Rural

Supraproducția și blocarea parțială a lanțurilor de aprovizionare sunt cauzele care duc la ceea ce este numită “o nouă criză a laptelui. Volatilitatea prețului și tensiunile de pe lanțul de alimentare dau senzația că producătorii traversează o criză.

Am discutat despre acest subiect cu Ionuț Lupu, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein RO, Daniel Donici, fondatorul Artesana, și cu Mihaela Gherghișan, corespondenta RFI România la Bruxelles.

În cadrul reuniunii Consiliului pentru Agricultură și Pescuit din 30 martie, statele membre au cerut Comisiei să elaboreze în cel mai scurt timp un plan pentru reducerea costurilor de producție în agricultură, în special în cazul unei prelungiri a crizei energetice. Acesta ar trebui să includă măsuri care să ajute fermierii să facă față creșterii costurilor cu îngrășămintele și cu alți factori de producție agricolă.

Franța și grupurile de fermieri insistă pentru suspendarea aplicării taxei pe carbon la frontieră pentru îngrășăminte, însă Comisia, care a promis un plan de acțiune pentru luna mai, a exclus până acum această posibilitate, notează Euractiv. Împreună cu Italia, Franța a avansat în Consiliu și alte propuneri pentru a veni în sprijinul agricultorilor. O alternativă ar fi introducerea unor compensații financiare.

Pe 13 aprilie, reprezentanții sectorului agricol vor merge la Comisia Europeană pentru discuții.

Într-un interviu acordat publicației Euractiv, economistul șef al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) confirmă că, în prezent, printre cei mai afectați de războiul din Orientul Mijlociu se numără fermierii, în special cei din Europa.

O purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că executivul UE monitorizează continuu prețurile și a amintit măsurile luate pentru a ajuta fermierii să se aprovizioneze cu fertilizanți. Acestea au inclus suspendarea taxelor pentru importuri, cu excepția celor din Rusia și Belarus, și ajustarea taxei pe carbon la frontieră pentru a atenua impactul acesteia asupra prețurilor.

 

Italia propune extinderea utilizării digestatului în UE

Italia solicită Comisiei să evalueze extinderea utilizării digestatului în Uniunea Europeană, ca alternativă menită să reducă presiunea asupra costurilor de fertilizare suportate de fermieri și să permită, în același timp, menținerea randamentelor culturilor, pe fondul creșterii prețurilor energetice și al scăderii importurilor de îngrășăminte din Rusia. De asemenea, recomandă examinarea posibilității de a echivala digestatul cu îngrășămintele sintetice în ceea ce privește limitele de utilizare.

Deși digestatul este obținut din deșeuri organice și are beneficii pentru sol și mediu, contribuind inclusiv la reducerea emisiilor, utilizarea acestuia este limitată de actualul cadru legislativ european, argumentează Italia. În acest context, propune revizuirea Directivei privind nitrații și diferențierea clară a digestatului de deșeurile din sectorul zootehnic.

Propunerea a fost lansată în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută.

 

Franța: măsuri temporare pentru reducerea costurilor în agricultură

Guvernul francez subvenționează prețul combustibilului pentru fermieri, companii de logistică și pescari în perioada 1–30 aprilie, cu un buget de 70 de milioane de euro, potrivit Politico. Sprijinul include suspendarea accizelor pentru motorina utilizată în agricultură, o măsură care va costa bugetul francez 14 milioane de euro.

Potrivit ministrului francez al economiei și finanțelor, intervenția este „direcționată și limitată în timp” și urmărește menținerea competitivității și a stabilității economice în sectorul agricol.

Măsura vine pe fondul creșterii costurilor energetice generate de tensiunile geopolitice recente și are ca obiectiv sprijinirea fermierilor în plin sezon agricol.

 

Ajutoare din rezerva pentru agricultură a UE

Fermierii din Bulgaria, Estonia și Ungaria, afectați de fenomene meteorologice nefavorabile în 2025, vor primi 21,5 milioane de euro din rezerva pentru agricultură a Uniunii Europene. Sprijinul poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale.

Sumele vor trebui să fie distribuite până la 30 septembrie 2026, iar autoritățile naționale trebuie să se asigure că fermierii sunt beneficiarii finali.

