Comisia Europeană propune o nouă abordare pentru sectorul agroalimentar european, vizând întărirea legăturilor dintre cercetători și fermieri și transferul mai rapid al rezultatelor de laborator în teren. Noua direcție, prezentată în documentul strategic privind cercetarea și inovarea, adoptat la 8 septembrie, se bazează pe dezvoltarea inițiativelor AgRI 2040, dedicată agriculturii, silviculturii și zonelor rurale, și Food 2040, care se adresează sistemelor alimentare.

 

Documentul nu introduce noi subvenții pentru fermieri, dar conturează direcția viitoarelor finanțări europene către dezvoltarea unor soluții pentru obținerea de soiuri mai rezistente la secetă și temperaturi extreme, depistarea rapidă a bolilor plantelor, protecția mai sustenabilă a culturilor, utilizarea eficientă a apei, precum și pentru digitalizare, inteligență artificială și robotică. Miza este importantă pentru fermieri și companiile agroalimentare, inclusiv startup-uri și IMM-uri, deoarece această strategie vizează o colaborare mai strânsă între cercetători și actorii din întregul sector agroalimentar, testarea și introducerea mai rapidă pe piață a rezultatelor cercetării și o mai bună aliniere a acestora la nevoile utilizatorilor.

Primul pas important după anunțarea noilor orientări în materie de cercetare și inovare agricolă este Conferința AgRI 2040, programată la Bruxelles pentru 24–25 septembrie 2026, unde reprezentanții sectorului agricol, ai cercetării și inovării vor discuta, împreună cu oficiali europeni, prioritățile viitoare.

 

Comisia Europeană propune reguli mai simple și mai strategice pentru achizițiile publice

Cadrul european privind achizițiile publice se va modifica printr-un nou Regulament care ar urma să înlocuiască cele trei directive existente. Reforma propusă de Comisia Europeană urmărește reducerea birocrației, creșterea concurenței și flexibilizarea procedurilor, inclusiv prin negocieri între autoritățile contractante și ofertanți, făcând achizițiile publice – de exemplu, pentru școli, spitale, instituții ale statelor membre – mai asemănătoare cu cele private. Comisia estimează că noile norme ar putea genera economii administrative anuale de circa 650 de milioane de euro. Totodată, prețul nu ar mai trebui să fie criteriul dominant: raportul calitate-preț devine metoda standard de atribuire, iar criteriile de calitate vor trebui să aibă o pondere de cel puțin 30% sau 50% în cazul contractelor cu utilizare intensivă a forței de muncă. Noile reguli acordă o atenție sporită și aspectelor de mediu, sociale, de inovare, de securitate și de reziliență, precum și unei „preferințe europene”.

Importanța acestor criterii pentru sectorul agroalimentar european este subliniată de comisarul pentru agricultură Christophe Hansen, într-o postare pe rețeaua X. Hansen salută noul cadru privind achizițiile publice, care urmează să fie adoptat, considerând că modul în care sunt cheltuiți banii publici poate contribui la configurarea unui sistem alimentar mai echitabil pentru fermierii din blocul comunitar, mai bun pentru consumatori și mai sustenabil.

 

Schimbările climatice, un nou argument pentru finanțarea agriculturii în viitorul buget UE

Pe măsură ce negocierile pentru viitorul buget multianual se intensifică, oficialii europeni din sectorul agricol apelează la un nou argument pentru a menține alocările de miliarde de euro pentru fermieri: schimbările climatice, notează publicația Politico.

Ministrul agriculturii din Portugalia dorește ca Bruxelles-ul să contribuie la plata păstorilor, pentru a stimula pășunatul în zonele cu risc ridicat de incendii de vegetație. Portugalia și unele regiuni din Spania derulează deja propriile programe în acest sens, însă oficialul portughez argumentează cererea prin faptul că activitățile de prevenire a incendiilor contribuie la reducerea emisiilor de carbon și sunt în beneficiul întregii Uniuni. El a avansat și o idee privind sursa acestor fonduri, și anume utilizarea resurselor financiare provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii. Ministrul spaniol al agriculturii solicită, la rândul lui, fonduri suplimentare pentru protejarea fermelor împotriva secetei. Iar comisarul european pentru agricultură și-a exprimat speranța că în discursul președintei Comisiei Europene privind „Starea Uniunii”, de miercuri, 16 septembrie, aceasta va anunța măsuri pentru pregătirea fermelor în fața viitoarelor perioade de secetă. De asemenea, ministrul irlandez al agriculturii ar vrea să vadă inclusă și agricultura în viitorul „cadru privind reziliența climatică”, care ar urma să fie prezentat în luna octombrie.

