Rural

Doi producători români sunt implicați în dezvoltarea afacerilor de familie în domeniul lactatelor și, respectiv, panificației. Ei s-au dezvoltat pe filiera de produs investind în producție, procesare și distribuție/vânzari. De asemenea, un medic veterinar de profesie a condus proiecte cu finanțare europeană sau locală care au, în același timp, un rol educativ și social.

Invitați la Rural: George Cățean, co-fondator “Ferma Cățean”, fondator Mișcarea “România cu bun gust”, Cecilia Țugulia, administrator “Magazia morăriței”, președinta Asociației de producători locali “Produs în Iași”, Maximilian Drăgan, medic veterinar, președintele Asociației Române despre Mâncare.

Președinția irlandeză a Consiliului Uniunii Europene a prezentat sâmbătă, 10 octombrie, varianta sa de buget pentru perioada 2028-2034, propunând o reducere a cheltuielilor cu 8% față de proiectul Comisiei. Reducerea se ridică la aproximativ 159 de miliarde de euro, în prețuri curente.

Fondurile alocate agriculturii, pescuitului și coeziunii, care reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli din bugetul Uniunii Europene, sunt reduse cel mai puțin, cu 3%, potrivit Euronews, în timp ce finanțarea programului pentru competitivitate economică, cercetare și apărare este diminuată cu 13%.

Prin această propunere, diferită de cea a președinției cipriote, care viza scăderea cheltuielilor cu 2%, Irlanda a încercat să concilieze poziția statelor care cer reduceri mai consistente cu a celor care se opun tăierii fondurilor pentru agricultură și coeziune. Germania și aliații săi – Suedia, Danemarca, Țările de Jos, Finlanda și Austria – consideră însă că economiile propuse sunt insuficiente. „Bugetul UE trebuie să fie accesibil pentru cei care suportă cea mai mare parte a finanțării”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz, citat de Reuters, iar ministrul suedez pentru afaceri europene, Jessica Rosencrantz, a calificat propunerea drept „nerezonabilă”, potrivit Les Echos.

Nici Parlamentul European, care a solicitat un buget mai mare, nu este mulțumit. „Cifrele nu concordă încă. Nu putem accepta noua propunere a Consiliului, care este insuficientă pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă Europa”, a avertizat eurodeputatul Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European pentru buget.

Comisia Europeană s-a exprimat, de asemenea, împotriva propunerii irlandeze. Potrivit Politico, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor celor 27 de state membre, care a avut loc duminică, la o zi după prezentarea documentului de negociere, Comisia a avertizat că eliminarea a miliarde de euro din diverse fonduri de rezervă pentru situații de criză ar reduce capacitatea UE de a gestiona evenimente neprevăzute în următorul ciclu bugetar de șapte ani, limitând sprijinul acordat fermierilor și regiunilor. Comisia consideră, de asemenea, că reducerile propuse ar afecta semnificativ priorități precum competitivitatea.

Liderii europeni vor discuta propunerea Irlandei la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, din 15 și 16 octombrie. Deși statele membre urmăresc să ajungă la un acord până la sfârșitul anului, ministrul olandez de finanțe, citat de presa europeană, a avertizat că, în ritmul actual al negocierilor, acest obiectiv ar putea să nu fie posibil de atins.

 

Noi reguli pentru reducerea emisiilor poluante în sectorul zootehnic

Fermele europene de creștere a porcinelor și păsărilor de curte vor trebui să reducă emisiile de amoniac, azot și fosfor începând din 2030 sau 2032, în funcție de dimensiunea exploatațiilor, potrivit normelor adoptate săptămâna trecută de Comisia Europeană.

Noul cadru stabilește cerințe minime comune la nivelul Uniunii Europene, reduce birocrația inutilă și acordă mai multă libertate fermelor de a alege măsurile aplicate, cum ar fi îmbunătățirea gestionării dejecțiilor, adaptarea hranei animalelor și modernizarea adăposturilor, cu condiția respectării cerințelor de mediu.

Normele vizează fermele mari din sector, cu excepția celor ecologice, și urmăresc limitarea poluanților asociați cu afecțiunile respiratorii, degradarea ecosistemelor și contaminarea apei.

