Invitați la Rural: Hans Baier, producător local, Marian Timofti, președintele Federației Naționale a Degustătorilor Autorizați din România, Cristian Mărgărit, consultant în nutriție, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului agricol se fac prin finanţări europene şi naţionale. Liceul agricol din Buzău a dezvoltat programe prin care s-au făcut investiţii în infrastructura școlară, în laboratoarele liceului sau pentru schimburi de experienţă ale elevilor în statele membre.

Invitaţi la dezbatere: Conducerea şi profesori ai liceului agricol dr. C. Angelescu, antreprenori licali, profesori ai liceului, reprezentant al Direcţiei agricole judeţene din Buzău.

Miniștrii comerțului din Uniunea Europeană au discutat, la reuniunea de săptămâna trecută, o solicitare de majorare a tarifelor pentru o gamă largă de importuri din Rusia și Belarus care a venit din partea a opt state membre: Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Danemarca, Finlanda, Irlanda și Suedia.

Publicația Euractiv scrie că Polonia și țările baltice îi ceruseră deja Comisiei creșterea taxelor de import pentru îngrășăminte chimice din Rusia și Belarus, motivând că exporturile celor două țări către piața comunitară s-au majorat cu 52% în primele opt luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, și riscă să pună în pericol producția internă. Potrivit sursei citate, vicepreședintele executiv al Comisiei, Valdis Dombrovskis, a declarat că Executivul Uniunii Europene lucrează la o propunere de creștere a tarifelor de import pentru produsele agricole rusești și nu este exclus ca lista să se extindă și asupra îngrășămintelor chimice.

Ungaria, care deține în prezent președinția UE, s-a opus vehement oricăror noi acțiuni comerciale împotriva Rusiei, care aveau nevoie de o majoritate calificată a statelor membre înainte de a deveni operaționale, și este de așteptat să continue în această direcție până la sfârșitul mandatului său. Situația s-ar putea schimba de anul viitor, când Polonia își va asuma președinția.

Un studiu publicat de Comisia Europeană, la sfârșitul săptămânii trecute, arată că 19 planuri strategice PAC pentru perioada 2023-2027, care acoperă 18 state membre, au potențialul de a contribui la obiectivele climatice pentru anul 2030, în principal prin intervențiile care urmăresc reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și sechestrarea carbonului în sol, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri, pe baza datelor transmise de țările UE. Potrivit analizei, politica agricolă comună ar putea reduce emisiile de carbon cu 31 de milioane de tone pe an.

Rotația sau diversificarea culturilor, extinderea culturilor de acoperire a terenurilor și conversia la agricultura ecologică sunt cele trei practici agricole care contribuie cel mai mult la potențialul estimat de atenuare a schimbărilor climatice. Programele ecologice reprezintă 38% din potențial, iar angajamentele în materie de mediu și climă 30%.

Studiul stabilește, pentru prima dată, legătura dintre instrumentele planificate în planurile strategice PAC de către statele membre și potențialul lor de a contribui la reducerea emisiilor și eliminării carbonului în atmosferă, potrivit sursei citate.

Cele 18 state membre care au făcut obiectul analizei – printre acestea, Austria, Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia, România, Spania – reprezintă 92% din suprafața agricolă utilizată în Uniunea Europeană și sunt responsabile pentru 95% din emisiile de gaze cu efect de seră provenite din agricultură. Studiul va fi finalizat începutul anului 2025, după adăugarea celor nouă planuri strategice care se află în proces de examinare.

75 de campanii de promovare a produselor agricole din blocul comun sunt cofinanțate din fonduri europene cu 142,6 milioane de euro, până la sfârșitul anului 2024. Programul urmărește creșterea competitivității sectorului agroalimentar european aliniat la Pactul verde și la Strategia „De la fermă la consumator”, transmite un comunicat al Agenției Europene pentru Cercetare. Mai mult de jumătate din campaniile de promovare se vor adresa piețelor din afara Uniunii Europene, cum ar fi China, Japonia și Canada.

Proiectele selectate se vor derula din ianuarie 2025, când va fi deschisă următoarea cerere de propuneri, anunță sursa citată.