 

Eurostat: prețurile agricole din UE au scăzut în trimestrul al doilea, în timp ce costurile au crescut

Cifrele publicate de Eurostat joi, 10 septembrie, arată că al doilea trimestru din acest an a fost al treilea consecutiv în care prețurile medii ale producției agricole din Uniunea Europeană au scăzut, în timp ce costurile inputurilor agricole, după o relativă stabilitate în 2025 și primele trei luni din 2026, au crescut.

Printre produsele ale căror prețuri medii au scăzut puternic în trimestrul al doilea din acest an sunt laptele și cerealele, acestea fiind și printre cele mai afectate de scumpirea energiei și îngrășămintelor.

Cele mai rapide rate de creștere ale costurilor au fost înregistrate în Lituania, România și Letonia, iar cele mai mari reduceri ale prețurilor produselor agricole au fost consemnate în Danemarca, Irlanda, Letonia și Estonia.

Pe piețele de cereale, cotațiile Euronext au recuperat în cursul verii, porumbul, în special, înregistrând o creștere puternică începând de la jumătatea lunii iunie, pe fondul perspectivelor privind oferta europeană. Evoluția a continuat și la începutul lunii septembrie, în condițiile în care atacurile Rusiei au blocat de facto principala rută maritimă a Ucrainei pentru exporturile agricole. Potrivit Politico, blocarea exporturilor ucrainene ar putea determina o creștere a comenzilor europene de porumb din America. Porumbul american a reprezentat deja peste două cincimi din importurile Uniunii în lunile iulie și august, depășind livrările ucrainene.

Companiile distribuitoare reduc costurile firmelor de producție și procesare. Negocierile cu furnizorii și respectiv cu sectorul de retail sunt, de cele mai multe ori, dure.

Invitați la Rural: Ovidiu Gheorghe - Președinte al Patronatului Alianța Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), Constantin Dumitriu, producător și distribuitor, Mihaela Gherghișan, corespondent RFi România la Bruxelles.

Există tensiuni pe filierele de produse care fac legătura între producători și retaileri. Reglementările în domeniu tind să devină suprareglementări, dar o funcționare eficientă ar presupune existența mai multor actori economici pe fiecare verigă a lanțului alimentar.

Invitat: Feliciu Paraschiv, președintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Cea mai recentă ediție a buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC), publicată la 24 august, oferă o perspectivă asupra culturilor europene, în contextul climatic al anului agricol curent. Potrivit previziunilor MARS, căldura persistentă și deficitul de apă au redus randamentele culturilor de vară în mai multe țări și regiuni din Europa de Vest și Centrală cu până la 14% sub media ultimilor cinci ani.

Cele mai afectate de stresul termic sunt Franța, sudul Germaniei, nordul și centrul Italiei, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și vestul României. În Franța, unde aproape 35.000 de ferme – aproximativ 10% din totalul exploatațiilor agricole – se află în situație financiară precară din cauza căldurii extreme și a secetei din vară, guvernul francez promite despăgubiri în valoare totală de 1 miliard de euro, pentru a preveni falimentele și a le permite fermierilor să achiziționeze semințe și furaje necesare reluării producției, notează Politico.

Numai în iulie 2026, temperaturile din mai multe țări europene au depășit mediile sezoniere cu 5 până la 12 grade Celsius.

În majoritatea statelor Uniunii Europene, randamentele la porumb sunt sub media perioadei 2021–2025, Franța, Germania și Italia fiind printre țările cele mai afectate, cu reduceri de peste 10%, conform prognozelor JRC MARS. Doar România și Bulgaria înregistrează creșteri de peste 10% comparativ cu media ultimilor cinci ani, însă randamentele prognozate pentru 2026 rămân printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană: 4,46 tone la hectar în România și 5,52 tone la hectar în Bulgaria.

