Rural

Un program cu fonduri de la Banca Mondială alocă bani pentru pregătirea celor care lucrează în sectorul agricol și pentru ca o serie de ferme să investească în tehnologii care îmbunătățesc parametrii mediului înconjurător.

Invitați la Rural: Mihai Constantinescu, director executiv al unității de management a programului RAPID din cadrul Ministerului Mediului, Ion Cioroianu, prim vice președinte Asociația Fermierilor din România, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Fermierii europeni vor economisi până la 215 milioane de euro ca urmare a unui nou pachet de simplificare a birocrației și sarcinilor de reglementare aprobat, recent, de Comisia Europeană. În unele cazuri, agricultorii vor resimți o reducere cu aproximativ 20% a timpului petrecut pentru administrarea politicii agricole comune (PAC), informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Noile norme vizează, printre altele, reducerea controalelor efectuate prin vizite la fermă și monitorizarea eligibilității de la distanță, evitarea dublei raportări pentru utilizarea produselor de protecție a plantelor, sarcini simplificate pentru organizațiile de producători, în special pentru cele care desfășoară activitatea la nivel transfrontalier. De asemenea, statele membre beneficiază de o flexibilitate sporită în ceea ce privește modificarea planurilor strategice PAC, astfel încât acestea să poată fi mai bine ajustate la nevoile sectorului agricol.

În prezent, Comisia lucrează la simplificarea procedurilor pentru sectorul ecologic.

 

Granturi europene pentru promovarea alimentelor europene în 2026

160 de milioane de euro vor fi puse la dispoziția operatorilor agroalimentari în acest an, prin granturi acordate pentru cofinanțarea activităților de promovare pe piața Uniunii Europene și pe piețe terțe. Cererile de propuneri au fost lansate la 22 ianuarie și rămân deschise timp de trei luni. În zilele de 27 și 28 ianuarie vor avea loc sesiuni de informare cu participare fizică la Bruxelles și online.

Acțiunile de promovare se vor desfășura sub sloganul comun „Enjoy, it’s from Europe” („Savurează, este din Europa”) și urmăresc, pe de o parte, să sensibilizeze consumatorii cu privire la calitatea produselor europene și, pe de altă parte, să recompenseze fermierii și întreprinderile agroalimentare din UE pentru eforturile de a respecta standarde ridicate de siguranță și de mediu, notează Reprezentanța Comisiei Europene în România, într-un material informativ. Sunt vizate piețele externe cu un puternic potențial de creștere, inclusiv Regatul Unit, Japonia, Coreea de Sud, China, Singapore și America de Nord.

 

Bruxelles-ul analizează o schimbare de strategie în domeniul creșterii animalelor

Comisia Europeană pregătește o strategie de combatere a bolilor animalelor, susținând că sacrificarea în masă a efectivelor nu mai este acceptabilă social și trebuie înlocuită treptat cu vaccinarea. Potrivit Euractiv Franța, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, intenționează să prezinte o propunere până în luna iulie a acestui an.

Inițiativa vine pe fondul unui val de boli ale animalelor și al nemulțumirii fermierilor din mai multe state membre față de politicile naționale sau europene în domeniu. În Grecia, epidemia de variolă a dus la sacrificarea a aproximativ 460.000 de ovine și caprine, iar fermierii au recurs la vaccinuri neaprobate în Uniunea Europeană, introduse ilegal din Turcia, în contextul în care autoritățile elene refuză să accepte vaccinarea animalelor pentru a proteja exporturile de brânză feta. Bruxelles-ul a avertizat Atena că riscă măsuri mai dure dacă nu schimbă abordarea.

În Franța și Spania, reapariția dermatozei nodulare contagioase la bovine a declanșat proteste, fermierii contestând sacrificările obligatorii și regulile sanitare considerate excesiv de stricte.

În următoarele săptămâni este așteptată o evaluare a legislației privind sănătatea animală din partea Comisiei Europene.