Eurostat a lansat o nouă pagină web care combină informațiile geografice cu statisticile agricole oficiale, bazate pe datele colectate din fermele statelor membre în cadrul recensământului agricol 2020. Pe această pagină, utilizatorii pot găsi hărți cu informații despre numărul de ferme din țările UE și dimensiunea acestora, densitatea animalelor, forța de muncă, îmbătrânirea demografică, agricultura ecologică sau diferențele de gen în agricultură. Datele sunt experimentale, acesta fiind primul demers al Biroului de statistică european de a transmite informații geospațiale din recensământul agricol desfășurat în țările blocului comunitar.

Supermarketurile franceze Carrefour, Intermarché și Leclerc se alătură fermierilor locali și anunță acțiuni de boicot împotriva produselor importate din blocul comercial sud-american. Carrefour a anunțat într-o scrisoare deschisă că va refuza să vândă în rețeaua sa comercială carne de vită importată din țările Mercosur, Intermarché va aplica același tratament inclusiv produselor procesate, iar Leclerc denunță lipsa clauzelor de reciprocitate din acordul care se negociază cu grupul țărilor Mercosur.

Între timp, în Uniunea Europeană, părerile oficialilor din statele membre sunt scindate. În vreme ce Germania dorește grăbirea încheierii acordului, Franța continuă să acuze tratatul, invocând nevoia de a-și proteja fermierii. Polonia este îngrijorată de deschiderea pieței pentru produsele din carne de pasăre. Rezerve și-au exprimat și reprezentanții Austriei, Țărilor de Jos și Irlandei.

Subiectul a fost discutat la reuniunea Consiliului pentru Agricultură și Pescuit de săptămâna trecută, unde a fost subliniată necesitatea asigurării unui tratament echitabil pentru fermierii din UE și garanții din partea statelor Mercosur în acest sens. Se așteaptă ca acordul să liberalizeze 99% din comerțul agricol al UE, iar blocul sud-american își va deschide piața pentru 88% din produsele agricole europene. Printre producătorii europeni, există temerea că negocierile s-ar putea finaliza cu încheierea acordului la summit-ul de la Montevideo, Uruguay, de la începutul lunii decembrie.

În această ediție a emisiunii Rural transmitem fragmente din dezbaterea organizată de RFI România la liceul tehnologic Gheorghe K. Constantinescu din Brăila. La dezbatere au fost prezenți reprezentanți ai conducerii liceului, ai administrației agricole locale, fermieri, precum și elevi ai instituției de învățământ brăilene.

Doi antreprenori au dezvoltat afaceri prin care îşi propun să dezvolte folosirea alimentelor sănătoase. Unul a înfiinţat o piaţa modernă, celălalt are printre altele un modul educaţional numit De unde vin alimentele, pe care îl prezintă în şcoli şi grădiniţe.

Invitați la Rural: Marius Tudosie, fondator Băcănia veche şi preşedinte Asociaţia pentru lanţul scurt alimentar, Severin Andrei, fondator Piaţa Artizante din Păuleşti, jud. Prahova.

Invitați la Rural: Florian Marin, expert politici europene, lider sindical, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI Romania la Bruxelles.

Planul Franței de reducere a potențialului producției interne de vin, pe fondul cererii globale în declin, a primit undă verde de la Comisia Europeană.

Săptămâna trecută, Executivul blocului comunitar a aprobat o schemă franceză de ajutor de stat în valoare de 120 de milioane de euro, adresată viticultorilor care au înregistrat pierderi în contextul economic nefavorabil, agravat de războiul din Ucraina. Pentru a beneficia de subvenții, viticultorii vor trebui să se angajeze că vor reduce capacitățile de producție prin defrișări permanente ale podgoriilor afectate.

Presa franceză amintește că, în noiembrie anul trecut, Comisia a validat un plan al Franței pentru desființarea a 8.000 de hectare în regiunea viticolă Bordeaux, aproape 8% din suprafețele cultivate cu viță de vie, și posibilitatea de a extinde defrișările cu încă 1.500 de hectare.

Industria vinului traversează o perioadă dificilă în toată Uniunea Europeană, fiind afectați, în special, marii producători. În ultimul deceniu, consumul de vin în Europa a scăzut constant, iar Comisia Europeană apreciază că tendința va continua, potrivit publicației spaniole de specialitate, vinetur.com.