Cele trei state membre au obligația să notifice Comisiei detaliile punerii în aplicare a măsurilor, respectiv criteriile utilizate pentru stabilirea ajutorului individual, impactul preconizat, nivelul plăților lunare estimate și sprijinul suplimentar care urmează să fie furnizat. Notificarea va trebui să includă, de asemenea, măsurile luate pentru a evita denaturarea concurenței și supracompensarea, informează Executivul european.

 

250 de milioane de euro pentru pădurile Portugaliei

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat a Portugaliei, în valoare de 250 de milioane de euro, destinată sectorului forestier. Măsura vizează refacerea pădurilor afectate de dezastre naturale și fenomene extreme, dar și compensarea pierderilor de venit ale proprietarilor de terenuri implicați în activități de reîmpădurire.

Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe și va sprijini investițiile forestiere prin acordarea de prime fixe, care vor fi plătite pentru o perioadă de până la 20 de ani. Schema face parte din planul strategic PAC al Portugaliei și este cofinanțată prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală. Programul va fi derulat până la 31 decembrie 2029.

 

Miniștri greci remaniați în scandalul subvențiilor agricole

Ministrul elen al agriculturii și alți doi membri ai guvernului din Grecia au fost remaniați săptămâna trecută, în urma unui scandal de fraudă cu subvenții agricole europene, potrivit AFP, citată de Agerpres.

Săptămâna trecută, Parchetul European a cerut parlamentului grec să ridice imunitatea miniștrilor și a altor parlamentari vizați în cadrul unei anchete de deturnare de fonduri agricole acordate din bugetul Uniunii Europene.

Detalii despre anchetă au fost transmise pentru prima dată de Parchetul European în mai anul trecut, când a acuzat mai mulți beneficiari ai subvențiilor că au revendicat terenuri pe care nu le dețineau și că au exagerat numărul de animale din ferme.

Scandalul, aflat în continuă expansiune, a declanșat mai multe demisii la nivel înalt vara trecută, potrivit presei europene. Până în prezent, peste 20 de parlamentari greci se confruntă cu acuzații.

Dezvoltarea mediului rural depinde tot mai mult de implicarea tinerilor fermieri, care aduc energie, idei noi și deschidere către tehnologie. Accesul la finanțare, utilizarea tehnologiilor moderne, spiritul antreprenorial și dorința de a păstra valorile comunității conturează direcții importante de reflecție. Noua generație are șansa de a transforma provocările actuale în oportunități de creștere și inovare.

Cum pot tinerii fermieri contribui concret la revitalizarea comunităților rurale? Ce obstacole întâmpină la început de drum și cum pot fi acestea depășite? Cum poate liceul agricol să formeze competențe adaptate cerințelor agriculturii moderne? În ce măsură parteneriatele dintre școală și fermierii locali pot facilita integrarea tinerilor pe piața muncii?

Vom răspunde la aceste întrebări în cadrul dezbaterii organizate la Liceul Tehnologic Agricol Comuna Smeeni, județ Buzău. Dezbatere moderată de Constantin Rudnițchi și Andreea Orosz, jurnaliști RFI România.

Un tânăr expert în agricultură are ca obiectiv folosirea tehnologiei în sectorul legumicol și în horticultură. Antreprenorul vrea să dezvolte noi produse bazate pe cercetare-dezvoltare.

Invitați la Rural: Cristian Tudor, expert în agricultura avansată, în studio, și Gheorghe Vlad, președinte OIPA legume fructe, prin telefon.

Noile tehnologii permit fermierilor să reducă nivelul costurilor de producție și să câștige eficiență. Sunt beneficii importante într-un moment în care presiunea asupra profitabilității fermelor este tot mai mare.

Discutăm la Rural cu Andrei Gurlui, tânăr antreprenor în agricultură, invitat în studio, Andrei Chiriac, tânăr fermier și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles, prin telefon.

Veniturile fermierilor din Uniunea Europeană au devenit tot mai instabile în ultimul deceniu, pe fondul inflației și al crizelor recente, arată un studiu realizat la solicitarea Comisiei pentru agricultură a Parlamentului European. Analiza urmărește evoluțiile costurilor de producție și ale prețurilor de vânzare, în special în perioada 2020–2024, și impactul acestora asupra veniturilor agricole atât la nivel național, cât și la nivel de exploatație.

