Rural

Săptămâna trecută, miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întâlnit în Cipru, într-o reuniune informală, pentru un schimb de opinii privind creșterea rezilienței sectorului agroalimentar din blocul comunitar.

Discuțiile s-au concentrat pe modul în care Uniunea poate anticipa, preveni și gestiona mai bine riscurile tot mai complexe care afectează agricultura și industria alimentară europeană. Schimbările climatice, bolile animalelor și ale plantelor, volatilitatea pieței și evoluțiile geopolitice au fost identificate ca principale presiuni asupra veniturilor fermelor, comunităților rurale și stabilității lanțurilor de aprovizionare cu alimente, informează președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene într-un comunicat. O analiză prezentată miniștrilor a arătat amploarea acestor provocări. Numai pierderile agricole legate de climă sunt estimate la aproximativ 28 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană și se preconizează că vor crește semnificativ în următoarele decenii, iar o mare parte din aceste pierderi rămân neasigurate.

Miniștrii au fost de acord că gestionarea riscurilor trebuie abordată într-o perspectivă pe termen lung, atât în cadrul PAC, cât și în afara acesteia. În opinia lor, este necesară sporirea gradului de adoptare a instrumentelor specifice, inclusiv a celor de prevenire și de pregătire pentru crize, prin îmbunătățirea sistemelor de alertă timpurie și utilizarea mai eficientă a datelor și a inovării.

 

Bilanț pentru agricultura Spaniei, după 40 de ani de la aderarea la UE

La patru decenii de la aderarea Spaniei la Uniunea Europeană, agricultura țării este considerată de oficiali guvernamentali și de experți una dintre marile beneficiare ale integrării europene.

În cadrul unei dezbateri care a avut loc la Biroul Parlamentului European din Madrid, reprezentanți politici și experți au prezentat avantajele celor 40 de ani de integrare europeană pentru sectorul agricol și mediul rural spaniol. Spania a primit „peste 200 de miliarde de euro în acești 40 de ani, iar aceste fonduri au fost bine utilizate într-un sector care este un motor al dezvoltării economiei”, a declarat un reprezentant al Ministerului Agriculturii, citat de EFE Agro. Oficialii spanioli apreciază că politica agricolă comună a demonstrat capacitatea Uniunii Europene de a se adapta schimbărilor economice și de mediu, păstrând obiective-cheie precum securitatea alimentară și dezvoltarea rurală, iar experții sunt de părere că agricultura locală „datorează mult” politicii agricole europene, care a contribuit la modernizarea exploatațiilor și la întărirea comunităților rurale.

Privind spre reforma PAC post-2027, vocile din sector avertizează însă asupra riscurilor legate de reducerea fondurilor și de o flexibilizare care ar putea accentua diferențele dintre state membre. Printre recomandările formulate se numără păstrarea unui buget solid, sprijin mai bine direcționat către fermele vulnerabile, tinerii agricultori și femeile din mediul rural, precum și alocări sporite pentru adaptarea agriculturii la provocările climatice.

 

„Criminalitatea agricolă” pune presiune pe fermierii germani

În Germania, furtul de animale devine o problemă din ce în ce mai serioasă pentru fermieri. În unele cazuri, turme întregi dispar peste noapte, potrivit euronews.com. Pe lângă pierderile financiare, infracțiunile au și un impact emoțional asupra fermierilor, precizează sursa citată.

Tot mai multe cazuri de furt de animale, de la oi, bovine, gâște și chiar colonii de albine, sunt raportate, în special, în estul Germaniei, iar poliția suspectează grupuri organizate de infractori care le transportă ilegal peste graniță, în camioane închise. Fenomenul a primit și un nume: „criminalitate agricolă”.

Vinerea trecută, un fermier dintr-un district din estul țării a raportat poliției că 48 de bovine i-au fost furate de pe pășune. Cu două săptămâni în urmă, 74 de animale au fost furate de la o fermă dintr-un alt district. În aprilie, 69 de viței au dispărut dintr-o fermă de reproducție. Pe lângă furtul de animale, utilajele agricole scumpe și sistemele GPS de la tractoare intră din ce în ce mai mult în vizorul infractorilor, mai relatează sursa citată.

Fermierii îngrijorați răspund cu măsuri suplimentare de securitate, precum supraveghere video, o iluminare mai bună a grajdurilor și rețele digitale de avertizare între fermieri, de exemplu prin grupuri regionale de WhatsApp.

Ancheta poliției este în desfășurare.

 

Caracatița galiciană, un preparat controversat în restaurantul Parlamentului European

Meniurile servite în cantina Parlamentului European pot deveni, uneori, subiect de dispută culinară și chiar pretexte pentru apărarea unor interese economice regionale.

Recent, un europarlamentar spaniol a reacționat după ce restaurantul Parlamentului a servit un preparat pe bază de caracatiță, catalogându-l drept un fals al unui emblematic fel de mâncare din Galicia – „polbo á feira”. „Totul era în neregulă cu acea «caracatiță în stil galician» falsă. Caracatiță amestecată cu calamar și broccoli, ceva ce nu s-a mâncat niciodată în Galicia”, a spus el, citat de Politico. În replică, europarlamentarul a organizat o cină tradițională galiciană la Bruxelles, transformând episodul într-un prilej de a promova sectorul pescuitului din regiunea spaniolă și de a apăra interesele industriei în fața planurilor de reducere a politicilor europene în domeniu.

„Am promis că în Parlament vor cunoaște rețeta tradițională, iar noi ne îndeplinim promisiunile”, a declarat parlamentarul spaniol, adăugând: „Galicia este principala putere în domeniul pescuitului din Europa și nu putem înceta să ducem fiecare bătălie pentru a ne asigura că rămâne așa”.