Piețele principale pentru export, precum SUA și China, cândva debușee pentru surplusul de producție din statele membre, și-au redus comenzile. Contextul economic nefavorabil marcat de inflație, schimbarea generațiilor și a preferințelor consumatorilor asociate cu programele de sănătate care recomandă un consum moderat de vin au dus la scăderea cererii. La acestea se adaugă schimbările climatice care provoacă instabilitate la nivelul producției.

În acest climat nefavorabil pentru industria vinului, Comisia Europeană a lansat un grup de lucru care să analizeze situația actuală din sector și perspectivele și să pună bazele unei strategii pentru viitorul sectorului. Prima întâlnire a grupului, dintre cele patru programate, a avut loc în luna septembrie și a reunit reprezentanți ai Comisiei Europene, ai statelor membre și ai părților interesate din sectorul vitivinicol.

Burgerii vegetali și cârnații vegani câștigă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene disputa pe tema etichetării produselor. Alimentele pe bază de plante pot continua să fie vândute și promovate folosind termeni asociați în mod tradițional cu carnea, atât timp cât compoziția lor este etichetată clar, fără să inducă în eroare consumatorii, scrie Euronews, după ce Curtea de Justiție a UE s-a pronunțat pe această temă, la cererea Consiliului de stat francez.

O lege franceză din 2021 a interzis utilizarea în denumirea alimentelor preparate din proteine vegetale a unor termeni legați în mod obișnuit de carne, cum ar fi friptură, burgeri sau cârnați. Legea a fost contestată de patru entități care își desfășoară activitatea în sectorul produselor vegetariene și vegane, iar Consiliul de stat francez, înaintea deciziei de anulare a decretului, a trimis cazul la Curtea de Justiție, cu solicitarea de a emite o interpretare a dreptului UE în această speță. Judecătorii au hotărât că, dacă nu există o denumire protejată legal, țările UE nu le pot interzice companiilor care produc alternative de carne pe bază de plante să folosească denumiri generale precum „fripturi” sau „cârnați”.

Decizia instanței UE a plecat de la un litigiu din Franța, dar produce efecte în toate statele membre.

Comisia Europeană a anunțat propunerea de prelungire cu 12 luni a termenului de implementare a legii defrișărilor pădurilor, răspunzând astfel presiunilor exercitate de partenerii mondiali și de industria locală, care au solicitat mai mult timp pentru pregătire. De asemenea, a lansat un set de orientări pentru companii și autoritățile responsabile, iar până la jumătatea anului viitor, în urma dialogurilor care vor continua cu țările partenere, va propune norme de punere în aplicare.

Noul regulament, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 30 decembrie 2024, obligă furnizorii să certifice că bunurile lor destinate pieței europene, precum soia, carnea de vită, cafea, ulei de palmier, cauciuc, cacao, lemn și derivatele acestora, nu sunt realizate ca urmare a despăduririlor recente.

Dacă propunerea de prelungire a datei de implementare va fi aprobată de Parlamentul European și de Consiliu, legea va deveni aplicabilă de la 30 decembrie 2025 pentru întreprinderile mari și de la 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici.

Comisia a reiterat, într-un comunicat de presă emis săptămâna trecută, că extinderea datei de la care legea defrișărilor intră în vigoare „nu pune sub semnul întrebării obiectivele sau fondul legislației”.

Agricultura și pescuitul din Uniunea Europeană au beneficiat de eliminarea celor mai multe bariere comerciale de către partenerii non-UE. Au fost ridicate 22 de restricții, dintr-un total de 37, potrivit raportului anual al Comisiei privind punerea în aplicare a politicii comerciale. Cel mai mare progres al politicii comerciale europene a fost obținerea recunoașterii regionalizării blocului comunitar în privința controlului bolilor animalelor. Aceasta înseamnă că un focar epizootic dintr-o regiune a UE sau a unui stat membru nu va duce la blocarea comerțului cu produse provenite din zonele neafectate. De exemplu, Japonia a înregistrat progrese în privința recunoașterii regionalizării UE pentru gripa aviară înalt patogenă, iar Coreea de Sud pentru pesta porcină africană.