Scopul este identificarea unor soluții care să permită intervenții de politică publică mai rapide și mai eficiente.

Datele indică diferențe între veniturile fermierilor, în funcție de sector, dimensiunea exploatației și statul membru. Venitul real a scăzut în majoritatea țărilor Uniunii Europene între 2022 și 2023, în special în Estonia, Lituania, Danemarca, Ungaria și Irlanda. În schimb, Belgia, Țările de Jos și Portugalia au înregistrat cele mai solide creșteri, susținute de horticultură, sectoarele granivore și culturile permanente.

Sprijinul oferit prin politica agricolă comună, completat de fonduri naționale, reprezintă în medie aproximativ o treime din veniturile fermierilor, însă valoarea reală a acestor plăți a fost erodată de inflație, remarcă autorii studiului. Deși plățile directe asigură un anumit nivel de stabilitate, ele sunt insuficient țintite, iar instrumentele de gestionare a riscurilor sunt puțin utilizate, în principal din cauza costurilor, complexității administrative și a cunoașterii deficitare a modului în care acestea funcționează.

Studiul concluzionează că menținerea unor venituri agricole viabile necesită un echilibru între adaptarea fermierilor la cerințele pieței și un sprijin public mai bine direcționat. Printre recomandări se numără orientarea ajutoarelor în funcție de nevoile reale ale fermierilor, stimularea utilizării instrumentelor de gestionare a riscurilor și indexarea sprijinului pentru a-i proteja valoarea în termeni reali. De asemenea, autorii subliniază că sunt necesare date mai rapide și mai precise pentru intervenții eficiente, precum și un pachet mixt de politici, adaptat provocărilor economice, climatice și geopolitice.

Numărul animalelor de fermă din UE, în scădere

Numărul animalelor de fermă, cu excepția porcinelor, va scădea în Uniunea Europeană în 2026, potrivit prognozelor publicate de Eurostat.

În a doua jumătate a anului, efectivele de bovine ar putea ajunge la 11,4 milioane de capete, în scădere cu 4,2% față de 2025. Reduceri semnificative sunt prognozate la caprine și ovine, cu 17% și, respectiv, 18%. În schimb, sectorul de creștere a porcinelor ar putea înregistra o evoluție pozitivă, efectivele fiind estimate să avanseze cu 3,2% în ultimul trimestru din 2026, până la 61 de milioane de capete.

La nivelul statelor membre, Franța rămâne principalul producător de bovine, cu 2,6 milioane de capete și o cotă de 23% din producția de carne de vită a Uniunii Europene. Spania conduce în sectorul porcinelor (cu aproximativ 26% din totalul efectivelor UE) și al ovinelor, în timp ce Grecia este lider din punctul de vedere al numărului de caprine.

Undă verde în Parlamentul European pentru acordul-cadru cu Statele Unite

Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European (INTA) a aprobat eliminarea majorității tarifelor vamale pentru produse agricole și industriale importate din Statele Unite, alături de un set de condiții privind respectarea angajamentelor de către partea americană. Votul deschide calea pentru Acordul-cadru încheiat în iulie 2025.

„Sper că prin acest vot lansăm o dinamică pozitivă de cooperare comercială, în care interesele reciproce converg și în care amenințările tarifare dispar”, a declarat raportorul Parlamentului European pentru acest dosar, Bernd Lange, citat în comunicatul INTA.

Pe fondul tensiunilor comerciale din ultimul an, eurodeputații au introdus clauze stricte de protecție împotriva unor măsuri adverse din partea Washingtonului. Printre acestea se numără suspendarea tarifelor preferențiale dacă SUA impun noi taxe împotriva UE sau a unui stat membru, măsuri de salvgardare în cazul unei creșteri accentuate a importurilor americane și o clauză de activare a acordului, care condiționează intrarea în vigoare a beneficiilor vamale de respectarea angajamentelor asumate de partea americană. De asemenea, eurodeputații solicită tarife mai reduse pentru produsele europene cu conținut redus de oțel sau aluminiu.