Politico amintește că nu este primul incident alimentar din cantinele instituțiilor Uniunii Europene: cantina Parlamentului European a servit burgeri vegetarieni la o zi după ce eurodeputații au votat să interzică folosirea termenului „burger” pentru produse care nu conțin carne, iar angajații Băncii Centrale Europene au protestat, cu o altă ocazie, împotriva scăderii calității uleiului de măsline oferit la prânz. De amintit că, în cele din urmă, după un compromis convenit în luna martie de Parlamentul European și statele membre, „burgerul vegetarian” își poate păstra denumirea.

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur a început să se aplice cu titlu provizoriu.

 

Astfel, fermierii și producătorii agroalimentari din statele membre beneficiază de taxe vamale mai mici sau de eliminarea unora dintre acestea, încă din prima zi de aplicare, ceea ce face ca produsele europene să fie mai competitive pe piața Mercosur, potrivit unei comunicări din partea Reprezentanței Comisiei Europene în România. Se preconizează că acordul va spori cu 50% exporturile agroalimentare din Uniunea Europeană către această regiune sud-americană.

Pentru mai multe produse agroalimentare, precum vinurile spumante cu valoare ridicată, preparatele din fructe (de exemplu, mere, pere, struguri, pepeni galbeni, piersici, caise și altele), uleiurile vegetale și unele alimente pentru animale de companie, sunt eliminate tarifele la export. De asemenea, 344 de indicații geografice europene, dintre care 15 românești beneficiază de protecție juridică în statele Mercosur, unde pot să fie vândute la prețuri mai mari decât cele ale produselor obișnuite. Printre acestea, se numără magiunul de prune de Topoloveni, salamul de Sibiu, telemeaua de Ibăneşti și mai multe mărci de vinuri românești.

Pentru o serie de alte produse, printre care băuturi spirtoase, ulei de măsline, paste făinoase, ciocolată, bere, vinuri, va avea loc o liberalizare completă a tarifelor după maximum patru, opt, 10 sau 15 ani, în funcție de produs.

Valoarea exporturilor agroalimentare românești către piața Mercosur a totalizat un milion de euro în anul 2024, însă de acordul UE-Mercosur vor beneficia, practic, toate exporturile românești, fiind eliminate tarifele pentru 91% dintre produse, potrivit informațiilor disponibile pe portalul Comisiei Europene.

Ajutoare de stat pentru sectoarele afectate de criza din Orientul Mijlociu

Întreprinderile europene din agricultură, pescuit și transport, precum și cele din industriile mari consumatoare de energie, afectate de criza din Orientul Mijlociu, pot beneficia de sprijin din partea statelor membre, în baza cadrului temporar privind ajutoarele de stat (METSAF), adoptat săptămâna trecută de Comisia Europeană. Acest cadru va fi în vigoare până la 31 decembrie 2026.

Statele membre vor putea compensa până la 70% din costurile suplimentare suportate de companiile din agricultură, pescuit și transport, ca urmare a creșterii prețurilor la combustibili și îngrășăminte, pe fondul crizei din Orientul Mijlociu. Valoarea sprijinului va fi calculată potrivit unei formule stabilite la nivel european.

Pentru aceste sectoare, considerate cele mai expuse efectelor generate de tensiunile din regiune, statele membre pot opta pentru un mecanism simplificat, cu proceduri minime, în cazul acordării unor ajutoare de mică valoare, de până la 50.000 de euro per beneficiar.

Acest nou cadru temporar completează normele europene existente, care permit statelor membre să acorde ajutoare întreprinderilor care se confruntă cu deficite de lichidități și au nevoie de sprijin urgent.

Măsurile luate în baza METSAF vor trebui notificate Comisiei și vor face obiectul unui proces rapid de aprobare, potrivit unui comunicat al Executivului comunitar.

UE suspendă un mecanism de import pentru a sprijini producătorii de zahăr

Uniunea Europeană a decis să adopte o măsură temporară pentru sprijinirea producătorilor de zahăr, afectați de scăderea prețurilor și de creșterea concurenței cu produsele din import.

Statele membre au aprobat, la 30 aprilie, propunerea Comisiei de suspendare pentru o perioadă de un an a regimului de perfecționare activă pentru zahăr, un mecanism vamal al UE care permite importul de zahăr brut din trestie, fără taxe, pentru a fi rafinat în zahăr alb și ulterior reexportat în țări terțe. Măsura nu va afecta importurile de zahăr alb utilizat ca materie primă pentru produse destinate exportului și nici pe cele de zahăr brut care este prelucrat fără rafinare, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Decizia vine în contextul în care fermierii europeni au redus deja suprafețele cultivate cu sfeclă de zahăr, încercând să se adapteze pieței, și se așteaptă că această măsură va contribui la echilibrarea prețurilor și la asigurarea unor condiții de concurență mai echitabile.

Comisia Europeană va analiza efectele în următoarele luni și va decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

Comisia Europeană prezintă 20 de bune practici pentru o agricultură durabilă

Un nou raport publicat de Comisia Europeană prezintă 20 dintre cele mai bune practici agricole aplicate de fermieri din statele membre în cadrul acțiunilor de agromediu și climă. Documentul se bazează pe rezultatele actualei politici agricole comune (PAC) și pe exemple de succes, având rolul de a stimula inițiative pentru o agricultură durabilă în următoarea perioadă de programare, 2028-2034, explică Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri).

