorilor cu autoritățile locale.

O a doua întâlnire, pe tema competitivității industriei alimentare, este planificată în cursul acestui an.

Agricultorii, protejați prin noul mecanism european

„Fermierii europeni vor fi mai bine protejați de șocurile pieței și de creșterile bruște ale importurilor”, a declarat ministrul cipriot al energiei, comerțului și industriei, cu ocazia adoptării de către Consiliu a regulamentului de punere în aplicare a clauzelor de salvgardare bilaterale din acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur.

Regulamentul introduce proceduri mai rapide pentru protejarea sectoarelor agricole europene și definește factorii care pot declanșa investigații privind produsele sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, orez, miere, ouă, usturoi, etanol, zahăr și citrice. Pentru aceste produse este stabilit un prag de 5% raportat la media ultimilor trei ani a volumului importurilor și a nivelurilor prețurilor din Mercosur. Investigațiile se vor încheia în termen de patru luni, iar măsurile provizorii vor fi puse în aplicare în termen de 21 de zile în cazuri urgente, se arată în comunicatul Consiliului Uniunii Europene.

Mecanismul de protecție va intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, urmând să producă efecte atât asupra acordului comercial interimar, așteptat să fie aplicat provizoriu în lunile următoare, cât și asupra acordului de parteneriat mai amplu, care trebuie ratificat în Parlamentul European.

Până la începutul acestei săptămâni, trei state din blocul sud-american, Argentina, Brazilia și Uruguay, l-au ratificat deja.

Două insecticide interzise în importurile alimentare din UE

Regula Uniunii Europene de toleranță zero pentru importurile de alimente care conțin reziduuri a două pesticide interzise în blocul comunitar a intrat în vigoare la data de 7 martie. Este vorba despre clotianidin și tiametoxam, două insecticide din clasa neonicotinoidelor considerate dăunătoare pentru populațiile de polenizatori.

Potrivit euractiv.com, Comisia Europeană ia în considerare restricții mai ample privind reziduurile de substanțe periculoase din produsele alimentare importate. În prezent, analizează extinderea interdicției și asupra imidaclopridului.

O evaluare a impactului este în curs de desfășurare, un studiu preliminar al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei fiind așteptat la sfârșitul acestui an.

Producția de fistic din Spania crește rapid în contextul cererii globale

Producția de fistic din Spania crește rapid, devenind o cultură tot mai importantă a economiei agroalimentare locale și un exemplu al modelului „De la fermă la furculiță”.

Recolta pentru acest sezon este estimată la peste 42.000 de tone, în creștere puternică față de 8.200 de tone în 2018, cu regiunile Castilla-La Mancha, Andaluzia și Aragon în fruntea producției, notează euronews.com. Numai în ultimul an, producția spaniolă de fistic a avansat cu 73,6%.

Deși este un actor minor în context global, Spania încearcă să câștige cote de piață și să se adapteze cererii care a crescut neașteptat în ultimii ani, transformând fisticul dintr-o gustare într-un ingredient folosit tot mai mult în industria alimentară.

În prezent, doar aproximativ 10% din producția spaniolă este procesată industrial, însă sectorul tinde să se concentreze pe valoarea adăugată și să adopte un model integrat, de la cultură și procesare până la vânzare, inclusiv în restaurantele locale. Potrivit operatorilor din industrie, această abordare ajută la menținerea populației în mediul rural și creează locuri de muncă, inclusiv pentru muncitori imigranți. Trasabilitatea totală și absența aditivilor sunt principalele argumente cu care sectorul spaniol dorește să concureze pe piața mondială.

Creșterea cererii globale, alimentată de popularitatea produselor cu fistic, ar putea consolida și mai mult rolul acestei culturi în agricultura spaniolă, potrivit sursei citate. Piața mondială se apropie de 5,5 miliarde de dolari, iar analiștii estimează că va ajunge la 7 miliarde de dolari până în 2031, așteptându-se ca cea mai mare parte a creșterii valorice să revină producției organice.