Propunerile vor fi votate în plenul Parlamentului European pe 26 martie. După votul în plen, vor începe negocierile cu statele membre.

Acordul UE-Mercosur se aplică provizoriu de la 1 mai. Negocierile cu Australia, aproape de final

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se află într-o vizită de trei zile în Australia, în perioada 23–25 martie, unde speră să finalizeze detaliile acordului comercial aflat în negociere din 2018, potrivit publicației Euractiv Germania. Ea este însoțită în această călătorie de comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič.

Săptămâna trecută, von der Leyen i-a informat pe liderii europeni, într-o scrisoare, că acordul comercial se apropie de finalizare. „Suntem pe ultima sută de metri pentru a încheia un nou acord de liber schimb între UE și Australia”, a transmis președinta Comisiei.

Negocierile au întâmpinat dificultăți, în special în privința cotelor pentru carnea de vită și de ovine. O decizie finală va fi luată de von der Leyen împreună cu premierul australian, la Canberra, a declarat un oficial al Uniunii Europene pentru sursa citată.

La începutul săptămânii trecute, Šefčovič anunța pe rețeaua X continuarea discuțiilor cu partea australiană, pentru a ajunge la un acord reciproc avantajos pentru toate părțile interesate. „Ne îndreptăm în direcția corectă și ne angajăm pe deplin pentru un rezultat de succes”, a scris Šefčovič pe rețeaua de socializare.

Copa-Cogeca a reacționat la vestea posibilei încheieri a acordului, exprimând, într-un comunicat de presă, îngrijorarea față de echilibrul tratativelor. Reprezentanții fermierilor avertizează că agricultura europeană riscă să fie sacrificată în favoarea altor sectoare, într-un context deja marcat de costuri ridicate și venituri în scădere.

Acordul ar urma să elimine tarifele vamale pentru mărfuri, din ambele părți, și să faciliteze accesul Uniunii Europene la materii prime critice.

Între timp, acordul comercial UE–Mercosur intră în vigoare de la 1 mai 2026 cu titlu provizoriu, asigurând eliminarea tarifelor pentru anumite produse încă din prima zi de aplicare. Comisia a anunțat luni, 23 martie, că Acordul comercial interimar își produce efectele între UE și țările Mercosur care au finalizat procedurile de ratificare și care au notificat Uniunea înainte de sfârșitul lunii martie. Argentina, Brazilia și Uruguay au făcut deja acest lucru, iar Paraguayul urmează să trimită notificarea în curând, informează Executivul european.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu reaprinde îngrijorările privind creșterea prețurilor alimentelor la nivel global, pe fondul perturbărilor din piețele de energie, îngrășăminte și transport maritim, arată o analiză publicată săptămâna trecută de S&P Global.

Tensiunile din jurul Strâmtorii Hormuz, un punct strategic pentru comerțul mondial cu petrol, gaze naturale și îngrășăminte, au dus deja la majorarea prețurilor energiei și la scumpirea transportului maritim, factori care se transmit rapid în costurile inputurilor agricole.

În scenariul unui conflict prelungit, până la o treime din comerțul global cu îngrășăminte ar putea fi afectat, ceea ce ar putea reduce marjele de profit ale fermierilor și ar putea influența deciziile de plantare în sezoanele următoare, orientând producătorii către culturi cu consum mai mic de inputuri.

Potrivit estimărilor S&P Global, suprafața cultivată cu porumb în Italia ar putea scădea până la aproximativ 480.000 de hectare în anul de comercializare 2026-2027, de la 541.000 de hectare în anul precedent. Polonia, Franța și Spania ar putea înregistra scăderi ale suprafețelor cultivate cu 9%, 3% și, respectiv, 11%.

Impactul imediat asupra diversificării producțiilor agricole este așteptat să fie limitat, deoarece mulți fermieri din emisfera nordică au făcut deja achizițiile de inputuri pentru campania de primăvară. Totuși, dacă tensiunile persistă, costurile mai ridicate ale energiei, îngrășămintelor și transportului ar putea influența producția agricolă și evoluția prețurilor alimentelor în perioada următoare, afectând relativa stabilitate care începuse să se profileze după perioadele de volatilitate generate de întreruperile lanțului de aprovizionare din Marea Neagră, cauzate de războiul din Ucraina.