În 2025, 28% din finanțarea publică totală din cadrul planurilor strategice PAC a fost alocată intervențiilor de mediu bazate pe suprafață, în special schemelor ecologice și angajamentelor de agromediu și climă. Evaluarea arată că schemele ecologice au fost aplicate pe mai mult de 60% din suprafața agricolă a Uniunii Europene (98,3 milioane de hectare), iar angajamentele în materie de mediu și climă au acoperit 12% din terenurile agricole (19,6 milioane de hectare).

În perspectivă, durabilitatea mediului rămâne o prioritate centrală a PAC. Se estimează că 43% din cheltuielile bugetului UE, propuse în viitoarele planuri de parteneriat național și regional după 2027, vor contribui la obiectivele de mediu și climă, inclusiv prin simplificarea mecanismelor de sprijin.

 

Statele membre și Parlamentul European sunt de acord să utilizeze o procedură de urgență pentru adoptarea măsurilor de sprijinire a fermierilor afectați de creșterea prețurilor îngrășămintelor, măsuri lansate de Comisie la 12 iunie.

Consiliul Uniunii Europene a informat săptămâna trecută că președinția rotativă a primit un mandat care va permite un acord rapid cu Parlamentul European în primă lectură.

De asemenea, eurodeputații au anunțat, într-un comunicat de presă, că au convenit să accelereze lucrările privind ajutorul adresat fermierilor, iar votul în plen ar urma să aibă loc în sesiunea din iulie.

Reamintim că măsurile propuse de Comisie includ o schemă de lichiditate și plăți directe în avans pentru fermieri, pentru a-i ajuta să își achite obligațiile către bănci și furnizori. Statele membre vor putea, totodată, să își ajusteze alocările pentru plățile directe aferente anului 2027, astfel încât să ajute fermierii care nu au achiziționat încă îngrășăminte să înceapă următorul sezon de semănat și să evite să aleagă alte culturi în detrimentul celor planificate.

 

Noi reguli pentru întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar

Parlamentul European a aprobat marți, 16 iunie, noi reguli pentru lanțul alimentar, vizând întărirea poziției fermierilor pe filierele de produse. Propunerea, adoptată cu o largă majoritate în legislativul de la Bruxelles, urmărește reflectarea mai fidelă a costurilor reale în prețul final al produselor alimentare și introducerea unor reguli care să împiedice cumpărătorii să ocolească organizațiile de producători pentru a intra în contact direct cu fermierii individuali, potrivit comunicatului de presă al Parlamentului European.

Textul introduce și o definiție a cărnii ca fiind „părțile comestibile ale animalelor”, precum și o listă de denumiri rezervate exclusiv produselor din carne, ceea ce înseamnă că acestea nu pot fi folosite pentru produsele obținute în laborator.

Legislația adaugă, de asemenea, măsuri care să asigure o protecție mai puternică pentru sectorul laptelui, cum ar fi contracte scrise obligatorii între producători și cumpărători.

Noile reguli trebuie aprobate de statele membre înainte de a intra în vigoare.

 

Bruxelles adoptă cadrul pentru noile tehnici genomice în agricultură

Fermierii europeni, cu excepția celor ecologici, vor avea acces la plante modificate genetic, rezistente la dăunători și la condițiile climatice, care oferă randamente mai mari și necesită mai puține îngrășăminte și pesticide, potrivit comunicatului oficial al Parlamentului European emis după adoptarea normelor privind noile tehnici genomice (NTG) convenite provizoriu de colegiuitori în decembrie 2025.

Noile reguli introduc obligații juridice diferite pentru două categorii de plante modificate genetic, stabilite în funcție de tehnicile de ameliorare utilizate, și se vor aplica în egală măsură plantelor originare din Europa și celor importate.  

Regulamentul intră în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica doi ani mai târziu.

 

Comisarul european pentru agricultură, în dialog cu tinerii fermieri din Polonia

Aflat într-o vizită de lucru de două zile în Polonia, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, s-a întâlnit cu reprezentanți ai sectorului agricol, în special cu tinerii, și cu autoritățile locale, pentru un schimb de opinii privind posibile măsuri de sprijin în vederea stimulării inovației în agricultură și dezvoltarea rurală.

În cadrul conferinței „Stimularea reînnoirii generaționale în agricultura UE - îmbunătățirea accesului la finanțare pentru tinerii fermieri”, organizată de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) la Varșovia, oficialul european s-a adresat tinerilor fermieri polonezi și bancherilor, abordând aspecte legate de cel mai presant subiect în agricultura europeană, acela al accesului la resurse financiare.

„Cifrele vorbesc de la sine”, a spus Hansen în deschiderea conferinței: patru din cinci ferme europene raportează creșteri semnificative ale costurilor de producție, una din patru utilizează împrumuturi bancare, mai mult de o cerere de împrumut din două depuse de tinerii fermieri este refuzată, iar deficitul de finanțare care afectează generațiile tinere din agricultură este estimat în prezent la 14,2 miliarde de euro. El a trecut în revistă fondurile disponibile în prezent prin politica agricolă comună și pachetul de măsuri pentru viitorul cadru financiar multianual, precum și inițiativa Comisiei și a BEI de lansare a unui catalog de scheme de creditare și produse financiare din întreaga Europă și a unui set de instrumente practice privind planificarea afacerilor și cererile de împrumut.

Polonia a înregistrat rezultate notabile în privința reînnoirii generaționale în agricultură: peste 21% dintre fermierii polonezi au sub 40 de ani, aproape dublu față de media Uniunii Europene; 25% dintre tinerii fermieri europeni sunt polonezi. „Acesta este un succes din care putem învăța cu toții”, a concluzionat Hansen.

 

Germania face progrese în redeschiderea pieței chineze pentru carnea de porc

Germania a realizat un progres important în negocierile care vizează redeschiderea pieței chineze pentru carnea de porc și încheierea unui acord de regionalizare care să limiteze viitoarele restricții comerciale strict la zonele afectate de virusul pestei porcine africane, potrivit euromeatnews.com.