Acordul dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur va fi pus în aplicare provizoriu, a anunțat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, după ratificarea de către primele două țări din blocul sud-american: Argentina și Uruguay. Executivul european se așteaptă ca Brazilia și Paraguay să le urmeze în curând.

„Când ei sunt pregătiți și noi suntem pregătiți”, a reiterat von der Leyen într-o declarație publică, la sfârșitul săptămânii trecute. „În ianuarie, Consiliul European a împuternicit Comisia să aplice provizoriu acordul de la prima ratificare de către o țară din Mercosur. Prin urmare, în ultimele săptămâni, am discutat intens acest subiect cu statele membre și cu membrii Parlamentului European. Pe această bază, Comisia va proceda acum la aplicarea provizorie”, a declarat von der Leyen.

Acordul va permite întreprinderilor europene să se extindă și să acceseze piețe noi, economisind miliarde de euro din reducerea tarifelor, și va asigura avantajul primului intrat pe piață, într-o lume cu o concurență acerbă și imprevizibilă, a mai spus președinta Executivului de la Bruxelles.

Totuși, între statele membre există diferențe în ceea ce privește opțiunea pentru acord. Potrivit Politico, Franța și Polonia conduc grupul țărilor sceptice. De partea cealaltă, susținătorii – printre aceștia Italia, care a felicitat decizia de aplicare provizorie – consideră că Uniunea Europeană trebuie să acționeze rapid, deoarece alte state cu potențial comercial – SUA, China și Regatul Unit – curtează regiunea.

În conformitate cu tratatele UE, acordul poate fi încheiat pe deplin numai după ce va primi votul Parlamentului European.

UE propune scutiri de taxe vamale pentru importurile de îngrășăminte

Comisia Europeană a propus suspendarea, timp de un an, a taxelor vamale pentru importurile mai multor îngrășăminte esențiale pe bază de azot și materii prime, precum amoniac și uree.

Măsura se va aplica pentru toate țările, cu excepția Rusiei și a Belarusului, prin introducerea unui sistem de cote scutite de taxe vamale, stabilite în funcție de nevoile pieței unice. Importurile care depășesc aceste contingente vor face obiectul taxelor vamale standard, a anunțat Executivul european.

Inițiativa urmărește să contracareze efectele costurilor ridicate ale îngrășămintelor și materiilor prime, cu care se confruntă fermierii și industria de profil din Uniunea Europeană.

Comisia estimează că această măsură va duce la economii de 60 de milioane de euro pentru fermieri și pentru industria îngrășămintelor și va facilita reducerea dependenței Uniunii de Rusia și Belarus, sprijinind diversificarea aprovizionării acolo unde importurile sunt încă necesare.

Rezultate limitate pentru programul de inovare în agricultură

Curtea de Conturi Europeană afirmă în raportul publicat joi, 26 februarie, că instrumentul UE destinat stimulării inovării în agricultură, PEI-AGRI, nu și-a atins pe deplin potențialul, în pofida unei finanțări de aproape 1 miliard de euro în perioada 2014–2022.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, lansat în 2012 și finanțat prin politica agricolă comună și programul Orizont 2020, a sprijinit peste 4.000 de proiecte până în 2022. Totuși, auditorii spun că multe inițiative nu au generat inovații utile și adoptate pe scară largă.

„Inovarea este un imperativ pentru sustenabilitatea sectorului agricol, însă rezultatele ar fi putut fi mai consistente în raport cu banii cheltuiți”, a declarat reprezentantul Curții responsabil de acest audit.

Pe baza analizei a 70 de proiecte din Spania, Franța, Țările de Jos și Polonia, Curtea a constatat că potențialul de inovare nu a fost un criteriu decisiv în procesul de selecție, iar fermierii au fost rar implicați direct. Aproape o treime dintre proiecte aveau o legătură limitată cu agricultura, iar peste jumătate nu au produs rezultate practice.

De asemenea, diseminarea a fost slabă: doar jumătate dintre proiecte au transmis mai departe cunoștințele create, iar sinergiile cu programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020 nu au fost valorificate. Curtea recomandă orientarea mai clară către nevoile fermierilor, îmbunătățirea selecției și o promovare mai eficientă a rezultatelor, în cadrul actualei politici agricole comune.