Noile reguli fac parte din Directiva revizuită privind emisiile industriale și creșterea animalelor și au fost elaborate în colaborare cu statele membre, cu producătorii agricoli și organizațiile neguvernamentale de mediu, potrivit unui comunicat al Executivului european.

 

Sectorul ecologic cere continuarea sprijinului financiar după 2027

Săptămâna trecută, peste 260 de reprezentanți ai sectorului ecologic – fermieri, antreprenori, cercetători, factori de decizie și membri ai societății civile – s-au reunit la Cork, în Irlanda, la Congresul European de Agricultură Ecologică.

Unul dintre mesajele centrale ale reuniunii a fost necesitatea continuării finanțării pentru agricultura ecologică în viitoarea politică agricolă comună după 2027, inclusiv pentru perioada de conversie.

Sectorul ecologic din Irlanda a fost prezentat ca studiu de caz, cu rezultate notabile obținute cu ajutorul sprijinului public: suprafața agricolă ecologică s-a triplat față de 2021, aproximativ 6.100 de fermieri și întreprinderi din sectorul alimentar activează în acest domeniu, iar piața produselor ecologice a crescut cu 12,5% în ultimul an.

 

Diferențe mari în UE privind accesul cetățenilor la o masă care conține carne, pește sau alternative vegetariene

Un studiu publicat săptămâna trecută de Eurostat arată că, în 2025, 8,5% din populația Uniunii Europene, adică peste 38 de milioane de persoane, nu și-a putut permite o masă care să includă carne, pui, pește sau o alternativă vegetariană o dată la două zile.

Diferențele dintre statele membre sunt semnificative. Cipru înregistrează cea mai bună situație din Uniune, doar 1,2% din populație confruntându-se cu această problemă. La polul opus se află România, unde aproape două persoane din zece nu își permit o masă proteică la fiecare două zile. Procentul este de 18,1%, cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Urmează Bulgaria, cu 15,8%, și Ungaria, cu 15,1%.

Datele fac parte din raportul anual „Key figures on European living conditions”, ediția 2026.

Uniunea Europeană ar putea relua importurile de carne de pasăre și miere din Brazilia după concluziile favorabile ale unui audit al Comisiei Europene, publicate la sfârșitul lunii septembrie. Auditul, desfășurat în perioada 24 august–4 septembrie, a constatat că sistemul brazilian de control al utilizării antimicrobienelor oferă garanțiile necesare pentru respectarea cerințelor europene.

Concluziile verificărilor deschid calea pentru reincluderea Braziliei pe lista țărilor autorizate să exporte aceste produse în blocul comunitar. Propunerea de modificare a listei trebuie însă aprobată de statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale (SCoPAFF) și apoi adoptată formal de Comisie.

Exporturile de carne de pasăre și miere din Brazilia au fost suspendate începând cu 3 septembrie, când au intrat în vigoare noile cerințe europene privind antimicrobienele.

 

România și Polonia declară că nu mai pot crește tranzitul cerealelor ucrainene

România și Polonia declară că nu pot face mai mult pentru fluidizarea exporturilor ucrainene de cereale, în condițiile în care blocada din Marea Neagră continuă, relatează Politico. „Interesul fermierilor noștri rămâne o prioritate”, a declarat ministrul român al agriculturii, Tánczos Barna, în contextul în care volumul de cereale ucrainene, combinat cu nivelul scăzut al apelor Dunării, suprasolicită deja porturile românești și îngreunează accesul fermierilor locali la infrastructura necesară pentru vânzarea propriilor produse. Deși România a semnat luna trecută un memorandum cu Kievul pentru facilitarea trecerii frontierei și dezvoltarea legăturilor feroviare, ministrul a subliniat limitele infrastructurii de transport. „Toată lumea știe că nu putem dubla numărul trenurilor, nu putem dubla drumurile, căile ferate și capacitatea portuară”, a spus Tánczos Barna. Ministerul Infrastructurii din Polonia a transmis, de asemenea, că nu are planuri pentru creșterea tranzitului produselor agricole ucrainene.

Oficialii europeni nu exclud însă un răspuns comun la nivelul Uniunii. Germania sprijină consolidarea rutelor alternative de export, prin porturile germane și olandeze, de exemplu, și susține în forurile europene găsirea unor soluții viabile economic pentru fermierii ucraineni.