 

Negocierile comerciale între UE și India, în faza finală

Marți, 27 ianuarie, președinta Comisiei și președintele Consiliului European participă la cel de-al 16-lea summit UE-India, care va avea loc la New Delhi. Progresele negocierilor, începute în urmă cu aproape 20 de ani, au adus cele două părți mai aproape de semnarea unui acord de liber schimb și există așteptări că acest lucru se va întâmpla la întâlnirea de marți.

Într-o comunicare a Executivului european se arată că discuțiile pentru acordul de liber schimb sunt în stadiul final și, dacă va fi încheiat, ar crea o piață de 2 miliarde de oameni, reducând tarifele anuale cu 4 miliarde de euro pentru exportatorii de toate dimensiunile și asigurând aprovizionarea cu materiale și produse esențiale.

Cu câteva zile înainte de summit, Politico scria că mai sunt încă nerezolvate aspecte dificile ale negocierilor. În ceea ce privește agricultura și bunurile sensibile, cum ar fi zahărul, Comisia este moderată, notează publicația citată, fiind foarte posibil să fie excluse de la concesiile vamale. În schimb, ar putea fi create condiții favorabile pentru exportul de vin și băuturi spirtoase din Uniunea Europeană în India, unde piața de consum este în creștere.

O posibilă încheiere a acordului de liber schimb între Uniunea Europeană și India a atras atenția la nivel global. BBC scrie că ambele părți caută parteneri comerciali de încredere, deoarece amenințările care decurg din geopolitică au creat un mediu tumultuos pentru comerț. India are nevoie să compenseze problemele tarifare cu SUA, iar UE să reducă dependența comercială de China, pe care o consideră nesigură, notează BBC, citând un analist de la The Economist. Iar The Economist, sub titlul „Europa este pe cale să semneze un mult așteptat acord de liber schimb cu India”, scrie că încheierea acestui acord este o modalitate de a arăta Americii și Chinei că și ceilalți au opțiuni.

 

Acordul UE–Mercosur: diviziuni între statele membre și posibile întârzieri

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și cancelarul german Friedrich Merz susțin intrarea provizorie în vigoare a acordului comercial al Uniunii Europene cu țările sud-americane din blocul Mercosur, în timp ce Franța se opune. Această poziționare apare în contextul în care, miercurea trecută, Parlamentul European a solicitat un aviz juridic din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), demers care ar putea întârzia ratificarea acordului cu până la doi ani, potrivit estimărilor citate de presa europeană.

Acordul UE–Mercosur este unul dintre cele mai controversate dosare comerciale, fiind criticat de organizațiile agricole europene pentru potențialul impact asupra sectoarelor sensibile, precum carnea de vită și carnea de pasăre.

Într-o declarație acordată postului Prima TV, preluată de Agerpres, ministrul român al agriculturii a afirmat că acordul nu va putea intra în vigoare înainte de o decizie a CJUE și a avertizat că o eventuală forțare a aplicării acestuia ar putea declanșa o moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene în Parlamentul European.

Între timp, Italia și Germania își întăresc cooperarea. Săptămâna trecută, la Roma, peste 20 de miniștri din cele două țări s-au întâlnit pentru a discuta o colaborare mai strânsă în mai multe domenii, inclusiv în cel economic.

Oficialii europeni și ai blocului sud-american Mercosur au semnat sâmbătă, 17 ianuarie, acordul comercial negociat timp mai bine de două decenii, începând din 1999. Ceremonia a avut loc în Asunción, capitala Paraguayului, unde în 1991 a fost fondat Mercosur, cunoscut și ca Piața Comună a Sudului.

Acordul transatlantic reunește cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și patru țări sud-americane: Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. În următorii ani, li s-ar putea alătura Bolivia, aflată în faza finală a aderării ca membru cu drepturi depline al Mercosur.

După semnare, acordul intră într-un proces de ratificare. Parlamentul European va trebui să aprobe componenta comercială, iar aspectele care depășesc competențele Uniunii vor necesita aprobarea parlamentelor naționale. Dacă va fi ratificat integral, peste 90% din tarifele aplicate exporturilor europene ar urma să fie eliminate treptat, deschizând noi piețe pentru producătorii din Uniune și noi zone de aprovizionare pentru consumatorii europeni.

