Rural

Comisarul european pentru buget, polonezul Piotr Serafin, a criticat public cererea țărilor frugale de reducere drastică a fondurilor blocului comunitar pentru următorii șapte ani, avertizând că aceasta le-ar putea afecta propriile interese tradiționale, precum agricultura, sau ar putea submina chiar politici considerate moderne, inclusiv apărarea și competitivitatea.

Potrivit publicației Politico, intervenția lui Serafin vine după ce Germania a cerut o scădere a bugetului multianual cu 400 de miliarde de euro, aproximativ o cincime din valoarea înaintată de Comisie, de 2 trilioane de euro, și a criticat, împreună cu aliații săi, țările austere care se autointitulează „modernizatoare”, reducerea de 2% propusă luna trecută de președinția cipriotă a Consiliului UE, considerând-o insuficientă.

În discursul din deschiderea conferinței anuale a Comisiei Europene privind bugetul, Serafin a avertizat că o reducere a cheltuielilor comune ale celor 27 de state membre ar putea duce la o factură mai mare pentru guvernele naționale. El a spus: „Un buget al UE auster poate să nu fie neapărat modern”.

Tinerii danezi vor mai multe produse organice în magazine

Un sondaj realizat în rândul tinerilor danezi cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani arată că cei mai mulți doresc să cumpere alimente organice, dar reclamă oferta redusă de pe rafturile magazinelor, potrivit euromeatnews.com.

Oficialii danezi au constatat, pe baza cifrelor sondajului, că tinerii nu au făcut neapărat un obicei din a cumpăra produse organice. Pentru mulți, acestea sunt alese atunci când se integrează în viața lor de zi cu zi și când sunt disponibile în magazine. 76% dintre tinerii danezi cumpără alimente organice frecvent sau ocazional. 61% se așteaptă să cumpere mai multe produse din această categorie în următorii trei ani, în timp ce 27% au răspuns că ar cumpăra mai multe alimente organice dacă disponibilitatea s-ar îmbunătăți.

Kirsten Lund Jensen, responsabilă cu sectorul produselor organice, s-a declarat surprinsă de rezultatele sondajului și a lansat un apel către comercianți: „Cifrele arată că tinerii își doresc alimente organice, dar acestea trebuie să fie și accesibile. Nu are rost să caute căpșuni, cartofi, șnițele sau alte produse organice daneze și să nu le găsească pe raft. Multe alimente organice sunt produse în Danemarca. Fermierii și companiile sunt pregătite să satisfacă cererea. De aceea, apelul meu către comercianții cu amănuntul este clar: Puneți mai multe produse organice pe rafturi și faceți-le mai ușor de ales”.

În același timp, tinerii vor mai multe informații pentru a înțelege diferența dintre producția organică și cea convențională și pentru a ști pentru ce plătesc. În general, datele cercetării de piață arată că motivele care cântăresc cel mai mult în decizia de cumpărare a alimentelor organice sunt: dorința de a evita reziduurile de pesticide din fructe și legume, respectul pentru mediu și apa potabilă și o mai bună bunăstare a animalelor.

Austria reduce dependența de soia importată

Austria a transformat aproape complet lanțul de aprovizionare cu ouă, înlocuind soia importată pentru hrana păsărilor cu soia produsă în Europa, nemodificată genetic, într-un proces la care au aderat marii retaileri, producătorii de furaje, fermierii și organismele de certificare.

Potrivit organizației non-profit Donau Soja, implicată în acest proiect care a început în urmă cu mai bine de un deceniu, aproape toate ouăle convenționale comercializate în prezent în Austria provin de la găini hrănite cu soia europeană certificată, în locul celei importate, asociată frecvent cu defrișările și lanțurile lungi de aprovizionare. „Nu a început cu întregul sector. A început cu opinia publică și așteptările consumatorilor, cu câțiva pionieri și cu angajamente pe termen lung ale comercianților cu amănuntul”, a declarat directorul organizației.