Executivul european a lansat o consultare cu privire la un act delegat care vizează reducerea volumului de informații pe care statele membre trebuie să le furnizeze în rapoartele de monitorizare a schemei UE pentru distribuirea de fructe, legume și lapte în școli. Comisia propune ca anumite raportări, cum ar fi prețul porțiilor distribuite sau informațiile despre autoritățile și părțile interesate implicate, să fie eliminate din obligațiile de monitorizare, iar altele, cum ar fi frecvența de livrare a produselor, să fie simplificate.

Perioada de consultare publică a început în data de 2 octombrie și se încheie la sfârșitul lunii în curs.

Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană nu au reușit să ajungă la un consens deplin în privința priorităților viitoarei politici agricole comune (PAC) după 2027, la reuniunea care a avut loc săptămâna trecută, la Luxemburg. Concluziile președinției ungare pe această temă au fost sprijinite de 26 de state membre, România fiind singura țară din UE care a blocat consensul necesar pentru adoptarea textului.

Documentul stabilește obiective-cheie pentru viitoarea PAC, printre care asigurarea securității alimentare, cu garantarea concomitentă a unui nivel de trai echitabil pentru comunitatea agricolă, soluții concrete și stimulente pentru fermieri și zonele rurale, precum și prețuri rezonabile pentru consumatori.

Dezacordul exprimat de România în Consiliul pentru Agricultură și Pescuit este legat de convergența externă a plăților directe în cadrul PAC, delegația română făcând presiuni pentru a obține angajamentul Consiliului de a accelera procesul de egalizare a subvențiilor agricole între statele membre, un punct de vedere susținut și în luna iunie, când, de asemenea, s-a opus textului președinției belgiene.

Centrul Comun de Cercetare: degradarea solului în UE, un fenomen care necesită remediere de urgență

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene arată, în raportul lansat în data de 22 octombrie a.c. în colaborare cu Agenția Europeană de Mediu, că degradarea solului în blocul comunitar și în alte țări din Spațiul Economic European, inclusiv Ucraina, Turcia și Balcanii de Vest, s-a accentuat în ultimii ani și subliniază necesitatea unor acțiuni imediate pentru a inversa această tendință.

În prezent, aproximativ un sfert din solurile din Uniunea Europeană, preponderent agricole, sunt afectate de eroziune prin acțiunea apei și se preconizează o posibilă creștere între 13% și 25% până în anul 2050. Alți factori care contribuie la degradarea solului sunt lucrările mecanice pe terenurile agricole și eroziunea eoliană. De asemenea, specialiștii constată modificări ale compoziției solului care pot avea consecințe negative: surplusul de azot este în creștere și poate fi dăunător pentru sănătatea umană, pentru culturi, ecosisteme și climă, în timp ce carbonul organic din sol este în scădere în zonele agricole.

Utilizarea durabilă a solurilor este sprijinită prin planurile strategice PAC în toate statele membre, printr-o combinație de măsuri obligatorii și voluntare pentru fermieri. Pentru perioada 2023-2027, 47% din terenurile agricole europene (față de 15% în trecut) primesc sprijin pentru acțiuni care vizează îmbunătățirea solurilor sau evitarea degradării, informează Centrul Comun de Cercetare.

O nouă platformă cu date privind performanța PAC

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat noile norme de aplicare a Rețelei de date privind durabilitatea agricolă (FSDN), care urmează să înlocuiască platforma de informații contabile agricole (RICA) începând din 2025.

Noua rețea va completa informațiile contabile, care provin în fiecare an de la peste 80.000 de ferme din UE, cu date privind durabilitatea de mediu și socială, anunță Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG-Agri.

FSDN va oferi o imagine mai completă a sectorului agricol din blocul comunitar și va permite elaborarea politicilor în domeniu bazată pe informații mai cuprinzătoare. Platforma include, printre alte subiecte, planurile strategice ale statelor membre și elemente privind monitorizarea intervențiilor politicii agricole comune, potrivit sursei citate.

Comisarul propus pentru portofoliul agriculturii vrea o strategie pentru reînnoirea generațională

Luxemburghezul Christophe Hansen, desemnat de peședinta Executivului european, Ursula von der Leyen, pentru funcția de comisar al agriculturii și alimentației, va fi audiat, pentru confirmare, în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European luni, 4 noiembrie anul curent, unde vor participa și europarlamentari din comisiile de mediu și siguranță alimentară și pentru pescuit.