 

O nouă platformă digitală accesibilă statelor membre pentru controlul siguranței și trasabilității alimentelor

Comisia Europeană a lansat un nou instrument de inteligență artificială (IA), TraceMap, care oferă o trasabilitate mai bună la nivel transfrontalier, detectează mai rapid fraudele alimentare și alimentele contaminate și accelerează retragerea produselor nesigure de pe piață. „Este un progres care va revoluționa capacitatea Uniunii Europene de a reacționa la crizele în materie de siguranță alimentară și de a combate frauda alimentară. Va permite detectarea mai rapidă a fraudelor și a celor care încearcă să eludeze condițiile noastre de import”, a declarat Olivér Várhelyi, comisar european pentru sănătate și bunăstare animală.

Platforma IA utilizează date din sistemele europene de siguranță alimentară și este accesibilă acum autorităților naționale din toate statele membre. Aceasta le permite să direcționeze mai eficient controalele și să efectueze investigații mai detaliate fără a necesita resurse suplimentare, potrivit unui comunicat al Executivului european. Instrumentul are și un rol preventiv, ajutând la identificarea rapidă a modelelor comerciale și a fluxurilor de producție, precum și la detectarea operatorilor suspecți.

O versiune pilot a fost deja folosită în retragerile recente de lapte praf pentru sugari, produs cu ingrediente contaminate din China.

 

Proiecte europene pentru mediu și sisteme alimentare

Peste o sută de milioane de euro se vor investi în șapte proiecte strategice selectate recent de Comisia Europeană, cu finanțare în cadrul programului LIFE. Acestea vor contribui la consolidarea stabilității economice, a sistemelor alimentare și a ecosistemelor naturale, anunță Executivul european într-un comunicat de presă.

Proiectele se derulează în Finlanda, Franța, Grecia, Țările de Jos, Portugalia, Slovacia și Spania și vor sprijini punerea în aplicare a politicilor europene în domeniul mediului și al climei, cu accent pe reziliența climatică și a resurselor de apă, refacerea naturii, economia circulară și utilizarea durabilă a terenurilor. Se preconizează că aceste inițiative vor mobiliza investiții publice și private naționale suplimentare.

Finanțarea celor șapte proiecte face parte dintr-un buget mai mare, de 5,43 miliarde de euro, alocat programului LIFE pentru perioada 2021-2027. În propunerile Comisiei pentru perioada post 2027 sunt incluse acțiuni LIFE integrate în diferitele componente ale viitorului cadru financiar multianual, în special în domeniul „tranziției curate și decarbonizării” al Fondului european pentru competitivitate, precum și în „mecanismul UE” din cadrul planurilor și programelor naționale și regionale.

 

Soluții digitale pentru servicii mai eficiente în mediul rural

O inițiativă europeană finanțată prin programul Horizon Europe arată cum tehnologiile digitale pot transforma viața în comunitățile rurale. Proiectul AURORAL a dezvoltat o infrastructură digitală deschisă, care permite diferiților operatori locali, de la agricultură și transport școlar până la energie, să partajeze date în siguranță și să funcționeze mai eficient, se arată într-un material publicat pe platforma Comisiei Europene.

Tehnologia a fost testată în șapte regiuni rurale europene și poate fi adaptată pentru numeroase servicii. Un exemplu vine din Laponia, unde o aplicație de transport școlar îi ajută pe părinți să verifice rapid dacă elevii au ajuns la școală, iar șoferii de autobuz primesc notificări automate dacă un copil lipsește sau trebuie preluat din alt loc. Sistemul este folosit în două localități finlandeze pentru peste 200 de elevi și a înlocuit metodele tradiționale, precum listele pe hârtie sau mesajele WhatsApp. Platforma digitală utilizează tehnologii avansate de conectivitate și analiză a datelor pentru a optimiza traseele și a reduce deplasările inutile. Potrivit coordonatorilor proiectului, acest lucru poate reduce consumul de energie și emisiile cu aproximativ 25% pe an.