Această schimbare a adus o serie de avantaje. Pe de o parte, a redus dependența de piețele globale pentru aprovizionarea cu furaje proteice și a stimulat producția internă de soia, care îi asigură Austriei o autonomie de aproximativ 40%, comparativ cu media de 6% la nivelul Uniunii Europene. Pe de altă parte, conform unui studiu al Universității de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena, a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu până la 40% față de media Uniunii Europene. Totodată, culturile de soia, care sunt fixatoare de azot, contribuie la creșterea sănătății solului, reduc nevoia de îngrășăminte sintetice și încurajează o rotație mai diversificată a culturilor.

Sectorul zootehnic și proteinele, pe agenda Comisiei Europene

Marți, 7 iulie, Comisia Europeană va lansa oficial Strategia pentru sectorul zootehnic, după o amânare de o săptămână, potrivit calendarului publicat de Agence Europe. De asemenea, este așteptat planul privind proteinele. Ambele documente urmează să fie prezentate în cadrul Consiliului Agricultură și Pescuit din 13 iulie și vor face obiectul unui prim schimb de opinii între miniștrii europeni ai agriculturii.

Actorii din lanțul agroalimentar și organizațiile din sfera societății civile urmăresc cu atenție acest moment și pașii care urmează, iar așteptările sunt diferite: organizațiile de fermieri și producătorii de furaje vor măsuri urgente pentru protejarea competitivității economice și reducerea dependenței de importuri, în timp ce organizațiile de mediu își doresc reguli mai stricte pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii Europene.

Cele două inițiative vor contribui la conturarea cadrului viitoarelor politici europene privind sectorul zootehnic și producția de proteine din blocul comunitar.

Reorganizarea administrativă se poate face, dar este nevoie de voință politică. Până atunci, primarii localităților din zona rurală au la dispoziție fonduri pentru dezvoltarea locală.

Invitați la Rural: Victor Giosan, consultant internațional în management public, reforme administrative și politici fiscal, Ciprian Olteanu, primar al comunei Unirea, jud. Călărași, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Un studiu aflat în lucru și o aplicație online funcțională pun în dezbatere principiile de reformare administrativ-teritorială. În pofida viziunilor diferite, specialiștii și decidenții politici pot găsi soluții eficiente pentru reorganizare.

Discutăm subiectul la Rural cu Cătălin Munteanu, cercetător științific la Institutul de Economie Agrară aparținând de Academia Română, Cosette Chichirău, consilier local, municipiul Iași, și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Trei reprezentanți ai autorităților locale explică strategia și mijloacele pe care le-au utilizat pentru a dezvolta localitățile pe care le administrează.

Invitați la Rural: Corina Ene, deputat, fostă primar al comunei Căbești, județul Bihor, Gheorghe Damian, primar al comunei Ciugud, județul Alba, Cristian Laza, primar al comunei Sânmartin, județul Bihor, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisia Europeană a publicat lista finaliștilor ediției 2026 a Premiilor europene pentru producția ecologică. Juriul, format din reprezentanți ai organizațiilor profesionale din agricultură și ai altor instituții europene, a selectat 21 de operatori ecologici din 12 state membre.

Cei mai mulți dintre finaliști provin din Austria, țară care monopolizează categoria „Cel mai bun restaurant sau serviciu alimentar organic”.

Câștigătorii celor șapte premii vor fi anunțați la 23 septembrie, în cadrul unei ceremonii oficiale organizate la Bruxelles cu ocazia Zilei europene a agriculturii ecologice, potrivit unui material de informare al DG AGRI.

În ediția din acest an, România nu are niciun finalist.

În cadrul reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută, România și Slovacia au solicitat aprobarea reducerii populațiilor de urși până la un nivel considerat optim din perspectiva echilibrului ecologic și a siguranței publice, după modelul aplicat în cazul modificării regimului de protecție a lupilor.