După discuțiile purtate de oficiali ai celor două țări și semnarea declarației de intenție pentru dezvoltarea acordului de regionalizare, o delegație de experți chinezi va călători în curând în Germania, la invitația ministrului federal al agriculturii, Alois Rainer, pentru a evalua măsurile de control al bolilor animalelor la fața locului. Acesta este un semnal pozitiv pentru producătorii germani, care ar putea recăpăta accesul pe una dintre cele mai mari piețe globale pentru produsele din carnea de porc.

Germania se confruntă cu interdicția vânzărilor pe piața chineză din 2020, de la apariția pestei porcine africane în țară.

 

Producătorii francezi de cireșe fac apel la consumatori să profite de sezon

Cei aproximativ 2.000 de cultivatori de cireșe din Franța îi îndeamnă pe consumatori să profite de sezonul scurt al acestui fruct. Recolta din acest an este estimată la circa 30.000 de tone, însă prețurile rămân ridicate, între 5 și 8 euro pe kilogram, din cauza muncii exclusiv manuale și a dificultăților de depozitare, explică o cultivatoare din apropierea Lyonului, într-un interviu acordat France Info.

Cireșele sunt printre fructele care au cel mai scurt sezon: aproximativ unsprezece luni de muncă pentru doar câteva săptămâni de vânzare, iar jumătate din recoltă este consumată în luna iunie. „Cultivatorii le culeg, le duc seara la angrosiști, iar a doua zi ajung în magazine. Nu pot fi depozitate”, rezumă fermiera franceză.

În apărarea prețurilor considerate ridicate de consumatori, fermiera invocă și interdicția impusă producătorilor francezi de a folosi insecticide precum acetamipridul, eficiente împotriva dăunătorilor agresivi, ceea ce obligă fermierii să recurgă la metode alternative mai costisitoare.

Franța, care deține președinția G7 în 2026, a convocat o reuniune ministerială luni, 8 iunie, dedicată securității aprovizionării cu îngrășăminte, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Întâlnirea are loc pe fondul creșterii puternice a prețurilor la îngrășăminte și al tensiunilor persistente de pe piețele de materii prime agricole.

La reuniune au fost invitați să se alăture miniștrilor agriculturii din statele G7 și reprezentanți ai Uniunii Europene, ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ai Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură.

Printre principalele obiective ale întâlnirii se numără coordonarea acțiunilor pentru asigurarea securității aprovizionării globale cu fertilizanți, îmbunătățirea schimbului de informații și a transparenței pieței și consolidarea rezistenței sectoarelor agricole la șocurile economice și geopolitice, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Agriculturii din Franța, citat de presa locală.

De menționat că la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate câteva măsuri pentru sprijinirea fermierilor și reducerea dependenței de importuri. Printre acestea se numără suspendarea, pentru un an, a taxelor vamale la principalele îngrășăminte pe bază de azot, crearea unui nou cadru temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu (METSAF) și lansarea Planului de Acțiune pentru îngrășăminte.

 

Cercetătorii europeni testează metode de regenerare a solurilor

Un grup de cercetători europeni testează metode de refacere a solului în mai multe state din blocul comunitar. Primele rezultate arată că lucrările minime ale solului și semănatul direct au dus la creșterea stocurilor de carbon, a diversității microbiene și a nivelului de nutrienți din sol, potrivit materialului publicat pe site-ul Direcției Generale pentru Cercetare și Inovare din cadrul Comisiei Europene.

Cercetătorii au constatat, în urma testelor realizate în sudul Italiei, că intervențiile limitate asupra solului oferă recolte comparabile cu agricultura convențională, reducând în același timp timpul de lucru și costurile fermierilor cu combustibilul și forța de muncă.

Într-o regiune din Spania, cercetătorii testează utilizarea pășunatului pentru regenerarea solurilor afectate de practicile convenționale. În Lituania și Croația analizează rolul solurilor sănătoase în absorbția excesului de apă și reducerea riscului de inundații.

Pe baza rezultatelor, cercetătorii dezvoltă un cadru de evaluare economică și un instrument online care va estima atât beneficiile de piață, cât și pe cele de mediu ale solurilor sănătoase.

Proiectul de cercetare este finanțat de Uniunea Europeană, în cadrul misiunii „Un pact al solului pentru Europa”.

Reamintim că Uniunea Europeană a introdus, la sfârșitul anului trecut, prima inițiativă legislativă dedicată exclusiv sănătății solului, care impune statelor membre să monitorizeze și să evalueze starea terenurilor pe teritoriul lor, în condițiile în care, la nivelul blocului comunitar, peste 60% din soluri sunt clasificate ca fiind degradate, iar acestea generează anual pierderi estimate la 50 de miliarde de euro.

 

Ajutoare de stat pentru reducerea impactului creșterii prețurilor la carburanți

Comisia Europeană a autorizat Spania să acorde ajutoare de stat companiilor din sectorul agricol afectate de creșterea prețurilor carburanților, în valoare totală de 54 de milioane de euro. Beneficiarii pot primi 0,20 euro pentru fiecare litru de motorină cumpărat în perioada 22 martie–30 iunie 2026.

Ajutorul va lua forma unor subvenții directe și poate acoperi până la 70% din costurile suplimentare cu combustibilul.

Schema a fost aprobată în baza Cadrului temporar de ajutoare de stat, adoptat de Comisie la sfârșitul lunii aprilie, pentru a sprijini companiile afectate de criza din Orientul Mijlociu.