Săptămâna trecută, ministrul ucrainean al agriculturii s-a adresat omologilor săi din UE, descriind situația fermierilor din Ucraina și riscul ca aceștia să nu-și poată relua activitățile agricole în sezonul următor. Peste 30 de milioane de tone de produse agricole ar putea rămâne neexportate în acest an dacă blocada persistă, a declarat el într-un interviu acordat presei europene. „Dacă situația rămâne neschimbată până în primăvară, acest lucru ar putea duce la o scădere cu până la 35-40% a suprafeței cultivate”, a mai spus oficialul ucrainean.

 

Ajutoare de 170 de milioane de euro pentru fermierii bulgari afectați de scumpirea inputurilor

 Fermierii bulgari vor primi ajutoare de stat în valoare totală de 170 de milioane de euro pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la combustibili și îngrășăminte, ca urmare a crizei din Orientul Mijlociu. Sprijinul este acordat în cadrul unei scheme de ajutor de stat aprobată săptămâna trecută de Comisia Europeană, iar plafonul maxim este de 50.000 de euro pentru fiecare întreprindere agricolă.

Deși tranziția către o economie curată rămâne soluția pe termen lung pentru a proteja fermele de efectele șocurilor energetice globale, normele europene privind ajutoarele de stat permit țărilor membre să acționeze mai rapid pentru a se asigura că cele mai expuse întreprinderi agricole nu sunt afectate iremediabil de criza actuală, se menționează în comunicatul emis de Executivul european.

 

Programul UE pentru școli a ajuns la un sfert dintre copiii din unitățile de învățământ

Cu ocazia începerii noului an școlar în toate statele membre, Comisia a publicat cele mai recente date care arată cum a funcționat programul Uniunii Europene pentru școli.

Cifrele arată că programul a ajuns la un sfert dintre copiii înscriși în unitățile de învățământ. Peste 143.000 de școli din Uniunea Europeană au distribuit în cursul anului 2024/2025 aproape 62.000 de tone de fructe și legume proaspete, mai mult de 100 de milioane de litri de lapte și 2.600 de tone de brânzeturi, iar aproximativ 1,3 milioane de copii au participat la vizite în ferme și 2,8 milioane la activități în grădini școlare.

Programul a beneficiat de o finanțare de 356 de milioane de euro, din care 188 de milioane de euro contribuție europeană. Valorificând experiența acumulată în cei aproape 50 de ani de sprijin pentru o alimentație sănătoasă și pentru apropierea copiilor de agricultură, Comisia propune continuarea și simplificarea schemei în următorul buget multianual al UE.

 

17 state UE se mobilizează pentru protejarea fondurilor pentru agricultură și coeziune

Liderii din 17 state ale Uniunii Europene, care formează așa-numitul grup „Prietenii Coeziunii”, au transmis, pe 2 octombrie, o scrisoare comună premierului irlandez Micheál Martin, în calitate de președinte în exercițiu al Consiliului Uniunii Europene, și președintelui Consiliului European, António Costa, solicitând menținerea finanțării politicii agricole comune și a politicii de coeziune în următorul cadru financiar multianual (CFM) și păstrarea acestora ca priorități centrale, alături de noile obiective europene, precum securitatea, apărarea și competitivitatea. Inițiativa a fost coordonată de premierul Italiei, Giorgia Meloni, și de președintele României, Nicușor Dan, potrivit unei postări a liderului italian pe rețeaua X.

„Politica de coeziune și politica agricolă comună sunt politici de lungă durată, dar obiectivele lor sunt la fel de relevante ca întotdeauna”, se arată în scrisoarea celor 17 lideri, care avertizează că o reducere suplimentară a fondurilor pentru agricultură și a celor destinate politicii regionale „ar risca să submineze sprijinul public pentru proiectul european”.

Semnatarii scrisorii se declară deschiși să colaboreze pentru identificarea unor noi surse de venit la nivel european, care să creeze un spațiu fiscal suplimentar în următorul CFM, iar printre opțiuni propun și amânarea rambursării împrumuturilor NextGenerationEU. Demersul lor vine înaintea summitului șefilor de stat și de guverne de la jumătatea lunii octombrie și în perspectiva revizuirii documentului de negociere de către președinția irlandeză.