Populația de urși bruni este estimată oficial la aproximativ 11.500 de exemplare în România și 2.500 în Slovacia, iar autoritățile din cele două state propun reducerea efectivelor la aproximativ 4.000, respectiv 800 de exemplare.

Potrivit publicației Euractiv, mai multe state membre și-au exprimat sprijinul pentru solicitarea formulată de cele două țări.

Comisia Europeană va prezenta la începutul lunii iulie o strategie pentru sectorul zootehnic din Uniunea Europeană, potrivit agenției Agence Europe. Conform proiectului consultat de sursa citată, inițiativa este motivată în principal de scăderea efectivelor de animale din statele membre și de provocările legate de protecția mediului.

Sectorul zootehnic european generează aproape 40% din valoarea adăugată agricolă a UE și realizează anual o cifră de afaceri de aproximativ 400 de miliarde de euro.

La sfârșitul lunii aprilie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită Comisiei elaborarea unei strategii pentru zootehnie, bazată pe date și axată pe inovare, agricultura de precizie, precum și pe stimularea creșterii productivității și a sustenabilității sectorului.

Un raport publicat recent de Comisia Europeană, în contextul creșterii prețurilor îngrășămintelor chimice, prezintă exemple de bune practici în domeniul gestionării nutrienților, susținute de statele membre prin planurile lor strategice.

Iată câteva dintre acestea.

Portugalia promovează fertilizarea organică a terenurilor agricole printr-o eco-schemă destinată fermierilor care înlocuiesc sau reduc utilizarea îngrășămintelor sintetice, folosind surse precum gunoiul de grajd, biomasa forestieră sau alte tipuri de îngrășăminte organice. Sprijinul este acordat pe două niveluri: unul pentru situațiile în care fertilizarea organică reprezintă cel puțin 25% din fertilizarea totală și un nivel superior, acordat atunci când ponderea acesteia ajunge la minimum 50%, în funcție de necesarul de azot și fosfor al culturilor, stabilit printr-un plan de gestionare a nutrienților.

Bulgaria a introdus o eco-schemă prin care sprijină anual fermierii implicați în acțiuni de refacere și îmbunătățire a calității solului. Intervenția se bazează pe două practici care pot fi aplicate alternativ sau în combinație: încorporarea culturilor verzi în sol și utilizarea îngrășămintelor organice și a amelioratorilor de sol. Totodată, fermierii trebuie să aibă un plan de gestionare a nutrienților aprobat, întocmit de un consilier tehnic, pentru a asigura o aplicare echilibrată a acestora.

În Flandra (Belgia), două eco-scheme sprijină agricultura de precizie prin utilizarea tehnologiilor digitale și a echipamentelor ghidate prin GPS, astfel încât îngrășămintele și produsele de protecție a plantelor să fie aplicate doar acolo unde este necesar, în cantitatea potrivită. Obiectivul este reducerea consumului de inputuri și diminuarea presiunii asupra mediului.

În Polonia, o schemă ecologică dedicată agriculturii carbonului și gestionării nutrienților promovează practici care urmăresc creșterea conținutului de materie organică din sol pentru îmbunătățirea structurii și fertilității acestuia, precum și a capacității de retenție a apei și a nutrienților. Printre măsurile care aduc fermierilor plăți suplimentare se numără înființarea culturilor intermediare de iarnă, elaborarea și respectarea unui plan de fertilizare, inclusiv cu o opțiune de corectare a pH-ului solului, diversificarea culturilor, încorporarea paielor în sol, lucrările minime ale solului și măsurile de reducere a emisiilor de amoniac. Fermierii pot combina mai multe practici pentru a atinge pragul minim de eligibilitate.