În nordul Italiei, producătorii de lactate utilizează sistemul pentru a monitoriza sănătatea și producția de lapte a efectivelor lor de bovine, prin schimbul de date în condiții de siguranță cu fermele învecinate. În Catalonia, tehnologia ajută la transformarea deșeurilor viticole în biomasă pentru energie regenerabilă.

Proiectul a reunit 25 de organizații din 10 țări europene, combinând expertiza cercetătorilor, a dezvoltatorilor de tehnologie și a autorităților locale, și urmărește să stimuleze dezvoltarea unor „comunități inteligente”, care folosesc instrumente digitale pentru a sprijini economia locală și tranziția verde.

Fermierii români sunt preocupați de evoluțiile din agricultură și de pe piețele de mărfuri. Schimbarea PAC post 2027, creșterea prețurilor materiilor prime agricole, scăderea ratei profitului pentru fermieri sunt provocările la care se așteaptă rezolvări de la nivel european sau național.

Invitați la Rural: Cristina Cionga - Director Adjunct al Forumului Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România și Cristian Stoica, membru în Consiliul Director FAPPR.

 

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord cu privire la unele măsuri care vizează întărirea poziției fermierilor pe lanțul de aprovizionare.

Măsurile includ simplificarea normelor pentru recunoașterea juridică a organizațiilor de producători și impunerea utilizării contractelor scrise în relațiile comerciale dintre fermieri, procesatori și alți actori din lanțul valoric. De asemenea, prevăd introducerea posibilității acordării unui sprijin financiar suplimentar în perioade de dezechilibre grave ale pieței, în cadrul intervențiilor sectoriale din politica agricolă comună.

Cu această ocazie au fost actualizate reglementările pentru o mai bună protecție a termenului „carne” și a denumirilor anumitor produse din carne. Printre preparatele care nu fac obiectul acestei protecții se numără burgerii și cârnații, care pot fi produși pe bază de carne sau pot conține produse de origine vegetală. Altfel spus, denumiri precum „burgeri vegetarieni” sau „cârnați vegani” vor fi permise.

Acordul politic va trebui confirmat de votul formal al colegiuitorilor.

 

Bruxelles-ul deschide dezbaterea despre viitorul sistemului alimentar

Comisia Europeană a lansat seria dialogurilor privind produsele alimentare, creând un nou cadru de discuții dedicat viitorului sistemului alimentar european. Prima sesiune, intitulată „Restabilirea legăturii dintre agricultură, teritoriu și alimente”, a reunit reprezentanți ai sectorului alimentar, invitați să dezvolte idei privind modul în care alimentele locale, sezoniere și produse în mod durabil pot fi mai bine valorificate și promovate în Uniunea Europeană. Discuțiile au vizat analiza mecanismelor de stimulare a consumului de produse locale și sezoniere, susținerea standardelor ridicate de mediu și sociale, inclusiv agricultura ecologică, precum și dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovizionare, cu o atenție specială acordată rolului achizițiilor publice și cooperării producătorilor cu autoritățile locale.

O a doua întâlnire, pe tema competitivității industriei alimentare, este planificată în cursul acestui an.

 

Agricultorii, protejați prin noul mecanism european

„Fermierii europeni vor fi mai bine protejați de șocurile pieței și de creșterile bruște ale importurilor”, a declarat ministrul cipriot al energiei, comerțului și industriei, cu ocazia adoptării de către Consiliu a regulamentului de punere în aplicare a clauzelor de salvgardare bilaterale din acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur.

Regulamentul introduce proceduri mai rapide pentru protejarea sectoarelor agricole europene și definește factorii care pot declanșa investigații privind produsele sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, orez, miere, ouă, usturoi, etanol, zahăr și citrice. Pentru aceste produse este stabilit un prag de 5% raportat la media ultimilor trei ani a volumului importurilor și a nivelurilor prețurilor din Mercosur. Investigațiile se vor încheia în termen de patru luni, iar măsurile provizorii vor fi puse în aplicare în termen de 21 de zile în cazuri urgente, se arată în comunicatul Consiliului Uniunii Europene.