Și statele susținătoare ale unei discipline bugetare mai stricte – Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Suedia și Finlanda – au reacționat, din nou, săptămâna trecută, reiterând, într-o scrisoare transmisă, de asemenea, premierului Irlandei și președintelui Consiliului European, solicitarea de reducere cu câteva sute de miliarde de euro a bugetului propus inițial de Comisie.

Negocierile se anunță dificile și tensionate în următoarele luni.

 

 

Cea mai mare parte a risipei alimentare provine din gospodării. Fabricile de procesare, retailul și sectorul HORECA au găsit soluții să doneze alimente, iar instituțiile specializate (băncile de alimente!) redistribuie donațiile.

Invitați la Rural: Elena Dinu - directorul de dezvoltare și advocacy al Federației Băncilor pentru Alimente din România, Marius Tudosiei, antreprenor în domeniul comerțului cu alimente și HORECA și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisia Europeană a inițiat proceduri de infringement împotriva tuturor statelor membre, inclusiv a României, pentru că nu au notificat măsurile de transpunere integrală în legislația națională a directivei privind emisiile industriale și de creștere a animalelor.

Țările UE au avut termen până la 1 iulie 2026 pentru a introduce directiva actualizată în legislația internă, însă până în prezent niciun stat membru nu a comunicat Comisiei finalizarea transpunerii. Pe 25 septembrie, Executivul european a transmis scrisori de punere în întârziere, iar acum guvernele naționale au la dispoziție două luni pentru a comunica măsurile adoptate în vederea aplicării directivei. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, următoarea etapă a procedurii de infringement.

În linii generale, directiva actualizată înăsprește normele privind emisiile, urmărește limitarea utilizării substanțelor chimice periculoase și extinde domeniul de aplicare. De asemenea, introduce dreptul publicului de a solicita despăgubiri pentru prejudiciile aduse sănătății de poluarea ilegală.

 

Senzori inteligenți pentru a preveni alterarea merelor în depozite

Cercetătorii din Germania caută soluții pentru reducerea risipei alimentare, dezvoltând tehnologii care să permită monitorizarea mai eficientă a produselor agricole după recoltare.

Un proiect al cercetătorilor de la Institutul Leibniz pentru Inginerie Agricolă și Bioeconomie folosește senzori inteligenți pentru a preveni alterarea merelor în timpul depozitării. Proiectul pornește de la date potrivit cărora aproximativ unul din zece mere depozitate se strică înainte de a ajunge la consumatori, iar reducerea acestor pierderi ar putea contribui și la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de risipa alimentară.

Metoda utilizată de cercetători constă în integrarea senzorilor în mere artificiale și monitorizarea în timp real a condițiilor din spațiile frigorifice, potrivit Deutsche Welle. Senzorii pot detecta condensul format în jurul fructelor, permițând operatorilor să ajusteze temperatura și umiditatea înainte ca merele să înceapă să se degradeze.

Cercetătorii germani consideră că aceeași abordare ar putea fi extinsă și la alte fructe și legume. Provocarea este însă ca tehnologia să devină suficient de ieftină pentru a putea fi utilizată pe scară largă.

 

Produsele armene, acces mai larg pe piața UE

Consiliul Uniunii Europene a aprobat măsuri temporare de liberalizare a comerțului pentru o gamă largă de produse originare din Armenia, inclusiv produse agricole, pentru a sprijini economia țării în urma restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia. Măsurile vor liberaliza aproximativ 80% din exporturile armene către Uniune, iar taxele vor rămâne suspendate o perioadă de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului.

Regimul preferențial este însoțit de anumite condiții și de măsuri de salvgardare, menite să protejeze piața Uniunii Europene, potrivit comunicatului emis de Consiliu.

 

Fermierii italieni primesc peste 73 de milioane de euro pentru pierderile provocate de bolile animalelor

Fermierii italieni din sectorul de creștere a păsărilor și suinelor primesc peste 73 de milioane de euro pentru compensarea pierderilor cauzate de focarele de gripă aviară și pestă porcină africană din anii precedenți. 61 de milioane de euro revin crescătorilor de păsări de curte și producătorilor de ouă, iar 12,5 milioane de euro fermelor de porcine.