Înainte de a se prezenta în fața eurodeputaților pentru a răspunde direct întrebărilor acestora, Hansen a furnizat câteva informații care arată viziunea sa asupra domeniului, când a dat curs unui chestionar care i-a fost adresat de europarlamentarii din comisiile de specialitate. El a declarat că foaia de parcurs pentru viitorul agriculturii, pe care va trebui să o prezinte în primele 100 de zile ale mandatului său, dacă va fi confirmat în funcție, va cuprinde elemente care privesc întregul lanț valoric agroalimentar și va fi însoțită de o strategie de reînnoire generațională care va aborda barierele cheie, inclusiv accesul la terenuri și la credite. Alte preocupări pe care le-a dezvăluit în scris eurodeputaților sunt: îmbunătățirea puterii de negociere a fermierilor în lanțul alimentar, managementul riscurilor în agricultură și politica de extindere a Uniunii Europene.

Congres agricol european, la București

Cea de-a XI-a ediție a Congresului fermierilor europeni, care s-a desfășurat la București, în perioada 23-25 octombrie, a reunit peste 400 de participanți, informează organizatorii evenimentului, Copa și Cogeca. „Congresul a reprezentat un moment esențial, servind nu numai ca simbol al forței colective a sectorului, ci și ca platformă cheie pentru cultivarea ideilor și propunerea de soluții”, a transmis cea mai puternică organizație a fermierilor și de lobby agricol din Uniunea Europeană, într-un comunicat de presă. Liderii asociațiilor agricultorilor din statele membre, prezenți la eveniment, au reiterat că Europa trebuie să susțină competitivitatea și productivitatea fermelor și a cooperativelor agricole. În discursul său de închidere a lucrărilor congresului, președintele Copa, Massimiliano Giansanti, a pledat pentru un buget PAC mai robust după 2027 și împotriva avansării negocierilor cu statele sud-americane pentru încheierea acordului Mercosur în forma actuală.

Suspiciune de fraudă cu fonduri europene, în Cehia

O companie cehă de panificație și două persoane fizice sunt acuzate de autoritățile din Cehia de o fraudă cu fonduri europene de aproape 4 milioane de euro, potrivit publicației Politico. Presa locală scrie că este anchetată o afacere de panificație legată de fostul premier ceh, controversatul Andrej Babiš.

Parchetul European, care supraveghează cazul, a anunțat la sfârșitul săptămânii trecute că suspecții, ale căror nume nu au fost încă date publicității, sunt acuzați oficial că au indus în eroare „în mod deliberat” Ministerul ceh al Industriei și Comerțului, prezentând date false și ascunzând informații importante pentru a obține fonduri UE sub formă de subvenții care să finanțeze o linie de producție a pâinii prăjite.

Fondurile nu au fost decontate de Comisia Europeană, dar au fost alocate din bugetul național. Conform Politico, poliția națională anticorupție a declarat într-un comunicat că autoritățile cehe au confiscat imobilele companiei pentru a recupera prejudiciul. Dacă vor fi găsiți vinovați, acuzații riscă între cinci și 10 ani de închisoare, iar în cazul în care compania este condamnată, instanța poate impune o amendă de până la 1,44 milioane de euro și o confiscare a averilor, a anunțat Parchetul European, potrivit sursei citate.

Producția de cereale a Uniunii Europene, pentru perioada 2024-2025, este estimată la aproximativ 260 de milioane de tone, cu 7% sub media ultimilor cinci ani și la cel mai redus nivel din ultimul deceniu, arată raportul de toamnă privind perspectivele pe termen scurt ale piețelor agricole, publicat săptămâna trecută de Executivul blocului comunitar. 

Acesta este efectul condițiilor meteorologice nefavorabile asupra randamentelor și, parțial, al reducerii suprafețelor cultivate, ca urmare a ploilor excesive care au perturbat lucrările de plantare. Cele mai afectate culturi sunt grâul moale și porumbul, în timp ce producția de ovăz, orz și grâu dur este apreciată în creștere.

Producția de semințe oleaginoase este estimată cu 8% sub nivelul din anul precedent, pe fondul reducerii suprafețelor cultivate cu rapiță și al condițiilor climatice nefavorabile care au afectat recolta de floarea-soarelui.