De asemenea, operatorii francezi din producția agricolă primară și de acvacultură vor primi ajutoare de stat în valoare de 15 milioane de euro, pentru atenuarea impactului scumpirii motorinei achiziționate în luna aprilie 2026.

 

Feldheim, satul german care a devenit aproape independent energetic

Într-un sat din estul Germaniei cu doar 130 de locuitori, Feldheim, creșterea prețurilor la energie provocată de criza din Strâmtoarea Ormuz a trecut aproape neobservată, scrie Euronews. Grație unui sistem energetic local bazat pe surse regenerabile, locuitorii plătesc aproximativ 12 eurocenți pe kilowatt-oră pentru electricitate. Energia electrică și termică sunt produse de un grup de turbine eoliene amplasate la marginea localității, de un parc solar și de o instalație de biogaz alimentată cu porumb siloz și gunoi de grajd. O centrală pe bază de așchii de lemn servește drept sursă de rezervă.

Împreună, aceste instalații produc mult mai multă energie decât are nevoie comunitatea, iar surplusul este vândut în rețeaua națională. O unitate de stocare în baterii, finanțată parțial prin Fondul European de Dezvoltare Regională, contribuie la menținerea stabilității rețelei locale.

„A fost important pentru noi să transmitem un semnal clar: că funcționează și că are sens din punct de vedere economic. Că poți transporta energia direct de pe câmpuri în casele oamenilor și că poate fi cu adevărat accesibilă”, a declarat șeful companiei energetice aflate în spatele proiectului.

Succesul acestei mici localități s-a bazat pe mai mulți factori, concluzionează sursa citată: o amplasare favorabilă, o comunitate mică, unită și deschisă la soluții noi, investitori cu viziune pe termen lung și sprijin din partea politicilor naționale și europene. Deși modelul nu poate fi replicat peste tot, Feldheim rămâne un exemplu al beneficiilor pe care le poate aduce producția locală de energie regenerabilă.

Comisia Europeană a anunțat un plan de sprijin pentru fermieri, în încercarea de a limita impactul scumpirii îngrășămintelor, accentuate de conflictul din Orientul Mijlociu, asupra producției alimentare europene. Planul include ajutoare financiare rapide din rezerva pentru agricultură și folosirea mai flexibilă a fondurilor politicii agricole comune (PAC) de către statele membre.

Comisia urmează să prezinte în iunie un pachet financiar, odată cu bugetul rectificativ, potrivit declarației comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen. Executivul european va propune suplimentarea rezervei agricole cu o sumă „substanțială”, pentru a le oferi fermierilor afectați de creșterea costurilor lichiditățile necesare înainte de următorul ciclu de producție. În paralel, Bruxelles-ul va propune un pachet legislativ care să permită statelor membre mai multă flexibilitate în administrarea planurilor strategice PAC, inclusiv prin redirecționarea fondurilor neutilizate către scheme de lichiditate și acordarea de plăți în avans, cu mai puțină birocrație.

Combinarea acestor măsuri, respectiv suplimentarea rezervei agricole și flexibilizarea utilizării fondurilor politicii agricole comune, ar urma să asigure fermierilor suficient flux de numerar pentru gestionarea fermelor și continuarea producției, a spus Hansen.

Alte inițiative menite să reducă presiunea financiară asupra fermelor includ stimulente pentru agricultura de precizie, sprijin pentru biofertilizatori și digestat prin PAC, precum și clarificări privind regulile de aplicare a gunoiului de grajd, adaptate mai bine condițiilor climatice din fiecare stat membru și calendarului agricol.

Pe termen lung, Comisia urmărește reducerea dependenței de importuri și a expunerii la volatilitatea prețurilor prin dezvoltarea alternativelor europene, în special a fertilizanților organici și biologici, prin mobilizarea de fonduri publice și private, cum ar fi resurse din politica agricolă comună, contribuții ale statelor membre și venituri din schema europeană de comercializare a certificatelor de emisii.

 

Acordul UE–Mexic elimină bariere comerciale pentru sectorul agroalimentar

Uniunea Europeană și Mexic au semnat săptămâna trecută, la Ciudad de Mexico, acordul comercial reînnoit, în cadrul summitului comun organizat la mai bine de un an de la finalizarea negocierilor, în ianuarie 2025.

Potrivit unui comunicat al Comisiei, noul acord creează oportunități sporite pentru exportatorii agroalimentari din Uniunea Europeană, comparativ cu cel inițial din 2000, în condițiile în care Mexicul este un importator net de alimente. Vor fi protejate împotriva imitațiilor 232 de băuturi spirtoase și alte 336 de indicații geografice europene pentru vinuri, bere și produse alimentare.

Acordul elimină tarifele pentru principalele exporturi agricole europene, printre care carnea de porc, produsele lactate, cerealele, fructele și pastele, în timp ce Uniunea Europeană va reduce taxele vamale aplicate produselor mexicane precum cafeaua, fructele, ciocolata și siropul de agave, notează Euractiv.

Înțelegerea dintre cele două părți include și un plan de investiții de peste 5 miliarde de euro, facilitat de Uniunea Europeană în cadrul strategiei „Global Gateway”. Planul acoperă sectoare precum tranziția energetică și digitală, agricultura durabilă, transporturile, produsele farmaceutice, sănătatea și infrastructura de apă.

 

România continuă să concentreze majoritatea focarelor de pestă porcină africană din UE

Focarele de pestă porcină africană au crescut în întreaga Uniune Europeană în 2025, atât la porcii domestici (+76%), cât și la mistreți (+44%), potrivit celui mai recent raport epidemiologic al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA).