Plățile sunt finanțate din rezerva Uniunii Europene pentru agricultură și trebuie efectuate către fermieri până la sfârșitul lunii mai a anului viitor, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

 

România primește undă verde pentru 63 de milioane de euro ajutoare destinate sectorului de creștere a porcinelor și bovinelor

O schemă de ajutor de stat în valoare de 11 milioane de euro a fost aprobată săptămâna trecută de Comisia Europeană, la cererea României, pentru sprijinirea sectorului de creștere a porcinelor. Fondurile vor merge către fermele afectate direct de creșterea costurilor cu îngrășămintele și combustibilul provocată de criza din Orientul Mijlociu. Schema, adoptată în baza cadrului temporar european pentru ajutoare de stat în situații de criză (METSAF), se va derula până la 31 decembrie 2026, iar suma maximă pentru o fermă este de 50.000 de euro. De asemenea, crescătorii de bovine din România vor primi ajutoare de stat în valoare totală de peste 52 de milioane de euro, în cadrul unei scheme aprobate de Comisie în urmă cu două săptămâni. Fondurile sunt destinate fermierilor cel mai afectați de creșterea bruscă a costurilor de producție, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu.

 

Comisia Europeană a anunțat câștigătorii premiilor UE pentru agricultura ecologică

Comisia Europeană a anunțat, pe 23 septembrie, de Ziua Europeană a Agriculturii Ecologice, câștigătorii ediției 2026 a premiilor UE pentru agricultura ecologică, selectați dintre peste 120 de candidaturi din statele membre.

Cele șapte premii au ajuns la proiecte din Irlanda, Danemarca, Bulgaria, Austria, Germania, Franța și Italia, care s-au remarcat prin consolidarea legăturii dintre producția ecologică și inovare, prin dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare sau prin inițiative educaționale. Printre laureați se numără o fermieră irlandeză care conduce o exploatație zootehnică, un fermier danez care administrează o fermă ecologică mixtă implicată în peste 50 de proiecte de cercetare și dezvoltare și o companie bulgară de procesare a alimentelor ecologice, care folosește peste 30 de produse de la diverși parteneri locali.

La categoria „oraș ecologic”, premiul a revenit localității franceze Cussac-Fort-Médoc, unde o fermă municipală de 7.000 de metri pătrați furnizează jumătate din legumele proaspete necesare pentru cele 230 de mese servite zilnic în cantinele școlare.

Titlul pentru cea mai bună regiune organică a fost atribuit celui mai mare bio-district din Italia, Sardegna Bio, pentru dezvoltarea rurală participativă.

Au mai fost premiate o companie de catering din Austria, care procesează producția din propria fermă zootehnică, și un retailer din Germania, care livrează săptămânal peste 2.000 de pachete cu produse alimentare, conectând 60 de ferme ecologice cu gospodării, școli și comunități rurale.

 

Fermierii se află la începutul filierei produselor agricole. Care sunt dificultățile fermierilor, cum le pot depăși, cum pot obține finanțare și care este momentul optim pentru vânzarea producției. Specialiștii oferă recomandări la problemele dificile de care se lovesc producătorii agricoli.

Invitați la Rural: Cezar Gheorghe - fondatorul AGRIColumn, o casă de consultanță și analiză de date dedicată pieței mărfurilor agricole din România, Matei Titianu, președinte LAPAR, prin telefon, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Acordarea unui sprijin financiar pentru acoperirea a 50% din prima de asigurare, dar și compensarea unei părți din creșterea prețurilor îngrășămintelor sunt doar două măsuri care vin în sprijinul fermierilor. Ele fac parte dintr-un mecanism european de gestionare a riscurilor.

Invitate la Rural: Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR, Iulia Blagu, președinte al Asociației Naționale a Femeilor din Agricultură (ANFA), Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisia Europeană își va concentra acțiunile în domeniul agriculturii asupra reducerii dependențelor, simplificării regulilor, protejării fermierilor de riscurile climatice și de piață, finanțării tranziției și accelerării inovării, a declarat comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, într-un discurs susținut la Forumul economic al Camerei de Comerț din Luxemburg.