Între timp, criticii acordului analizează posibilitatea de a-l contesta la Curtea Europeană de Justiție. Miercuri, 21 ianuarie, eurodeputații vor vota o rezoluție prin care solicită un aviz privind compatibilitatea acordului cu tratatele Uniunii Europene. Dacă documentul va fi adoptat, iar Parlamentul va contesta legalitatea, o eventuală revizuire judiciară ar suspenda procesul de ratificare, potrivit euronews.com.

Acordul cu Mercosur este semnat într-un context mai larg de reconfigurare a comerțului global. Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Statele Unite se deteriorează, pe fondul neînțelegerilor legate de Groenlanda, iar, în acest climat, oficialii europeni subliniază importanța diversificării parteneriatelor comerciale ale Uniunii.

 

EFSA: 98% dintre alimentele testate respectă limitele privind pesticidele

Aproximativ 133.000 de eșantioane de alimente au fost analizate în 2023 în cadrul programelor europene de monitorizare a reziduurilor de pesticide, arată datele publicate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA). Rezultatele indică faptul că 98% dintre probe nu au conținut reziduuri detectabile sau s-au încadrat în limitele legale stabilite de legislația Uniunii Europene.

Independent de programele europene, laboratoarele oficiale din statele membre testează anual alimente pentru prezența a peste 740 de substanțe active utilizate ca pesticide, iar aproximativ 26 de milioane de rezultate individuale sunt raportate către EFSA și sintetizate într-un raport public.

Agenția precizează că aceste date sunt utilizate de factorii de decizie europeni pentru îmbunătățirea programelor de monitorizare și pentru menținerea unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

 

Producătorii agroalimentari din UE, invitați la o misiune economică în Singapore

Comisia Europeană invită reprezentanții sectorului agroalimentar din Uniune să se înscrie pentru participarea la o misiune de afaceri în Singapore, programată în perioada 20-23 aprilie 2026. Misiunea are ca obiectiv facilitarea contactelor directe dintre companiile europene și parteneri din Singapore și din regiunea Asiei de Sud-Est.

Sunt încurajați să aplice, în special, producătorii înregistrați cu indicație geografică protejată, precum și cei din sectoarele cărnii, ouălor și produselor lactate, fructelor și legumelor, uleiului de măsline, produselor de cofetărie, pastelor făinoase și băuturilor. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 1 februarie 2026. Participanții vor suporta costul zborurilor și al cazării, iar evenimentele de afaceri din programul oficial, inclusiv transportul local, vor fi organizate și acoperite de Comisia Europeană.

 

Un avion dezafectat, transformat într-o unitate de cazare rurală cu sprijinul PAC

Un proiect inovator realizat de un grup de tineri din mediul rural finlandez transformă o mică localitate din Finlanda Centrală într-o atracție turistică atipică, relatează rețeaua europeană PAC. Cinci tineri antreprenori au reconvertit un avion de pasageri dezafectat într-o unitate de cazare rurală, care a atras peste 1.000 de turiști din aproximativ 20 de țări, în primul an de funcționare.

Proiectul, denumit Ilmatar Airplane Lodge, a fost realizat cu sprijin financiar din fonduri ale politicii agricole comune și pune accent pe sustenabilitate, utilizând lanțuri scurte de aprovizionare, sisteme inteligente de gestionare a energiei și soluții ecologice pentru turiști, precum stații de încărcare pentru vehicule electrice și un sistem eficient de reciclare. Investiția a inclus dezvoltarea unor facilități adiacente, precum o vilă denumită „Turnul de Control”, inspirată de tema aviației. La bordul aeronavei, oaspeții au acces la dotări neobișnuite, printre care o saună amenajată în compartimentul de bagaje și o zonă de restaurant realizată utilizând scaunele originale ale avionului. De asemenea, turiștii pot interacționa și cu instrumentele restaurate din cabina piloților, inclusiv cu interfoanele.

Proiectul a generat milioane de vizualizări pe rețelele sociale și este promovat de autoritățile regionale drept una dintre atracțiile majore ale zonei. 