 

Fermierii europeni cer Bruxelles-ului o strategie pentru adaptarea mai rapidă la schimbările climatice

La începutul lunii septembrie, liderii Copa și Cogeca din țările cele mai afectate de valurile de căldură din această vară au participat la o reuniune organizată de comisarul european pentru agricultură și alimentație, Christophe Hansen, și de ministrul irlandez al agriculturii, Martin Heydon, care prezidează Consiliul Agricultură și Pescuit în semestrul în curs. Întâlnirea a avut ca scop evaluarea rezultatelor agricole din acest an și colectarea de informații din surse directe, înaintea reuniunii informale a miniștrilor agriculturii din UE, de la Dublin, din 6–8 septembrie.

Cu această ocazie, reprezentanții fermierilor europeni au solicitat Bruxelles-ului măsuri urgente de sprijin pentru gestionarea efectelor imediate ale crizei, precum și o strategie europeană pe termen lung, susținută de finanțare adecvată, care să ajute sectorul să se adapteze noilor condiții climatice, prin investiții în inovare, soiuri reziliente, gestionarea apei și a riscurilor și în infrastructura de irigații.

Cu puțin timp înainte, la sfârșitul lunii august, Comisia a publicat un document de orientare destinat fermierilor, care cuprinde un set de măsuri pe care aceștia le-ar putea adopta pentru a atenua efectele valurilor de căldură asupra culturilor și animalelor, însoțit de exemple de intervenții finanțate din politica agricolă comună în Ungaria, Cipru și Grecia. Ungaria și Cipru compensează fermierii care adoptă standarde mai ridicate de bunăstare a animalelor prin îmbunătățirea adăposturilor, a alimentației și a condițiilor de sănătate. Planurile lor strategice promovează inclusiv reducerea densității efectivelor. Grecia încurajează trecerea la culturi inovatoare și rezistente la schimbările climatice, potrivite pentru condițiile calde și uscate din regiunea mediteraneeană, pentru a reduce cererea de irigații și pentru a sprijini biodiversitatea.

Comisia recomandă, pe termen scurt, irigații mai eficiente și protejarea culturilor, prin măsuri cum ar fi utilizarea serelor sau a plaselor multifuncționale, precum și asigurarea accesului permanent la apă și la zone umbrite pentru animale. Pe termen mediu și lung, fermierii sunt încurajați să utilizeze soiuri și culturi mai tolerante la temperaturi ridicate, să îmbunătățească capacitatea solurilor de a reține apa și să investească în stocarea și reutilizarea resurselor de apă. Comisia subliniază că politica agricolă comună poate sprijini financiar o parte dintre aceste măsuri de adaptare a sistemelor de producție la condițiile climatice în schimbare.

 

Importuri braziliene de produse agroalimentare, sub restricții în UE

Comisia Europeană a suspendat, la 3 septembrie, importurile de carne de vită și de pasăre din Brazilia, din cauza îngrijorărilor legate de nerespectarea normelor europene privind utilizarea antimicrobienelor. Măsura, adoptată în urma unui vot al experților naționali în luna mai, se aplică și ouălor și mierii, potrivit Euronews.

Pentru carnea de vită, Brazilia nu a furnizat în termenul solicitat garanțiile necesare pentru a permite verificarea conformității exporturilor, în timp ce în cazul cărnii de pasăre și al mierii este așteptată elaborarea concluziilor, după finalizarea inspecțiilor asupra produselor importate.

Exporturile braziliene vor putea fi reluate după ce va fi demonstrată conformitatea cu standardele europene de siguranță alimentară.

 

24 de miliarde de euro, excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene

Comerțul internațional cu produse agroalimentare al Uniunii Europene a scăzut în prima jumătate a anului curent, comparativ cu perioada similară din 2025, însă excedentul comercial a rămas la un nivel ridicat, de aproximativ 24 de miliarde de euro, cu 1,4 miliarde de euro mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul reducerii mai rapide a importurilor (-4%) decât a exporturilor (-2%), potrivit datelor comunicate de Direcția Generală Agricultură și Alimentație a Comisiei Europene.

Creșteri semnificative ale exporturilor blocului comunitar au fost consemnate către Egipt, în principal datorită vânzărilor de grâu, dar și către Ucraina și India. În ceea ce privește importurile, au crescut cele provenite din Brazilia, cu 5%, în special datorită achizițiilor de boabe de soia, precum și cele din Argentina și Guatemala. În timp ce importurile de cereale au scăzut în primul semestru al anului, cele de fructe și de semințe de floarea-soarelui au crescut, pe fondul celor doi ani consecutivi cu recolte slabe în Uniunea Europeană.