Salonul Agricol de la Paris: mai puțini vizitatori, dezbateri aprinse despre viitor

Salonul Internațional Agricol de la Paris, ediția 2026, și-a închis porțile duminică, 1 martie, cu un bilanț dezamăgitor pentru organizatori și expozanți. Pe parcursul întregului eveniment, numărul vizitatorilor a scăzut cu aproape 28%, față de anul precedent, de la 607.000 la 437.000. Presa franceză atribuie declinul, în primul rând, absenței bovinelor, din cauza epidemiei de dermatoză nodulară contagioasă.

„Această ediție a fost diferită de oricare alta”, a rezumat președintele Salonului la închiderea evenimentului, citat de Les Echos, iar publicația franceză sintetizează rezultatele astfel: „mulți politicieni, mai puțini vizitatori și puține progrese pentru fermieri”.

France 24, care a urmărit preocupările producătorilor agricoli, scrie că evenimentul a reaprins dezbaterile despre producție și competitivitate, despre viitorul micilor ferme franceze în competiția de pe piața unică, despre agricultura ecologică și tensiunile din jurul politicii agricole comune post-2027 și al acordului comercial UE-Mercosur.

Cu o pondere redusă, încercând să surmonteze scăderea puterii de cumpărare, sectorul agricol bio caută soluțiile pentru a se consolida pe piața românească.

Invitați la Rural: Marian Cioceanu, președinte Asociația Bio România, Cosmin Herța, antreprenor, Cosmin Negru, fermier și investitor în agricultura bio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Investițiile și un management bine orientat duc la dezvoltarea afacerilor din domeniul agro-alimentar. Asocierea în cooperative oferă o șansă fermelor mici și mijlocii.

Invitați la Rural: Răzvan Prelipcean, tânăr fermier, Silvia Răileanu, fondatoare serele Super din județul Timiș și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Companiile de distribuție au fost prinse în “menghină”: între fermierii decapitalizați și companiile producătoare de inputuri agricole.

Discutăm la Rural cu Florin Constantin, expert sectorul agroalimentar, Camelia Lebădă, consultant, Mihai Moraru, fondator Agro Est Muntenia și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Discutăm despre acordul comercial cu Cătălin Munteanu, cercetător științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

România, susținută de Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia, solicită Comisiei Europene să mobilizeze un ajutor excepțional pentru sectorul de creștere a porcinelor afectat de scăderea prețurilor și a cererii.

Conform unei note publicate înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii de luni, 23 februarie, prețurile carcaselor de porc din Uniunea Europeană au scăzut constant din octombrie 2025. În decembrie, prețurile carcaselor S s-au redus în medie cu aproape 20% față de anul precedent și cu aproximativ 17% cele ale carcaselor E, iar tendința descendentă s-a intensificat în primele săptămâni din anul în curs.

Această situație de pe piața cărnii de porc este atribuită taxelor percepute de China asupra importurilor din Uniunea Europeană, precum și restricțiilor impuse de țări terțe din cauza pestei porcine africane și a nerecunoașterii regionalizării în comerțul exterior.

Franța: Ghișeu unic pentru consilierea fermierilor până în 2027

Sindicatul tinerilor fermieri din Franța, Jeunes Agriculteurs, dorește implementarea unui ghișeu unic la nivel național care să ofere, pe lângă consiliere pentru înființarea și transferul fermelor, și asistență pentru schimbarea practicilor agricole, diversificarea culturilor și adaptarea la schimbările climatice, potrivit publicației La Tribune.

Prevăzută de legea politicii agricole adoptată la începutul anului 2025 și promisă în timpul protestelor fermierilor din iarna 2023-2024, crearea unui ghișeu unic până în 2027 are scopul de a consilia și sprijini atât noii fermieri, cât și cei care doresc să își transfere fermele. Sindicatul pledează acum pentru un sprijin mai larg. De asemenea, solicită simplificarea procesului de înființare a unei ferme și armonizarea subvențiilor acordate tinerilor fermieri între regiuni.