El a subliniat că agricultura europeană trebuie să treacă „de la gestionarea crizelor la gestionarea riscurilor și la adaptare”, în condițiile în care seceta și valurile de căldură afectează tot mai mult producția.

În acest sens, Comisia va propune măsuri pentru îmbunătățirea gestionării riscurilor și reducerea deficitului de protecție prin asigurări, inclusiv crearea unei alianțe pentru asigurarea climatică. Doar aproximativ un sfert din pierderile provocate de dezastre în Uniunea Europeană sunt în prezent acoperite de asigurări private, potrivit lui Hansen.

Un alt obiectiv amintit de oficialul european este simplificarea politicii agricole comune. Propunerea Comisiei ar urma să reducă anual cu peste 1,6 miliarde de euro costurile administrative pentru fermieri. Hansen a subliniat însă că simplificarea trebuie să fie un efort colectiv care implică și statele membre, prin evitarea aplicării excesive a normelor UE.

În paralel, Uniunea vrea să reducă dependența de importurile de îngrășăminte, să dubleze rezerva de criză la 6,3 miliarde de euro și să accelereze investițiile în agricultura de precizie, robotică, imagini satelitare și gestionarea apei. „Tranziția climatică nu poate fi doar o constrângere”, a spus Hansen, „ci trebuie să devină un motor pentru investiții, inovare și competitivitate”.

 

Campanie europeană pentru prevenirea gripei aviare înaintea sezonului de migrație a păsărilor

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Comisia Europeană au lansat campania NoBirdFlu, prin care le oferă fermierilor, crescătorilor de păsări din gospodării și medicilor veterinari recomandări practice pentru reducerea riscului de gripă aviară, înaintea sezonului de migrație a păsărilor.

Autoritățile europene recomandă cinci măsuri de biosecuritate: limitarea accesului în ferme, curățarea și dezinfectarea regulată, prevenirea contactului cu păsările sălbatice, separarea speciilor de păsări și identificarea rapidă a semnelor de boală, avertizând că, în Europa, cazurile de gripă aviară cresc de obicei în timpul lunilor de iarnă, când migrația păsărilor este mai intensă pe continent.

Între octombrie 2025 și iunie 2026, în Europa au fost raportate aproape 8.000 de focare, iar cazurile depistate la păsările sălbatice au fost de patru ori mai numeroase decât în iarna precedentă. Potrivit EFSA, cele mai multe infectări ale fermelor de păsări au fost asociate contactului indirect cu păsările sălbatice.

Pe site-ul agenției europene sunt disponibile gratuit ghiduri, afișe, infografice și materiale video pentru fermieri.

 

După aproape un an de negocieri, divergențele privind viitorul buget al UE persistă

Bugetul Uniunii Europene pentru următorul exercițiu financiar multianual rămâne controversat, iar negocierile între statele membre pentru încheierea unui acord până la termenul informal de la sfârșitul anului se anunță tot mai dificile, potrivit publicației Politico.

Cancelarul german și liderii Danemarcei, Țărilor de Jos, Austriei și Finlandei, ale căror state acoperă aproximativ 40% din bugetul total al Uniunii, exercită acum presiuni asupra președinției irlandeze a Consiliului UE pentru a reduce cu sute de miliarde de euro valoarea propunerii de buget în următorul document de negociere, așteptat în octombrie. „Nu putem pur și simplu să adăugăm fiecare nouă prioritate peste cele vechi și să trimitem nota de plată contribuabililor”, au scris aceștia într-un articol de opinie. „Situația actuală a cadrului financiar multianual, care se concentrează excesiv pe subvenții și transferuri alocate în mare parte în avans, nu poate servi drept punct de plecare”, este poziția celor cinci. De partea cealaltă, Spania, care urmează să devină contributor net la viitorul buget al Uniunii Europene, solicită o suplimentare a bugetului cu sute de miliarde de euro pentru a susține agricultura, apărarea și competitivitatea.