Un specialist în domeniul gastronomic vorbește despre lanțul scurt dintre producător și cumpărător, despre punctele gastronomice locale, dar și despre dezvoltarea brandurilor locale.

Am discutat la Rural cu Cosmin Dragomir, expert gastronomic.

Comisia Europeană propune o schimbare de ton în ceea ce privește sectorul zootehnic, mutând accentul de la condiționalități la competitivitate, reziliență, securitate alimentară și stimularea inovării pentru atingerea obiectivelor de mediu, în prima Strategie privind creșterea animalelor, adoptată săptămâna trecută.

Potrivit documentului, Executivul european urmărește, printre altele, întărirea rezilienței fermelor prin instrumente de gestionare a riscurilor, sprijin pentru combaterea bolilor și creșterea standardelor de bunăstare a animalelor, accelerarea investițiilor în sector, reducerea dependenței de importuri și condiții de concurență echitabile în comerțul internațional. În paralel, dorește ca, împreună cu statele membre, să identifice soluții pentru creșterea producției animaliere, în special în zonele rurale expuse riscului de abandon, cu precădere la frontiera estică a Uniunii Europene.

Reacțiile părților interesate sunt mixte. Agence Europe le-a monitorizat și le-a trecut în revistă. Organizațiile agricole europene salută schimbarea retoricii Comisiei Europene față de cea din perioada 2019–2023 și recunoașterea rolului strategic al creșterii animalelor pentru securitatea alimentară, pentru zonele rurale și autonomia europeană, dar solicită măsuri concrete, o foaie de parcurs și finanțare suficientă pentru sprijinirea tranziției. Organizațiile de mediu și pentru bunăstarea animalelor apreciază unele progrese, în special în ceea ce privește bunăstarea animalelor, cum ar fi eliminarea treptată a cuștilor, dar consideră strategia inadecvată, având în vedere provocările climatice și de mediu și necesitatea de a depăși modelul agricol intensiv.

Primele luări de poziție din partea statelor membre sunt așteptate în cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie.

Strategia privind creșterea animalelor este însoțită de un plan de acțiune privind proteinele, care vizează reducerea dependenței de importuri și creșterea ponderii utilizării culturilor proteice europene de la 25% în prezent la 35% până în 2035.

 

Parlamentul European accelerează sprijinul financiar pentru fermieri

Parlamentul European a aprobat în procedură de urgență propunerea Comisiei de modificare a politicii agricole comune, pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de creșterea prețurilor îngrășămintelor. Aceștia vor putea beneficia rapid de lichidități în valoare de până la 80% din costurile suplimentare cu fertilizanții, iar statele membre vor avea posibilitatea de a majora avansurile pentru plățile directe de la 70% la 75% și de a le plăti înainte de 15 octombrie, cum prevăd reglementările actuale. De asemenea, țările UE vor avea o flexibilitate mai mare în ceea ce privește ajustarea pachetelor de plăți directe de anul viitor.

Noile norme vor fi publicate în Jurnalul Oficial după adoptarea de către Consiliu și vor intra în vigoare în ziua imediat următoare.

 

Plafonarea adaosurilor comerciale aduce Ungaria în fața CJUE

Comisia Europeană trimite Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, susținând că decizia de plafonare a adaosurilor comerciale pentru anumite alimente și produse de drogherie discriminează retailerii, în special pe cei cu capital străin, și încalcă Directiva privind serviciile și Tratatul de funcționare a UE.

În 2025, Ungaria a decis limitarea la 10% a marjelor comerciale dintre prețul de achiziție și prețul de vânzare pentru mai multe alimente, printre care carne de pui, lapte, ulei și zahăr. Măsura a fost introdusă inițial prin norme cu titlu temporar, însă aplicarea acestora a fost prelungită de mai multe ori până în mai 2026, când a devenit permanentă, prin includerea în legislația națională.