Cehia sprijină exploatațiile agricole printr-un angajament multianual destinat îmbunătățirii gestionării nutrienților, în special a azotului și fosforului. Schema urmărește optimizarea raportului dintre aportul și consumul de nutrienți. Fermierii sunt obligați să elaboreze și să respecte un plan de gestionare a nutrienților la nivelul întregii exploatații, să utilizeze datele provenite din analizele de sol și să justifice dozele de fertilizare în funcție de necesarul culturilor. De asemenea, programul de sprijin impune reguli privind aplicarea azotului mai stricte decât cerințele legale de bază.

Reglementările europene încurajează aplicarea tehnologiilor agriculturii regenerative. Dar, schimbarea de la convențional la conservativ presupune costuri semnificative și dorința fermierului de a investi în ferma pe care o administrează.

Invitați la Rural :

- Cristina Cionga - Director Adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România;

- Cristina Radu - Director al Centrului de Cercetare Aplicată din cadrul Forumului APPR;

- Teofil Dascălu, președinte Forumul APPR;

- Tiberiu Stan, fermier;

- Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Trei din patru fermieri români folosesc semințe certificate. Un procentaj care ar trebui să crească. În același timp, Uniunea Europeană pregătește un regulament referitor la noile tehnici genomice. Noua legislație va deschide porțile sectorului de cercetare în domeniu.

Am discutat la Rural cu Andrei Măruțescu - Președintele Alianței Semințelor din România și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Incertitudinile legate de lansarea măsurilor de finanțare a sectorului agricol întârzie decizia fermierilor de achiziție a utilajelor și mașinilor agricole. Cumpărarea tractoarelor sau semănătorilor depinde de nivelul producției agricole pe care fermierii estimează că o vor avea.

Discutăm subiectul la Rural cu Mihai Ivașcu – director executiv Asociația Producătorilor și Importatorilor de Mașini Agricole din România (APIMAR) și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Am discutat la Rural cu: Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români pentru agricultură performantă, invitat în studio, Mircea Șomlea, senior partner Infinexa și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles, prin telefon.

Comisia Europeană a prezentat vineri, 12 iunie, măsuri de sprijin pe termen scurt destinate fermierilor care au nevoie să cumpere îngrășăminte pentru următorul sezon agricol, în cadrul Planului de acțiune, anunțat recent.

Comisia intenționează să mobilizeze un sprijin financiar de 540 de milioane de euro, care poate fi completat de statele membre cu până la 200% din fonduri naționale. Această măsură urmează propunerii de majorare a rezervei agricole pentru 2026 cu 300 de milioane de euro.

De asemenea, propune modificări punctuale ale politicii agricole comune, care să permită statelor membre să le asigure fermierilor acces mai rapid și mai flexibil la lichiditățile necesare pentru aprovizionarea cu îngrășăminte. Noua schemă va putea fi cofinanțată în proporție de până la 65% din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), inclusiv din fondurile neutilizate care s-ar putea pierde, iar statele membre pot adăuga sume suplimentare de până la 200% din bugetele naționale. Sprijinul poate fi plătit ca sumă fixă pe hectar și implementat prin intermediul planurilor strategice PAC. De asemenea, statele membre vor putea acorda beneficiarilor de subvenții plăți directe în avans, cu o rată majorată, pentru a compensa costurile suplimentare cu îngrășămintele.

Propunerile de modificare a politicii agricole comune trebuie aprobate de Parlamentul European și de Consiliu înainte de a fi puse în aplicare, iar majorarea rezervei agricole și disponibilizarea celor 540 de milioane de euro, cu pachetele naționale corespunzătoare, vor fi supuse votului în cadrul Comitetului pentru organizarea comună a piețelor. Dacă statele membre sunt de acord, adoptarea finală este programată să aibă loc până la sfârșitul lunii iulie 2026, anunță Executivul european într-un comunicat de presă.