 

Acordul comercial și de parteneriat cu blocul sud-american Mercosur a fost adoptat, la 9 ianuarie 2026, prin majoritate calificată de țările membre ale Uniunii Europene, după 25 de ani de negocieri și dispute interne. Decizia vine după un an marcat de tensiuni economice cu Statele Unite ale Americii și de măsuri de retorsiune din partea Chinei, care își mărește exporturile către Uniune, în timp ce își reduce importurile din spațiul comunitar.

Această hotărâre deschide calea pentru semnarea acordului dintre Uniunea Europeană și partenerii săi Mercosur. Totuși, înainte de a fi încheiat oficial, acesta trebuie să primească votul Parlamentului European, fără posibilitatea de amendare.

Partea comercială a acordului, așa-numitul acord interimar, poate intra în vigoare după aprobarea de către Parlamentul European, fiind de competența exclusivă a Uniunii și nefiind necesară ratificarea de către parlamentele naționale. Aplicarea sa va înceta odată cu intrarea completă în vigoare a Acordului de parteneriat UE–Mercosur, care necesită ratificarea de către toate statele membre.

Acordul UE–Mercosur creează cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu o piață de aproximativ 700 de milioane de consumatori. Se estimează că va genera economii anuale de circa 4 miliarde de euro pentru exportatorii europeni, prin eliminarea tarifelor vamale și simplificarea procedurilor comerciale. De asemenea, se preconizează că exporturile statelor membre către piețele Mercosur vor crește cu aproape 50 de miliarde de euro până în 2040, în timp ce vânzările Mercosur către Uniune ar putea avansa cu până la 9 miliarde de euro. Potrivit Comisiei Europene, peste 60.000 de companii din UE exportă deja către țările Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay –, dintre care jumătate sunt întreprinderi mici și mijlocii.

Pentru agricultori, Comisia susține că acordul include garanții solide, mecanisme de salvgardare și protecția a 350 de indicații geografice europene, mai mult decât în orice alt acord comercial al Uniunii Europene. În paralel, Bruxellesul promite controale mai stricte asupra importurilor agroalimentare și aplicarea riguroasă a standardelor europene.

Cu toate acestea, acordul rămâne controversat în Uniune și este contestat de o parte a producătorilor agricoli. În Parlamentul European, grupul de extremă dreapta Patrioți pentru Europa va depune, probabil, în următoarele săptămâni, o nouă moțiune de cenzură împotriva președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit publicației Politico. Deși demersul are șanse reduse de reușită, acesta reflectă presiunile tot mai mari asupra politicii comerciale a blocului comunitar.

Simplificarea PAC și protecția agricultorilor, în centrul agendei președinției Ciprului în UE

Cipru a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 ianuarie 2026, sub deviza „O Uniune autonomă. Deschisă către lume”. Pe durata mandatului său semestrial, în domeniul agricol, președinția cipriotă își propune să promoveze măsuri de consolidare a competitivității și sustenabilității agriculturii europene, într-un context marcat de schimbările climatice, pierderea biodiversității și instabilitatea geopolitică. Un dosar central îl va reprezenta lansarea dezbaterilor privind noua politică agricolă comună pentru perioada 2028–2034, precum și reforma organizării comune a piețelor.

Cipru va urmări simplificarea PAC, reducerea poverii administrative și întărirea poziției fermierilor în lanțul agroalimentar, inclusiv prin evaluarea Directivei privind practicile comerciale neloiale, conform priorităților stabilite în programul președinției. Pe agenda agricolă se mai află accelerarea negocierilor privind producerea și introducerea pe piață a materialului de reproducere a plantelor, bunăstarea animalelor, în special transportul acestora, și preocupările legate de echilibrul dintre comerțul exterior și protejarea pieței interne.

Miniștrii agriculturii discută provocările sectorului agricol și strategia pentru 2026

Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană s-au întâlnit săptămâna trecută, pe 7 ianuarie, la o reuniune la nivel înalt, organizată la invitația Comisiei Europene și a președinției cipriote a Consiliului UE, pentru a trece în revistă provocările cu care se confruntă agricultorii și sectorul agroalimentar și pentru un schimb de opinii cu privire la așteptările lor pentru anul 2026.