Creșterea față de 2024 a fost determinată în mare măsură de România, care a reprezentat 81% din totalul focarelor din Uniune, arată raportul EFSA. Creșteri au fost raportate și în Croația, Estonia și Letonia. În Spania, virusul a reapărut după 31 de ani în care nu a fost detectat. În mai multe țări, cum ar fi Ungaria, Italia, Polonia, România și Slovacia, a fost raportat un vârf al focarelor în rândul mistreților în perioada de iarnă.

Oamenii de știință ai autorității alimentare europene recomandă statelor afectate să acorde prioritate măsurilor de monitorizare și de control al bolii.

 

Comisia Europeană analizează reorganizarea direcțiilor care gestionează fondurile europene

Comisia Europeană analizează o restructurare amplă a direcțiilor generale care gestionează fonduri europene, în perspectiva reformei bugetului multianual al Uniunii Europene, pentru perioada de după 2027, potrivit informațiilor publicate de Politico.

După semnalele privind posibila reorganizare a Direcției Generale pentru Politică Regională (DG REGIO), care administrează politica de coeziune și aproape o treime din bugetul european, planurile ar putea fi extinse și la alte structuri ale Comisiei. Printre acestea se numără Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI), responsabilă de fondurile politicii agricole comune, Direcția Generală pentru Afaceri Maritime și Pescuit (DG MARE), care se ocupă cu finanțarea pescuitului, și Direcția Generală pentru Cercetare și Inovare, care gestionează fondurile pentru cercetare din cadrul programului Orizont Europa.

Discuțiile au loc în contextul unei posibile redesenări a modului în care este distribuit bugetul european pe termen lung, iar modelul ar putea fi Fondul de redresare creat după pandemia de COVID-19. Cu alte cuvinte, un singur serviciu al Comisiei ar putea ajunge să gestioneze toate fondurile Uniunii.

Propunerile finale de restructurare ar urma să fie prezentate președintei Comisiei Europene de către comisarul pentru buget, Piotr Serafin, până la sfârșitul anului 2026. „Reflectăm asupra modului în care putem face direcțiile generale mai eficiente și putem asigura cel mai adecvat model pentru implementarea obiectivelor noastre”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de Politico.

 

Măsurile de sprijin pentru producătorii de îngrășăminte chimice sunt considerate insuficiente. Orientarea către fertilizanți organici este binevenită, dar investitorii așteaptă o legislație clară în sensul încurajării fermierilor să utilizeze produse de acest fel.

Invitați Rural: Vlad Popescu, președintele Consiliului de administrație Norofert S.A., Teodor Ichim, fermier din județul Constanța, producător de îngrășăminte organice, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Marți, 19 mai, Comisia Europeană va prezenta planul de acțiune privind îngrășămintele, în contextul perturbărilor prelungite ale pieței și al dependenței Uniunii Europene de importuri de fertilizanți și materii prime esențiale.

Potrivit Executivului comunitar, planul va include măsuri pe termen scurt și lung pentru sprijinirea fermierilor și a industriei fertilizanților, precum și pentru diversificarea surselor de aprovizionare, menținând totodată obiectivele climatice ale Uniunii. Inițiativa vine în urma dificultăților generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de noile perturbări ale lanțurilor de aprovizionare din 2026, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al închiderii Strâmtorii Ormuz.

În prezent, aproximativ 30% din necesarul de îngrășăminte azotate al Uniunii Europene și 70% din cel de fertilizanți fosfatici provin din importuri.

Reamintim că, la sfârșitul anului 2025, Comisia a adoptat o derogare pentru reducerea impactului mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră asupra îngrășămintelor, iar în februarie 2026 a propus scutiri temporare de taxe vamale pentru unele îngrășăminte azotate și materii prime esențiale, precum amoniacul și ureea.

Înaintea lansării acestui plan, așteptat de fermieri și de industria de profil, în aprilie 2026, Executivul european a găzduit un dialog la nivel înalt pentru a explora opțiunile împreună cu actorii-cheie din întregul lanț de aprovizionare cu îngrășăminte.

 

Brazilia riscă interzicerea exporturilor de carne către UE

Brazilia riscă o interdicție a exporturilor de carne către Uniunea Europeană, începând cu 3 septembrie 2026, dacă nu demonstrează respectarea regulilor comunitare privind utilizarea antimicrobienelor la animale, potrivit euractiv.com. Interdicția va fi ridicată odată ce respectarea normelor va fi dovedită.

Săptămâna trecută, Comisia a publicat o listă actualizată a țărilor care au demonstrat că respectă normele europene în privința administrării antibioticelor la animale, iar Brazilia nu se află printre acestea, notează sursa citată.

Conform reglementărilor din blocul comunitar, antimicrobienele nu pot fi utilizate pentru stimularea creșterii producției animalelor destinate consumului alimentar. Regulile fac parte din strategia europeană „One Health” pentru combaterea rezistenței antimicrobiene, pe care producătorii din statele membre sunt obligați să o respecte din 2022, iar acestea ar trebui să se aplice și importurilor.

Brazilia este singurul stat din blocul sud-american Mercosur care nu se află printre țările care și-au demonstrat conformitatea cu restricțiile Uniunii Europene.

 

Spania acordă 1,5 miliarde de euro fermierilor afectați de inundații

 

Spania va acorda ajutoare de stat în valoare de 1,5 miliarde de euro fermierilor care au suferit pagube în urma inundațiilor severe din perioada noiembrie 2025 – februarie 2026. Schema de ajutor de stat, aprobată recent de Comisia Europeană, are rolul de a preveni închiderea fermelor și de a menține producția agricolă în regiunile afectate.

Ajutorul va lua forma unor granturi directe care vor acoperi până la 100% din costurile eligibile și din pierderile de venituri rezultate din distrugerea totală sau parțială a produselor agricole ori a activelor de producție agricolă.