Mecanismul de protecție va intra în vigoare în a douăzecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, urmând să producă efecte atât asupra acordului comercial interimar, așteptat să fie aplicat provizoriu în lunile următoare, cât și asupra acordului de parteneriat mai amplu, care trebuie ratificat în Parlamentul European.

Până la începutul acestei săptămâni, trei state din blocul sud-american, Argentina, Brazilia și Uruguay, l-au ratificat deja.

 

Două insecticide interzise în importurile alimentare din UE

Regula Uniunii Europene de toleranță zero pentru importurile de alimente care conțin reziduuri a două pesticide interzise în blocul comunitar a intrat în vigoare la data de 7 martie. Este vorba despre clotianidin și tiametoxam, două insecticide din clasa neonicotinoidelor considerate dăunătoare pentru populațiile de polenizatori.

Potrivit euractiv.com, Comisia Europeană ia în considerare restricții mai ample privind reziduurile de substanțe periculoase din produsele alimentare importate. În prezent, analizează extinderea interdicției și asupra imidaclopridului.

O evaluare a impactului este în curs de desfășurare, un studiu preliminar al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei fiind așteptat la sfârșitul acestui an.

 

Producția de fistic din Spania crește rapid în contextul cererii globale

Producția de fistic din Spania crește rapid, devenind o cultură tot mai importantă a economiei agroalimentare locale și un exemplu al modelului „De la fermă la furculiță”.

Recolta pentru acest sezon este estimată la peste 42.000 de tone, în creștere puternică față de 8.200 de tone în 2018, cu regiunile Castilla-La Mancha, Andaluzia și Aragon în fruntea producției, notează euronews.com. Numai în ultimul an, producția spaniolă de fistic a avansat cu 73,6%.

Deși este un actor minor în context global, Spania încearcă să câștige cote de piață și să se adapteze cererii care a crescut neașteptat în ultimii ani, transformând fisticul dintr-o gustare într-un ingredient folosit tot mai mult în industria alimentară.

În prezent, doar aproximativ 10% din producția spaniolă este procesată industrial, însă sectorul tinde să se concentreze pe valoarea adăugată și să adopte un model integrat, de la cultură și procesare până la vânzare, inclusiv în restaurantele locale. Potrivit operatorilor din industrie, această abordare ajută la menținerea populației în mediul rural și creează locuri de muncă, inclusiv pentru muncitori imigranți. Trasabilitatea totală și absența aditivilor sunt principalele argumente cu care sectorul spaniol dorește să concureze pe piața mondială.

Creșterea cererii globale, alimentată de popularitatea produselor cu fistic, ar putea consolida și mai mult rolul acestei culturi în agricultura spaniolă, potrivit sursei citate. Piața mondială se apropie de 5,5 miliarde de dolari, iar analiștii estimează că va ajunge la 7 miliarde de dolari până în 2031, așteptându-se ca cea mai mare parte a creșterii valorice să revină producției organice.

Acordul dintre Uniunea Europeană și blocul Mercosur va fi pus în aplicare provizoriu, a anunțat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, după ratificarea de către primele două țări din blocul sud-american: Argentina și Uruguay. Executivul european se așteaptă ca Brazilia și Paraguay să le urmeze în curând.

„Când ei sunt pregătiți și noi suntem pregătiți”, a reiterat von der Leyen într-o declarație publică, la sfârșitul săptămânii trecute. „În ianuarie, Consiliul European a împuternicit Comisia să aplice provizoriu acordul de la prima ratificare de către o țară din Mercosur. Prin urmare, în ultimele săptămâni, am discutat intens acest subiect cu statele membre și cu membrii Parlamentului European. Pe această bază, Comisia va proceda acum la aplicarea provizorie”, a declarat von der Leyen.

Acordul va permite întreprinderilor europene să se extindă și să acceseze piețe noi, economisind miliarde de euro din reducerea tarifelor, și va asigura avantajul primului intrat pe piață, într-o lume cu o concurență acerbă și imprevizibilă, a mai spus președinta Executivului de la Bruxelles.

Totuși, între statele membre există diferențe în ceea ce privește opțiunea pentru acord. Potrivit Politico, Franța și Polonia conduc grupul țărilor sceptice. De partea cealaltă, susținătorii – printre aceștia Italia, care a felicitat decizia de aplicare provizorie – consideră că Uniunea Europeană trebuie să acționeze rapid, deoarece alte state cu potențial comercial – SUA, China și Regatul Unit – curtează regiunea.