Pentru aceasta, ministrul spaniol al economiei a avansat o propunere de reeșalonare a rambursării datoriei contractate în urma pandemiei de COVID-19, respectând însă termenul final din 2058. Potrivit sursei citate, propunerea Spaniei ar fi susținută de Comisie și de mai multe state membre, inclusiv de Italia, Franța, Portugalia și Polonia, dar este respinsă de Germania și aliații săi, care se opun în mod tradițional datoriei comune a UE.

Miza finalizării unui acord între statele membre până la sfârșitul anului este ridicată și pune presiune pe guverne, pentru că o prelungire a dezbaterilor riscă să compromită negocierile și să întârzie plățile către fermieri și cercetători, în perspectiva alegerilor programate anul viitor în mai multe state membre, printre care Franța, Italia, Spania și Polonia.

Oficiali citați de Politico sub protecția anonimatului consideră că propunerea Spaniei ar putea oferi o soluție de ultim moment pentru facilitarea unui acord în decembrie și că cel mai probabil rezultat al discuțiilor va fi o reducere mai moderată a fondurilor.

Atenția se va concentra pe negocierile liderilor UE în cadrul summiturilor programate pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie.

 

Boncănitul cerbilor, atracție turistică în Spania

În Spania, toamna vine cu o atracție turistică mai puțin obișnuită: boncănitul cerbilor, un spectacol care a devenit și o nouă sursă de venit pentru turismul rural.

În această perioadă, în mai multe regiuni spaniole se organizează safariuri în care turiștii pot merge să observe cerbii și să le audă boncănitul. Ofertele de turism rural câștigă teren, scrie EFE Agro, și merg dincolo de simpla observare a animalelor. Pachetele includ excursii cu ghid prin ariile naturale, degustări de ulei de măsline, vin și produse locale sau chiar meniuri gastronomice. Prețurile depășesc 100 de euro de persoană pentru excursiile care îmbină observarea animalelor cu experiențe culinare.

Comisia Europeană propune o nouă abordare pentru sectorul agroalimentar european, vizând întărirea legăturilor dintre cercetători și fermieri și transferul mai rapid al rezultatelor de laborator în teren. Noua direcție, prezentată în documentul strategic privind cercetarea și inovarea, adoptat la 8 septembrie, se bazează pe dezvoltarea inițiativelor AgRI 2040, dedicată agriculturii, silviculturii și zonelor rurale, și Food 2040, care se adresează sistemelor alimentare.

 

Documentul nu introduce noi subvenții pentru fermieri, dar conturează direcția viitoarelor finanțări europene către dezvoltarea unor soluții pentru obținerea de soiuri mai rezistente la secetă și temperaturi extreme, depistarea rapidă a bolilor plantelor, protecția mai sustenabilă a culturilor, utilizarea eficientă a apei, precum și pentru digitalizare, inteligență artificială și robotică. Miza este importantă pentru fermieri și companiile agroalimentare, inclusiv startup-uri și IMM-uri, deoarece această strategie vizează o colaborare mai strânsă între cercetători și actorii din întregul sector agroalimentar, testarea și introducerea mai rapidă pe piață a rezultatelor cercetării și o mai bună aliniere a acestora la nevoile utilizatorilor.

Primul pas important după anunțarea noilor orientări în materie de cercetare și inovare agricolă este Conferința AgRI 2040, programată la Bruxelles pentru 24–25 septembrie 2026, unde reprezentanții sectorului agricol, ai cercetării și inovării vor discuta, împreună cu oficiali europeni, prioritățile viitoare.

 

Comisia Europeană propune reguli mai simple și mai strategice pentru achizițiile publice

Cadrul european privind achizițiile publice se va modifica printr-un nou Regulament care ar urma să înlocuiască cele trei directive existente. Reforma propusă de Comisia Europeană urmărește reducerea birocrației, creșterea concurenței și flexibilizarea procedurilor, inclusiv prin negocieri între autoritățile contractante și ofertanți, făcând achizițiile publice – de exemplu, pentru școli, spitale, instituții ale statelor membre – mai asemănătoare cu cele private. Comisia estimează că noile norme ar putea genera economii administrative anuale de circa 650 de milioane de euro. Totodată, prețul nu ar mai trebui să fie criteriul dominant: raportul calitate-preț devine metoda standard de atribuire, iar criteriile de calitate vor trebui să aibă o pondere de cel puțin 30% sau 50% în cazul contractelor cu utilizare intensivă a forței de muncă. Noile reguli acordă o atenție sporită și aspectelor de mediu, sociale, de inovare, de securitate și de reziliență, precum și unei „preferințe europene”.