Potrivit comunicatului de presă emis de Executivul european, limitarea adaosurilor comerciale obligă retailerii să vândă în pierdere, deoarece nivelul redus al plafonului nu acoperă costurile operaționale, respectiv cheltuielile cu angajații, transportul, depozitarea mărfurilor și alte costuri de funcționare. Bruxellesul afirmă că măsurile afectează în principal comercianții străini care operează în Ungaria, descurajează intrarea unor noi operatori pe piață, sunt discriminatorii și disproporționate, iar interpretarea autorităților ungare potrivit căreia diferenţa dintre preţul de achiziţie şi cel de vânzare reprezintă profitul companiilor, fără să țină cont de costuri și de taxe, este eronată.

 

Costurile de producție și seceta rămân principalele riscuri pentru agricultura europeană

Piața agricolă a Uniunii Europene rămâne solidă în 2026, în pofida incertitudinilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu, a tensiunilor comerciale, riscurilor climatice și creșterii costurilor de producție, care continuă să pună presiune pe marjele de profit ale fermierilor, arată raportul privind perspectivele pe termen scurt publicat de Comisia Europeană.

Executivul comunitar anticipează o creștere a producției de plante oleaginoase, de lapte și de carne de pasăre, precum și o stabilizare a producției de carne de porc, în timp ce recolta de cereale va reveni la nivelul mediei ultimilor cinci ani. Sectoarele de creștere a bovinelor și ovinelor, precum și sectorul zahărului și uleiului de măsline vor înregistra scăderi.

Raportul avertizează că accesibilitatea îngrășămintelor s-a deteriorat până la nivelurile din 2022, pe fondul costurilor ridicate la energie, iar prețurile alimentelor sunt așteptate să crească. Condițiile meteo sunt estimate în general favorabile pentru culturile de iarnă, însă cele de primăvară și vară riscă să fie afectate de temperaturile ridicate și de deficitul de apă, în special în regiunile predispuse la secetă.

Comisia precizează că analiza nu include impactul valurilor de căldură de la începutul lunii iulie.

Fermierii români trebuie să știe prevederile legale privind utilizarea substanțelor de protecție a plantelor sau a deșeurilor agricole pentru a proteja sursele de apă. Respectarea regulilor scrise și nescrise aduce și o eficientizare a cheltuielilor.

Am discutat la Rural cu Ioana Nedelea - expert tehnic în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, Elena Țuchiu - director al departamentului Management European Integrat – Resurse de Apă în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, Alexander Degianski, președintele Clubului Fermierilor Români pentru agricultură performantă.

Comisarul european pentru buget, polonezul Piotr Serafin, a criticat public cererea țărilor frugale de reducere drastică a fondurilor blocului comunitar pentru următorii șapte ani, avertizând că aceasta le-ar putea afecta propriile interese tradiționale, precum agricultura, sau ar putea submina chiar politici considerate moderne, inclusiv apărarea și competitivitatea.

Potrivit publicației Politico, intervenția lui Serafin vine după ce Germania a cerut o scădere a bugetului multianual cu 400 de miliarde de euro, aproximativ o cincime din valoarea înaintată de Comisie, de 2 trilioane de euro, și a criticat, împreună cu aliații săi, țările austere care se autointitulează „modernizatoare”, reducerea de 2% propusă luna trecută de președinția cipriotă a Consiliului UE, considerând-o insuficientă.

În discursul din deschiderea conferinței anuale a Comisiei Europene privind bugetul, Serafin a avertizat că o reducere a cheltuielilor comune ale celor 27 de state membre ar putea duce la o factură mai mare pentru guvernele naționale. El a spus: „Un buget al UE auster poate să nu fie neapărat modern”.

 

Tinerii danezi vor mai multe produse organice în magazine

Un sondaj realizat în rândul tinerilor danezi cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani arată că cei mai mulți doresc să cumpere alimente organice, dar reclamă oferta redusă de pe rafturile magazinelor, potrivit euromeatnews.com.

Oficialii danezi au constatat, pe baza cifrelor sondajului, că tinerii nu au făcut neapărat un obicei din a cumpăra produse organice. Pentru mulți, acestea sunt alese atunci când se integrează în viața lor de zi cu zi și când sunt disponibile în magazine. 76% dintre tinerii danezi cumpără alimente organice frecvent sau ocazional. 61% se așteaptă să cumpere mai multe produse din această categorie în următorii trei ani, în timp ce 27% au răspuns că ar cumpăra mai multe alimente organice dacă disponibilitatea s-ar îmbunătăți.