În conformitate cu tratatele UE, acordul poate fi încheiat pe deplin numai după ce va primi votul Parlamentului European.

 

UE propune scutiri de taxe vamale pentru importurile de îngrășăminte

Comisia Europeană a propus suspendarea, timp de un an, a taxelor vamale pentru importurile mai multor îngrășăminte esențiale pe bază de azot și materii prime, precum amoniac și uree.

Măsura se va aplica pentru toate țările, cu excepția Rusiei și a Belarusului, prin introducerea unui sistem de cote scutite de taxe vamale, stabilite în funcție de nevoile pieței unice. Importurile care depășesc aceste contingente vor face obiectul taxelor vamale standard, a anunțat Executivul european.

Inițiativa urmărește să contracareze efectele costurilor ridicate ale îngrășămintelor și materiilor prime, cu care se confruntă fermierii și industria de profil din Uniunea Europeană.

Comisia estimează că această măsură va duce la economii de 60 de milioane de euro pentru fermieri și pentru industria îngrășămintelor și va facilita reducerea dependenței Uniunii de Rusia și Belarus, sprijinind diversificarea aprovizionării acolo unde importurile sunt încă necesare.

 

Rezultate limitate pentru programul de inovare în agricultură

Curtea de Conturi Europeană afirmă în raportul publicat joi, 26 februarie, că instrumentul UE destinat stimulării inovării în agricultură, PEI-AGRI, nu și-a atins pe deplin potențialul, în pofida unei finanțări de aproape 1 miliard de euro în perioada 2014–2022.

Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii, lansat în 2012 și finanțat prin politica agricolă comună și programul Orizont 2020, a sprijinit peste 4.000 de proiecte până în 2022. Totuși, auditorii spun că multe inițiative nu au generat inovații utile și adoptate pe scară largă.

„Inovarea este un imperativ pentru sustenabilitatea sectorului agricol, însă rezultatele ar fi putut fi mai consistente în raport cu banii cheltuiți”, a declarat reprezentantul Curții responsabil de acest audit.

Pe baza analizei a 70 de proiecte din Spania, Franța, Țările de Jos și Polonia, Curtea a constatat că potențialul de inovare nu a fost un criteriu decisiv în procesul de selecție, iar fermierii au fost rar implicați direct. Aproape o treime dintre proiecte aveau o legătură limitată cu agricultura, iar peste jumătate nu au produs rezultate practice.

De asemenea, diseminarea a fost slabă: doar jumătate dintre proiecte au transmis mai departe cunoștințele create, iar sinergiile cu programul pentru cercetare și inovare Orizont 2020 nu au fost valorificate. Curtea recomandă orientarea mai clară către nevoile fermierilor, îmbunătățirea selecției și o promovare mai eficientă a rezultatelor, în cadrul actualei politici agricole comune.

 

Salonul Agricol de la Paris: mai puțini vizitatori, dezbateri aprinse despre viitor

Salonul Internațional Agricol de la Paris, ediția 2026, și-a închis porțile duminică, 1 martie, cu un bilanț dezamăgitor pentru organizatori și expozanți. Pe parcursul întregului eveniment, numărul vizitatorilor a scăzut cu aproape 28%, față de anul precedent, de la 607.000 la 437.000. Presa franceză atribuie declinul, în primul rând, absenței bovinelor, din cauza epidemiei de dermatoză nodulară contagioasă.

„Această ediție a fost diferită de oricare alta”, a rezumat președintele Salonului la închiderea evenimentului, citat de Les Echos, iar publicația franceză sintetizează rezultatele astfel: „mulți politicieni, mai puțini vizitatori și puține progrese pentru fermieri”.

France 24, care a urmărit preocupările producătorilor agricoli, scrie că evenimentul a reaprins dezbaterile despre producție și competitivitate, despre viitorul micilor ferme franceze în competiția de pe piața unică, despre agricultura ecologică și tensiunile din jurul politicii agricole comune post-2027 și al acordului comercial UE-Mercosur.