Dincolo de această relaxare financiară oferită fermierilor pe termen scurt, Comisia va continua să pună în aplicare Planul de acțiune privind îngrășămintele pentru a reduce expunerea la crizele viitoare. Într-un interviu acordat Euronews, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, vorbind despre deficiențele structurale din lanțul de aprovizionare cu îngrășăminte, a subliniat nevoia ca Europa să dezvolte o reziliență pe termen lung în domeniu, declarând: „Trebuie să ne facem și noi temele și să abordăm problemele pentru a face îngrășămintele nu doar disponibile, ci și accesibile, deoarece, altfel, vor exista lipsuri de alimente în Uniunea Europeană”.

În primul trimestru din acest an, prețurile produselor agricole din Uniunea Europeană au continuat tendința de scădere observată la sfârșitul anului trecut, în timp ce costurile cu bunurile și serviciile utilizate în agricultură au rămas, în medie, aproape stabile, potrivit datelor comunicate de Eurostat.

Prețurile produselor agricole au scăzut în 19 state membre, îndeosebi în Belgia, Germania și Lituania și au crescut în celelalte 8 țări, în special în Malta, Croația și Finlanda. Laptele și cerealele au fost mai ieftine în primul trimestru din acest an, comparativ cu aceeași perioadă de anul trecut, cu 15,5% în medie și, respectiv, cu 11,7%.

Dintre inputurile utilizate în agricultură, îngrășămintele și amelioratorii de sol s-au scumpit, în medie, cu 6,6% în aceeași perioadă, în timp ce furajele și energia s-au ieftinit cu 4,9%, respectiv cu 0,6%.

România se află printre statele Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale costurilor de producție de la an la an (+5%). Totodată, a înregistrat a treia cea mai mică scădere a prețurilor produselor agricole.

Președinția cipriotă a Consiliului Uniunii Europene, care își încheie mandatul la 30 iunie, a prezentat la începutul săptămânii trecute un plan pentru o reducere cu 2% a bugetului multianual de două trilioane de euro propus de Comisia Europeană pentru 2028-2034, creând astfel o bază pentru negocierile care se așteaptă să fie lansate la reuniunea șefilor de stat și de guvern din perioada 18-19 iunie.

Potrivit declarației responsabilei cipriote pentru afaceri europene, citată de agențiile de presă europene și preluată de Agerpres, această variantă a Ciprului este un compromis care ia în considerare opiniile exprimate în cadrul Consiliului atât din partea celor care își doresc un buget mai ambițios, cât și a acelora care solicită reduceri bugetare semnificative. Politico scrie, de asemenea, că propunerea guvernului cipriot a încercat să satisfacă în același timp o coaliție de șaisprezece țări care solicită mai mulți bani pentru agricultură și plăți regionale și o tabără rivală care cere un buget substanțial mai mic.

Însă Germania și aliații săi, așa-numitele state frugale din nordul Uniunii Europene, recunoscute pentru rigurozitatea lor în privința disciplinei financiare, sunt departe de a fi mulțumite de reducerea de doar 2%. Berlinul solicită o prioritizare clară a cheltuielilor pentru apărare și competitivitate, căutând în același timp economii în domenii precum agricultura și finanțarea pentru coeziune. Cu toate acestea, oficialii germani rămân deschiși discuțiilor privind potențialele noi surse de venituri ale Uniunii Europene pentru finanțarea unor cheltuieli mai mari, „dacă acestea oferă o valoare adăugată clară”, dar exclud o eventuală suprataxare a profiturilor companiilor. De partea cealaltă, țările din sudul și estul Uniunii au salutat protejarea subvențiilor fermierilor și a plăților regionale de reduceri suplimentare față de planul inițial al Comisiei.

În acest climat, se așteaptă ca Irlanda, care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie, să depună o propunere revizuită care să apropie pozițiile celor două tabere, dacă țările membre își doresc să finalizeze bugetul până la sfârșitul anului 2026 și să evite eventuale blocaje în negocieri, care ar putea apărea anul viitor, pe fondul alegerilor așteptate în mai multe state membre, printre care Franța și Spania.