Suprafețe extinse din regiunile spaniole Andaluzia și Extremadura, reprezentând mai mult de 20% din teritoriul Spaniei, au fost afectate de inundații care au provocat distrugerea culturilor, daune materiale și creșterea costurilor de exploatare.

 

Noi reguli europene pentru protecția apei au intrat în vigoare

O nouă legislație privind protecția apei în Uniunea Europeană a intrat în vigoare, iar noile norme, mai stricte, trebuie puse în aplicare de statele membre până la 22 decembrie 2027, informează Direcția de Comunicare a Comisiei. Legea introduce o nouă metodă de evaluare a impactului combinat al poluanților asupra calității apei, urmărind o monitorizare mai riguroasă și mai eficientă.

Listele de poluanți din apele de suprafață și subterane au fost actualizate, fiind introduse substanțe noi identificate ca fiind nocive pentru mediu și sănătatea umană, printre care anumite pesticide și produse farmaceutice, iar pentru prima dată sunt abordate microplasticele și indicatorii privind rezistența antimicrobiană.

În același timp, legea simplifică obligațiile de raportare pentru statele membre și facilitează schimbul de date de monitorizare cu Executivul european, prin intermediul unor instrumente digitale.

 

Norme mai simple pentru sectorul ecologic

Țările Uniunii Europene au convenit, în cadrul Comitetului special pentru agricultură, asupra unei poziții de negociere pentru actualizarea normelor privind producția și etichetarea produselor ecologice, astfel încât acestea să fie mai ușor de respectat, să permită o interpretare mai clară și să sprijine dezvoltarea sectorului ecologic în întreaga Europă, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Actualizările propuse vizează reducerea sarcinilor administrative pentru fermieri, întreprinderi și autoritățile naționale și acordă anumite flexibilități temporare, urmărind, în același timp, menținerea încrederii consumatorilor în eticheta ecologică a Uniunii.

Se preconizează că negocierile dintre președinția Consiliului și Parlamentul European vor începe curând, pentru a se ajunge la un acord înainte de sfârșitul anului.

 

Agricultura verticală: randamente mai mari, fără pesticide și cu un consum redus de apă

Un proiect finanțat prin programul european LIFE a arătat că agricultura verticală desfășurată în interiorul unui turn cilindric din oțel inoxidabil poate reduce consumul de apă cu până la 98%, poate diminua emisiile de carbon și poate multiplica randamentul culturilor, fără utilizarea pesticidelor sau erbicidelor. Condițiile de creștere – temperatura, umiditatea, fluxul de aer, irigarea – sunt controlate cu precizie și monitorizate de la distanță, cu alerte în timp real.

Această tehnologie nu este menită să înlocuiască agricultura convențională, ci să o completeze, în special în regiunile care se confruntă cu constrângeri legate de securitatea alimentară, de resurse sau de forța de muncă, explică managerul de proiect.

Până în 2050, se preconizează că cererea mondială de alimente va crește cu peste 50%, iar agricultura tradițională nu oferă un răspuns suficient provocărilor viitoare.

Producătorul spaniol de oțel inoxidabil, care coordonează proiectul, a fabricat până acum cinci unități, dintre care una a fost vândută unui lanț de supermarketuri, iar alta este programată să ajungă la o universitate implicată în cercetarea plantelor utilizate pentru producerea de alimente. Compania vizează acum piețele din Europa și Orientul Mijlociu, cu unități entry-level disponibile de la aproximativ 150.000 de euro. 

Dezbaterea își propune să analizeze rolul pe care educația agricolă îl are în pregătirea noilor generații de specialiști și în dezvoltarea durabilă a sectorului agricol. Într-un context în care agricultura trece prin transformări tehnologice și economice importante, dialogul dintre școală, angajatori și elevi devine esențial pentru a asigura o pregătire relevantă și oportunități reale de dezvoltare profesională.

Cum se pot armoniza interesele angajatorilor cu rigorile școlii? Cum pot fi dezvoltate colaborări durabile între școală și sectorul privat sau instituții publice? Cum pot tinerii absolvenți să devină agenți ai schimbării, aducând idei noi, tehnologii moderne și inițiative antreprenoriale?

Am răspuns la aceste întrebări în cadrul dezbaterii cu elevii Liceului Tehnologic “Victor Frunză” din Râmnicu Sărat.

Invitați la dezbatere:

▪️ Director prof. dr. Nicolescu Gabriela Gianina;

▪️ Primar Cîrjan Sorin Valentin;

▪️ Inspector Școlar General prof. dr. Palcău Daniela;

▪️ Inspector Școlar General Adjunct prof. Lăptoiu Daniela;

▪️ Inspector școlar Învățământ Profesional și Tehnic prof. Iordache Elena;

▪️ Reprezentant Direcția Agricolă Buzău, membru CA - Tatu Ciprian;

▪️ Agent economic pentru calificarea mecanic agricol- Intreprindere individuală Ginerică N. Ștefan - Ginerică Ștefan;

▪️ Agent economic pentru învățământ profesional dual- calificarea brutar-patiser-preparator produse făinoase- S.C. Romtel Impex S.R.L - Stanciu Stuparu Mihai;

▪️ Agent economic pentru calificarea Tehnician veterinar -CMVI Dr.Moisa Carmen - Medic veterinar Moisa Carmen;

▪️ Profesor agricultură - Ing. Vișan Costel;

▪️ Profesor industrie alimentară - Radu Mariana;

▪️ Fostă elevă - Lăcătușu Andreea Simona - Universitatea de stiințe agronomice și medicină veterinară - Facultatea de îmbunătățiri funciare și ingineria mediului - Profilul inginer în protecția mediului în agricultură- București;

▪️ Răzvan Avram, fermier din județul Vrancea.