Importanța acestor criterii pentru sectorul agroalimentar european este subliniată de comisarul pentru agricultură Christophe Hansen, într-o postare pe rețeaua X. Hansen salută noul cadru privind achizițiile publice, care urmează să fie adoptat, considerând că modul în care sunt cheltuiți banii publici poate contribui la configurarea unui sistem alimentar mai echitabil pentru fermierii din blocul comunitar, mai bun pentru consumatori și mai sustenabil.

 

Schimbările climatice, un nou argument pentru finanțarea agriculturii în viitorul buget UE

Pe măsură ce negocierile pentru viitorul buget multianual se intensifică, oficialii europeni din sectorul agricol apelează la un nou argument pentru a menține alocările de miliarde de euro pentru fermieri: schimbările climatice, notează publicația Politico.

Ministrul agriculturii din Portugalia dorește ca Bruxelles-ul să contribuie la plata păstorilor, pentru a stimula pășunatul în zonele cu risc ridicat de incendii de vegetație. Portugalia și unele regiuni din Spania derulează deja propriile programe în acest sens, însă oficialul portughez argumentează cererea prin faptul că activitățile de prevenire a incendiilor contribuie la reducerea emisiilor de carbon și sunt în beneficiul întregii Uniuni. El a avansat și o idee privind sursa acestor fonduri, și anume utilizarea resurselor financiare provenite din sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii. Ministrul spaniol al agriculturii solicită, la rândul lui, fonduri suplimentare pentru protejarea fermelor împotriva secetei. Iar comisarul european pentru agricultură și-a exprimat speranța că în discursul președintei Comisiei Europene privind „Starea Uniunii”, de miercuri, 16 septembrie, aceasta va anunța măsuri pentru pregătirea fermelor în fața viitoarelor perioade de secetă. De asemenea, ministrul irlandez al agriculturii ar vrea să vadă inclusă și agricultura în viitorul „cadru privind reziliența climatică”, care ar urma să fie prezentat în luna octombrie.

 

Eurostat: prețurile agricole din UE au scăzut în trimestrul al doilea, în timp ce costurile au crescut

Cifrele publicate de Eurostat joi, 10 septembrie, arată că al doilea trimestru din acest an a fost al treilea consecutiv în care prețurile medii ale producției agricole din Uniunea Europeană au scăzut, în timp ce costurile inputurilor agricole, după o relativă stabilitate în 2025 și primele trei luni din 2026, au crescut.

Printre produsele ale căror prețuri medii au scăzut puternic în trimestrul al doilea din acest an sunt laptele și cerealele, acestea fiind și printre cele mai afectate de scumpirea energiei și îngrășămintelor.

Cele mai rapide rate de creștere ale costurilor au fost înregistrate în Lituania, România și Letonia, iar cele mai mari reduceri ale prețurilor produselor agricole au fost consemnate în Danemarca, Irlanda, Letonia și Estonia.

Pe piețele de cereale, cotațiile Euronext au recuperat în cursul verii, porumbul, în special, înregistrând o creștere puternică începând de la jumătatea lunii iunie, pe fondul perspectivelor privind oferta europeană. Evoluția a continuat și la începutul lunii septembrie, în condițiile în care atacurile Rusiei au blocat de facto principala rută maritimă a Ucrainei pentru exporturile agricole. Potrivit Politico, blocarea exporturilor ucrainene ar putea determina o creștere a comenzilor europene de porumb din America. Porumbul american a reprezentat deja peste două cincimi din importurile Uniunii în lunile iulie și august, depășind livrările ucrainene.

Companiile distribuitoare reduc costurile firmelor de producție și procesare. Negocierile cu furnizorii și respectiv cu sectorul de retail sunt, de cele mai multe ori, dure.

Invitați la Rural: Ovidiu Gheorghe - Președinte al Patronatului Alianța Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), Constantin Dumitriu, producător și distribuitor, Mihaela Gherghișan, corespondent RFi România la Bruxelles.