Discuțiile, la care au participat comisarii pentru agricultură, comerț, sănătate și bunăstarea animalelor, Christophe Hansen, Maroš Šefčovič și Olivér Várhelyi, s-au axat pe preocupările generate de volatilitatea și incertitudinea de pe piețele mondiale, dar și pe necesitatea menținerii unei poziții competitive puternice pentru fermierii europeni, se arată într-un comunicat de presă al Comisiei Europene.

Concluziile reuniunii conturează patru direcții majore de acțiune: asigurarea unui sprijin financiar solid prin politica agricolă comună și bugetul post-2027, măsuri pentru îmbunătățirea accesului la îngrășăminte la prețuri mai accesibile, întărirea competitivității globale a agriculturii europene prin reguli echitabile și reciprocitate, precum și simplificarea suplimentară a legislației în beneficiul fermierilor.

Propuneri pentru plăți anticipate din bugetul PAC post-2027

La începutul anului 2026, Comisia Europeană a propus ca statele membre să poată accesa, înainte de termen, până la două treimi din unele fonduri ale politicii agricole comune alocate perioadei 2028–2034. Măsura ar urma să ajute fermierii să realizeze investiții urgente și să beneficieze de sprijin în situații de criză.

„Pentru a ne asigura că, începând din 2028, sunt disponibile resurse suplimentare care să răspundă nevoilor agricultorilor și comunităților rurale, propun ca statele membre, atunci când își prezintă planul inițial, să aibă acces la până la două treimi din suma care, în mod normal, este disponibilă la evaluarea intermediară”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare adresată statelor membre și Parlamentului European, citată de Reuters. Aceasta reprezintă aproximativ 45 de miliarde de euro care ar putea fi mobilizate imediat pentru sprijinirea fermierilor, a adăugat von der Leyen.

Inițiativa a fost lansată înainte de votul statelor membre privind aprobarea semnării Acordului UE–Mercosur și într-un moment în care producătorii agricoli solicită măsuri de protecție economică și stabilitate în fața concurenței globale.

100 de ani de Săptămâna Verde la Berlin

Vineri, 16 ianuarie, la Berlin se deschide cea de-a 100-a ediție a târgului Săptămâna Verde (Grüne Woche). Cu ocazia aniversării unui secol de tradiție, inovație și diversitate culinară, organizatorii prezintă o expoziție specială, intitulată „100 de ani de Săptămâna Verde”, care oferă o retrospectivă de la începuturi, din anii ’20, până în prezent, iar vizitatorii pot vedea, în același spațiu, utilaje istorice și tehnologie agricolă modernă.

Târgul se concentrează pe teme precum securitatea alimentară, inovația, produsele locale și agricultura durabilă și oferă numeroase atracții pentru familii, inclusiv expoziții cu animale și ateliere interactive.

Uniunea Europeană va avea un stand deschis pe toată perioada evenimentului, până la 25 ianuarie, unde pot fi descoperite politicile și practicile agricole ale UE. Vizitatorii pot afla informații despre politica agricolă comună și Viziunea pentru agricultură și alimentație, pot savura produse europene în cadrul degustărilor și demonstrațiilor culinare fără risipă alimentară, pot participa la activități educative și interactive pentru toate vârstele și pot avea întâlniri cu reprezentanți ai Uniunii, într-un spațiu dedicat unei agriculturi durabile și competitive. 

Noile tehnologii schimbă specificul profesiilor în sectorul agro-alimentar. De asemenea, dezvoltarea competitivității este esențială pentru fermierii care se confruntă cu provocări extrem de diverse.

Am discutat la Rural cu Carmen Burtea, președinte al Comitetului Sectorial Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România (CSAPPR).