Ministerul Agriculturii din Cehia și agențiile subordonate vor utiliza mai multe alimente locale în meniurile angajaților, începând cu luna mai, în cadrul unui program de sprijin adoptat recent, informează un comunicat de presă al instituției.

Obiectivul este ca alimentele produse în Cehia, provenite din lanțuri scurte de aprovizionare sau achiziționate de la fermieri regionali și cooperative, să atingă o pondere de cel puțin 65% din volumul total al achizițiilor de alimente până la sfârșitul anului 2028.

„Dorim să folosim potențialul producției cehe și, astfel, să sprijinim atât fermierii, cât și producătorii de alimente, precum și întreaga economie cehă”, a declarat ministrul ceh al agriculturii. Acesta intenționează să extindă programul și la nivelul altor ministere și instituții regionale.

Legea achizițiilor publice din Cehia permite deja un tratament preferențial pentru alimentele locale și produsele agricole ecologice.

 

Calitatea și proteinele, priorități pentru mesele școlare din Germania

Un studiu realizat recent în Germania arată că, pentru părinții copiilor de vârstă școlară, calitatea, transparența și o dietă echilibrată, bazată pe ingrediente de origine animală și vegetală, devin din ce în ce mai importante când vine vorba de prânzurile servite în școli.

89% dintre părinții chestionați consideră că mesele școlare trebuie să fie sănătoase și bogate în proteine, iar 71% își doresc chiar un conținut minim de proteine stabilit prin lege pentru prânzurile școlare.

De asemenea, părinții se așteaptă ca mâncarea să aibă un gust bun, să fie variată și să includă produse sezoniere din Germania. Studiul arată că mai mult de jumătate dintre părinți sunt, în prezent, nemulțumiți de mesele școlare, în special din cauza lipsei de transparență în ceea ce privește ingredientele utilizate.

Din perspectiva majorității părinților chestionați, carnea de pasăre este cea mai populară sursă de proteine. Peștele, leguminoasele, ouăle și alte tipuri de carne se numără, de asemenea, printre opțiunile principale.

Studiul a fost realizat la solicitarea industriei avicole germane de către un institut de cercetare a opiniei publice, pe un eșantion de 1.500 de părinți, potrivit platformei de specialitate euromeatnews.com.

 

Organizația Mondială a Fermierilor: criza îngrășămintelor, risc major pentru producția de cereale

Producția alimentară globală ar putea scădea anul viitor cu până la 15%, dacă aprovizionarea cu îngrășăminte, perturbată de conflictul din Orientul Mijlociu, nu va fi stabilizată, apreciază Organizația Mondială a Fermierilor.

Într-un interviu acordat Efeagro, președintele organizației, Arnold Puech d'Alissac, exclude posibilitatea ca securitatea alimentară să fie în pericol în prezent, datorită rezervelor globale de cereale, care mențin prețurile acestor materii prime agricole la un nivel scăzut, pentru prima dată după mult timp. În același timp, el subliniază că impactul crizei este inegal, în funcție de regiune. Fermierii din sudul global, care au nevoie urgentă să achiziționeze fertilizanți, în principal între lunile august și octombrie, se confruntă cu dificultăți mai mari decât cei din emisfera nordică, unde aprovizionarea va începe anul viitor.

Reprezentantul fermierilor menționează însă că, dacă se prelungește criza, producția viitoare ar putea avea de suferit. „Dacă disponibilitatea îngrășămintelor este redusă cu 30% timp de un an, producția de cereale va scădea cu 12,5%, chiar până la 15%”, a declarat el, avertizând asupra riscului fluctuațiilor de prețuri. De asemenea, acesta atrage atenția asupra costurilor de producție în creștere și incertitudinii existente în rândul fermierilor. Potrivit lui Puech d'Alissac, există puține variante de răspuns la deficitul de îngrășăminte. Printre acestea se numără creșterea producției de leguminoase, precum mazărea și soia, sau extinderea suprafețelor de pășune din fermele zootehnice.

Comisia Europeană promite un plan de acțiune pentru îngrășăminte, care ar urma să fie prezentat în luna mai.

 

Eurodeputații cer creșterea bugetului UE cu 10%

Parlamentarii europeni din Comisia pentru bugete au prezentat, săptămâna trecută, propunerea de negociere pentru următorul cadru financiar multianual de după 2027. Ei doresc o creștere cu 10% a bugetului față de propunerea Comisiei din iulie 2025, pentru a sprijini prioritățile Uniunii Europene, precum și o finanțare distinctă pentru programele-cheie.

„Printr-o creștere moderată de 10%, asigurăm resurse adecvate pentru noi priorități, cum ar fi apărarea și competitivitatea, păstrând, în același timp, politici-cheie precum agricultura și coeziunea. Solicităm o finanțare dedicată fermierilor și regiunilor, respingând ferm orice încercare de a fuziona sau de a dilua aceste priorități fundamentale”, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, citat în comunicatul de presă al Parlamentului.

Propunerea eurodeputaților din Comisia pentru bugete urmează să fie supusă votului în plenul legislativului european, programat pentru data de 29 aprilie. Dacă va fi confirmată, Parlamentul poate începe negocierile cu Consiliul, odată ce statele membre vor conveni asupra unei poziții comune privind bugetul pentru perioada 2028–2034.

 

Înghetul de primăvară, concurența fructelor din import și întârzierea plății despăgubirilor cuvenite producătorilor fac ca sectorul pomicol autohton să bată pasul pe loc.

Am discutat la Rural cu Bogdan Silinescu - director FruLeg, CEO al companiei Ferma Cenad din judeţul Timiş și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.