Kirsten Lund Jensen, responsabilă cu sectorul produselor organice, s-a declarat surprinsă de rezultatele sondajului și a lansat un apel către comercianți: „Cifrele arată că tinerii își doresc alimente organice, dar acestea trebuie să fie și accesibile. Nu are rost să caute căpșuni, cartofi, șnițele sau alte produse organice daneze și să nu le găsească pe raft. Multe alimente organice sunt produse în Danemarca. Fermierii și companiile sunt pregătite să satisfacă cererea. De aceea, apelul meu către comercianții cu amănuntul este clar: Puneți mai multe produse organice pe rafturi și faceți-le mai ușor de ales”.

În același timp, tinerii vor mai multe informații pentru a înțelege diferența dintre producția organică și cea convențională și pentru a ști pentru ce plătesc. În general, datele cercetării de piață arată că motivele care cântăresc cel mai mult în decizia de cumpărare a alimentelor organice sunt: dorința de a evita reziduurile de pesticide din fructe și legume, respectul pentru mediu și apa potabilă și o mai bună bunăstare a animalelor.

 

Austria reduce dependența de soia importată

Austria a transformat aproape complet lanțul de aprovizionare cu ouă, înlocuind soia importată pentru hrana păsărilor cu soia produsă în Europa, nemodificată genetic, într-un proces la care au aderat marii retaileri, producătorii de furaje, fermierii și organismele de certificare.

Potrivit organizației non-profit Donau Soja, implicată în acest proiect care a început în urmă cu mai bine de un deceniu, aproape toate ouăle convenționale comercializate în prezent în Austria provin de la găini hrănite cu soia europeană certificată, în locul celei importate, asociată frecvent cu defrișările și lanțurile lungi de aprovizionare. „Nu a început cu întregul sector. A început cu opinia publică și așteptările consumatorilor, cu câțiva pionieri și cu angajamente pe termen lung ale comercianților cu amănuntul”, a declarat directorul organizației.

Această schimbare a adus o serie de avantaje. Pe de o parte, a redus dependența de piețele globale pentru aprovizionarea cu furaje proteice și a stimulat producția internă de soia, care îi asigură Austriei o autonomie de aproximativ 40%, comparativ cu media de 6% la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, conform unui studiu al Universității de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena, a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 40% față de media Uniunii Europene. Totodată, culturile de soia, care sunt fixatoare de azot, contribuie la creșterea sănătății solului, reduc nevoia de îngrășăminte sintetice și încurajează o rotație mai diversificată a culturilor.

 

Sectorul zootehnic și proteinele, pe agenda Comisiei Europene

Marți, 7 iulie, Comisia Europeană va lansa oficial Strategia pentru sectorul zootehnic, după o amânare de o săptămână, potrivit calendarului publicat de Agence Europe. De asemenea, este așteptat planul privind proteinele. Ambele documente urmează să fie prezentate în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie și vor face obiectul unui prim schimb de opinii între miniștrii europeni ai agriculturii.

Actorii din lanțul agroalimentar și organizațiile din sfera societății civile urmăresc cu atenție acest moment și pașii care urmează, iar așteptările sunt diferite: organizațiile de fermieri și producătorii de furaje vor măsuri urgente pentru protejarea competitivității economice și reducerea dependenței de importuri, în timp ce organizațiile de mediu își doresc reguli mai stricte pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.

Cele două inițiative vor contribui la conturarea cadrului viitoarelor politici europene privind sectorul zootehnic și producția de proteine din blocul comunitar.

Reorganizarea administrativă se poate face, dar este nevoie de voință politică. Până atunci, primarii localităților din zona rurală au la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea locală.

Invitați la Rural: Victor Giosan, consultant internațional în management public, reforme administrative și politici fiscal, Ciprian Olteanu, primar al comunei Unirea, jud. Călărași, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Un studiu aflat în lucru și o aplicație online funcțională pun în dezbatere principiile de reformare administrativ-teritorială. În pofida viziunilor diferite, specialiștii și decidenții politici pot găsi soluții eficiente pentru reorganizare.

Discutăm subiectul la Rural cu Cătălin Munteanu, cercetător științific la Institutul de Economie Agrară aparținând de Academia Română, Cosette Chichirău, consilier local, municipiul Iași, și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.