Cum pregătește liceul agricol tineri care pot deveni generatori de schimbare, susținători ai economiei rurale, viitori fermieri sau antreprenori capabili să devină lideri ai agriculturii moderne în comunitățile lor? Cum pot tinerii contribui la revitalizarea zonelor rurale? De ce este agricultura un domeniu modern și plin de oportunități, unde tinerii pot deveni lideri ai schimbării?

Am fost la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau” Brănești și am discutat cu elevii despre impactul agriculturii în dezvoltarea rurală și rolul tinerilor care învață în liceele agricole, pentru a aduce soluții pentru ferme mai eficiente, un mediu protejat și sate în care oamenii vor să trăiască și să lucreze.

O analiză a sectorului agricol românesc arată două căi prin care pot crește randamentul și competitivitatea: utilizarea noilor tehnologii și concentrarea suprafețelor.

Invitații acestei ediții a programului Rural: Dumitru-Daniel Botănoiu, președinte al Asociației Fermierilor din România, Radu Magdin, analist politic, și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

După mai bine de trei decenii, pesta porcină africană reapare în Spania, principalul producător de carne de porc din Uniunea Europeană și al treilea din lume, după China și Statele Unite.

Până la sfârșitul săptămânii trecute, mai multe cazuri au fost detectate în rândul mistreților în Catalonia, regiunea care acoperă peste 20% din efectivele de porcine ale Spaniei, de aproximativ 35 de milioane de capete, potrivit Efe Agro.

Reapariția virusului în țară îngrijorează industria cărnii de porc, care generează, anual, aproape 9 miliarde de euro din exporturi. Producătorii spanioli aprovizionează peste o sută de piețe din Uniunea Europeană și din lume, cele mai importante fiind China, Franța și Italia. China a confirmat oficial că acceptă regionalizarea situației pestei porcine africane, interzicând doar intrarea în țară a produselor din carne de porc din zona afectată, iar autoritățile spaniole încearcă să convingă și alte state să accepte acest tratament.

Deși este încă mult prea devreme pentru o evaluare a pierderilor, o asociație reprezentativă din industria spaniolă a cărnii estimează că, deocamdată, impactul economic depășește un miliard de euro din cauza interdicției la export. Numai închiderea piețelor japoneză și mexicană înseamnă o pierdere de aproape 900 de milioane de euro.

Potrivit Reuters, autoritățile catalane investighează acum originea răspândirii virusului, inclusiv posibilitatea ca acesta să fi provenit din centre de cercetare.

Pesta porcină africană este prezentă în mai multe state membre, printre care și România, în zone pentru care sunt instituite diferite grade de restricții, de la I la III, în funcție de nivelul riscului de răspândire a virusului. Conform celor mai recente înregistrări, disponibile în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 25 noiembrie, toate județele României sunt listate în zona de restricții III, făcând obiectul unor măsuri speciale de control.

 

Directiva privind practicile comerciale neloiale începe să dea rezultate, însă sunt necesare îmbunătățiri

 

Comisia Europeană a publicat raportul primei evaluări a Directivei privind practicile comerciale neloiale din lanțul agroalimentar. Documentul arată că, deși se află în primii ani de aplicare, Directiva începe să îmbunătățească echilibrul dintre producătorii agricoli și marii cumpărători, însă fermierii continuă să raporteze puține abuzuri, din cauza temerii de represalii, iar autoritățile folosesc insuficient anchetele proactive. Raportul constată că semnalele anonime s-au dovedit o resursă valoroasă pentru declanșarea controalelor, ajutând autoritățile naționale de aplicare a legii în cadrul investigațiilor, și recomandă o implicare mai mare a organizațiilor de producători în sprijinirea furnizorilor individuali și în depunerea plângerilor în numele acestora.

Între 2021 și 2024 au fost deschise peste 4.500 de investigații; dintre acestea, o treime au identificat încălcări ale legislației care au generat 754 de sancțiuni în valoare de 42 de milioane de euro.