Un proiect finanțat din fonduri europene transformă agricultura din nordul Poloniei

Fermierii din nordul Poloniei, unde vremea înnorată sau ceața limitează utilizarea imaginilor satelitare tradiționale, apelează la tehnologia radar pentru a-și optimiza culturile, munca și costurile cu fertilizanții. Peste o mie de agricultori mijlocii și mari din regiune utilizează o platformă digitală dezvoltată de o companie poloneză specializată în procesarea și analiza datelor satelitare bazate pe radar, pentru a-și ghida deciziile privind aplicarea îngrășămintelor, evitând fertilizarea în exces și reducând riscul infiltrării azotului în sol, potrivit euronews.com. Compania utilizează imagini satelitare furnizate de Agenția Spațială Europeană în cadrul programului Copernicus, pe baza cărora emite hărți de aplicare a îngrășămintelor și recomandări privind dozajele. Implementarea acestei tehnologii permite o reducere cu 10%–15% a utilizării îngrășămintelor într-un singur sezon, potrivit sursei citate.

Proiectul a beneficiat de finanțare prin politica de coeziune a Uniunii Europene și a fost recompensat cu Premiul RegioStars la ediția din 2025.

Spania mizează pe acordurile comerciale încheiate de UE

Spania dorește să profite de oportunitățile oferite de recentele acorduri comerciale promovate de Uniunea Europeană cu țări terțe, precum India și statele din blocul Mercosur, notează Efe Agro.

În acest scop, prim-ministrul Pedro Sánchez a efectuat o vizită oficială la New Delhi, însoțit de ministrul agriculturii, Luis Planas. Printre cele mai exportate produse spaniole în India se numără uleiul de măsline și leguminoasele.

De asemenea, sectorul vitivinicol consideră că este necesar să se bazeze pe aceste tipuri de acorduri pentru a susține creșterea vânzărilor, potrivit planului strategic prezentat săptămâna trecută de o organizație agricolă din domeniu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și India creează perspective bune pentru exportul de vin din blocul comunitar.

Între timp, Argentina devine prima țară care se îndreaptă spre ratificarea tratatului Mercosur-Uniunea Europeană, după votul favorabil de săptămâna trecută din Camera Deputaților. Votul în Senat este așteptat în săptămânile viitoare, transmite AFP, citată de Agerpres.

Instrument nou pentru testarea siguranței alimentare

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a lansat recent un material de referință certificat pentru măsurarea cereulidei, o toxină rezistentă la căldură, care apare în special în alimentele bogate în amidon, cum ar fi orezul, pastele și preparatele cu cartofi sau cereale. Noul instrument de măsurare a toxinei va ajuta laboratoarele naționale să îmbunătățească testarea siguranței alimentare și protecția împotriva intoxicațiilor alimentare, informează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.

În 2023, câteva sute de focare de infecții, care au afectat mii de persoane și au condus la peste o sută de spitalizări și patru decese, au fost raportate în opt țări ale Uniunii Europene și în Norvegia. Mai recent, mai mulți producători au retras loturi de lapte praf pentru copii, la nivel mondial, din cauza îngrijorărilor că ar putea conține cereulidă.

Noi indicații geografice pentru România și Thailanda

Comisia Europeană a aprobat noi indicații geografice protejate din România și din Thailanda: batogul de sturion și, respectiv, o nucă de cocos aromată. Aceste noi denumiri se alătură celor peste 3.900 de produse protejate din baza de date eAmbrosia, anunță Reprezentanța Comisiei Europene în România.

„Batogul de sturion”, obținut din fileuri dorsale de sturion din acvacultură, specific ariei județului Tulcea, este al 16-lea produs românesc recunoscut prin scheme europene de calitate: 13 cu Indicație Geografică Protejată (IGP), unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP) și două cu Specialitate Tradițională Garantată (STG). Alte 13 produse se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei.

Doi tineri se implică în fermele de familie, una de cultivare a cerealelor, a doua, în domeniul zootehnic. Tinerii își propun să eficientizeze fermele, să le dezvolte sau le schimbe și vor să inoveze în materie de producție și vânzări.

Am discutat la Rural cu tinerii fermieri Letiţia Câţan și Marko Adămache și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.