Deși piața îngrășămintelor se stabilizează, treptat, achizițiile în primăvara anului 2025 ar putea să reprezinte o provocare pentru fermieri, din cauza recoltelor mai reduse în anul curent, în diferite regiuni ale Europei, și a scăderii prețurilor culturilor arabile.

Consumul și producția de carne de vită rămân pe o tendință descrescătoare în Uniunea Europeană, iar în sectorul cărnii de porc, focarele de pestă porcină africană continuă să prezinte un risc ridicat. În schimb, carnea de pasăre are perspective de piață pozitive atât în 2024, cât și în 2025. Sectorul lactatelor se menține în creștere, stimulat, în special, de producția de brânzeturi.

Un miliard de euro pentru fermierii italieni

Ajutoarele de stat câștigă consistență în programele naționale de subvenționare a sectorului agricol. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a aprobat o schemă italiană de ajutor de stat în valoare de un miliard de euro, pentru a sprijini fermierii afectați de inundațiile și alunecările de teren care au avut loc în luna mai 2023 și pentru a-i ajuta să-și refacă potențialul de producție agricolă până la nivelul existent înainte de dezastrele naturale. Schema acoperă până la sută la sută costurile cu investițiile suportate de fermieri, se va desfășura până la 1 mai 2027 și este deschisă tuturor companiilor, indiferent de dimensiune.

Fermierii bulgari presează guvernul în prag de alegeri

Guvernul bulgar va acorda subvenții de stat în valoare de o sută de milioane de euro fermierilor locali, după ce aceștia au amenințat cu noi proteste împotriva importurilor de produse agricole ucrainene, scrie Euractiv Bulgaria, preluată de euractiv.com.

Administrația de la Sofia a acceptat suplimentarea subvențiilor acordate agricultorilor, pentru a evita manifestările de stradă înaintea alegerilor parlamentare anticipate, care vor avea loc duminică, 27 octombrie a.c.

Jumătate din subvenția guvernamentală va merge către cultivatorii de cereale și semințe oleaginoase. Restul va sprijini crescătorii de animale, apicultorii și cultivatorii de fructe și legume, mai scrie sursa citată.

Agricultorii polonezi primesc 1.000 euro/hectar despăgubiri

Ministrul polonez al agriculturii a anunțat eliberarea ajutorului financiar pentru fermierii afectați de inundațiile care au avut loc luna trecută. El a precizat, într-o conferință de presă, că plățile ar trebui să înceapă în luna în curs. În funcție de cultură, agricultorii polonezi vor primi între 4.000 și 5.000 de zloți polonezi pe hectar, adică aproximativ 930 de euro, respectiv, 1.160 de euro pe hectar.

De asemenea, șeful Ministerului Agriculturii din Polonia a reamintit că plățile în avans pentru subvențiile directe se vor face de la jumătatea lunii octombrie, iar sumele vor merge cu prioritate către fermierii ale căror exploatații au fost avariate de inundații, notează un comunicat al instituției.

Cetățenii europeni premiază inovația

Proiectul interregional Italia-Malta, care reciclează și reutilizează deșeurile din industria de prelucrare a peștelui, a câștigat, săptămâna trecută, premiul UE „REGIOSTARS 2024” la categoria „O Europă competitivă și inteligentă” și a fost favoritul publicului european. Proiectul vizează utilizarea deșeurilor și a subproduselor din pește pentru crearea de noi ingrediente destinate consumului uman și animal. De asemenea, ingredientele sunt utilizate în industria farmaceutică, nutraceutică și cosmetică.

Premiile REGIOSTARS recunosc proiectele inovatoare finanțate prin politica de coeziune, începând cu 2008, și se decernează anual pentru cinci categorii: „O Europă competitivă și inteligentă”, „O Europă verde”, „O Europă conectată”, „O Europă socială și favorabilă incluziunii” și „O Europă mai aproape de cetățeni”.   

Reforma politicii agricole conune (PAC), până unde pot merge ambiţiile de mediu aplicate în sectorul agricol, impactul regulamentelor europene asupra sectorului agricol sunt temele care au fost dezbătute la Congresul european al fermierilor desfăşurat la Bucureşti. Concluziile sunt că este nevoie de continuarea dialogului între instituţiile europene şi organizaţiile de fermieri.

Invitați la Rural: Florentin Bercu, director executiv UNCSV, Ionel Arion, preşedinte Pro Agro şi preşedinte AAC, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.