Concluziile evaluării vor sta la baza revizuirii legislației în domeniu, cu scopul de a întări protecția fermierilor, inclusiv împotriva vânzărilor sub costul de producție, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

 

UE deschide drumul plantelor obținute prin tehnici genomice

 

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord privind normele pentru introducerea pe piața unică a plantelor obținute prin utilizarea noilor tehnici genomice (NTG). Măsurile convenite vor permite fermierilor accesul la soiuri de plante îmbunătățite, rezistente la schimbările climatice și la dăunători, care oferă randamente mai mari și necesită mai puține îngrășăminte și pesticide, informează comunicatul Consiliului.

Acordul introduce două categorii de plante: cele care îndeplinesc criteriile de echivalență cu plantele convenționale, și pentru care normele sunt simplificate, și cele care prezintă modificări genomice mai complexe, pentru care se mențin cerințele legislației privind organismele modificate genetic, inclusiv etichetarea obligatorie a produselor.

Urmează votul formal al Parlamentului European și al Consiliului în a doua lectură și publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Normele se vor aplica doi ani mai târziu.

 

Acord provizoriu în UE: simplificarea etichetării și sprijin pentru cramele europene

 

Săptămâna trecută, Consiliul și Parlamentul European au ajuns la o înțelegere pentru a sprijini sectorul vitivinicol al Uniunii Europene. Măsurile agreate acoperă întregul lanț valoric, urmărind să echilibreze cererea și oferta, să consolideze adaptarea la schimbările climatice, să simplifice și să armonizeze practicile de etichetare, să încurajeze inovarea, să acorde o mai mare flexibilitate plantărilor și să stimuleze economiile rurale prin enoturism.

Statele membre pot lua măsuri de sprijin precum defrișarea viței-de-vie excedentare, pentru a preveni surplusul de producție și pentru a menține stabilitatea pieței. De asemenea, pot majora finanțarea europeană pentru investiții legate de schimbările climatice.

Producătorii de vin pot primi sprijin specific pentru a dezvolta inițiative de enoturism, stimulând creșterea economică în regiunile rurale.

Normele de etichetare vor deveni mai simple, reducând costurile administrative și facilitând comerțul transfrontalier. Consumatorii vor obține un acces mai clar la informații, inclusiv prin etichete și pictograme digitale.

Vinurile destinate exportului vor fi scutite de obligația de a enumera ingredientele și de a furniza o declarație nutrițională, reducându-se sarcina administrativă inutilă.

Sectorul vitivinicol al Uniunii Europene reprezintă 60% din producția vitivinicolă mondială și este al treilea sector agroalimentar din Uniune ca mărime, în ceea ce privește exporturile. 88% din plantațiile viticole europene sunt dedicate indicațiilor geografice. Însă schimbarea tiparelor de consum și presiunile climatice au creat incertitudine pe piață. Pentru a aborda provocările sectorului și pentru a propune soluții, a fost înființat Grupul la nivel înalt pentru politica în sectorul vitivinicol, care a reunit reprezentanți ai ministerelor agriculturii din statele membre și ai organizațiilor părților interesate. Pe baza recomandărilor formulate de acesta, Comisia Europeană a publicat, la 28 martie 2025, propunerea sa de modificare a legislației în domeniu.

Acum, acordul provizoriu asupra politicilor de sprijin al sectorului, la care au ajuns Consiliul și Parlamentul European, urmează să fie aprobat de cele două instituții legislative, înainte de a fi adoptat în mod formal și a intra în vigoare, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Fără să aibă tradiția Franței sau Italiei, producția românească de brânzeturi se diversifică și crește calitativ. Există experți recunoscuți la nivel internațional și producători mici și medii care sunt apreciați la nivel european și mondial.

Invitați la Rural: Andreea Popa, expertă în domeniul brânzeturilor, Daniel Buda, europarlamentar.

Târgurile, expozițiile, simpozioanele, dezbaterile sunt evenimente care creează oportunități pentru găsirea unor parteneri de afaceri, dar sunt și un prilej pentru a crește nivelul de pregătire pentru fermieri și antreprenori.

Invitați: Andreea Țundrea, coordonatoarea programului “Mândru să fiu fermier” la World Vision România, Bogdan Romaniuc, organizator RALF, Oana Netbai, director comercial, Romexpo, organizator Indagra, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.