Tema reînnoirii generaționale preocupă atât sectorul agroalimentar românesc, dar și pe cel european. O tânără antreprenoare a preluat în administrare fermele familiei și are planuri de dezvoltare folosind pentru investiții fonduri europene.

Invitați la Rural: Mădălina Ardeleanu, antreprenoare agribusiness, Amalia Pascu, inginer agronom, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Producătorii români au nevoie de susținere în materie de promovare. De exemplu, fabricanții de ciocolată artizanală își prezintă produsele în cadrul unor evenimente specializate. Astfel, publicul larg poate afla că pralină cea mai bună din lume se produce la Câmpina, jud. Prahova.

Invitaţi la Rural: Adina Istrate, antreprenor, specialist marketing, Gabriel Crângeneanu, economist, antreprenor, director general Isogreen, Marius Bostan, antreprenor, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse din carne de porc, miel, vită, produse lactate și animale vii din Germania, pentru a preveni răspândirea febrei aftoase printre efectivele de rumegătoare și de suine din țară, după ce un focar de boală a fost confirmat, în data de 10 ianuarie, la o fermă din apropierea Berlinului.

Germania este al treilea cel mai mare exportator de carne de porc în Regatul Unit și al doilea furnizor de produse lactate, cu o cotă de piață de 18% și, respectiv, 12%, potrivit Reuters. Ministrul britanic al agriculturii, Daniel Zeichner, a declarat că guvernul „nu va ezita să adauge alte țări” pe lista importurilor interzise, în cazul în care focarul de febră aftoasă se va extinde dincolo de Germania, scrie The Guardian.

Măsuri de protecție au fost luate și de Mexic și Coreea de Sud, care au impus o interdicție temporară a importului de carne de porc germană.

„Săptămâna Verde” la Berlin

Săptămâna trecută, s-a deschis „Săptămâna Verde” la Berlin, unul dintre cele mai mari târguri internaționale dedicate sectorului agroalimentar, horticulturii și protecției mediului. Până duminică, 26 ianuarie, 1.500 de expozanți din Germania, din Europa și din lume prezintă, printre altele, delicii culinare și atracții turistice.

Organizatorii anunță că târgul reprezintă o piață de testare importantă pentru produse noi – vegane, vegetariene, tradiționale. Din cauza epidemiei de febră aftoasă, în ediția din acest an, bovinele, ovinele și caprinele nu vor fi prezente în spațiul expozițional.

La deschiderea oficială a evenimentului a participat Christophe Hansen, noul comisar european pentru agricultură și alimentație. Cu această ocazie, el le-a promis fermierilor o reducere vizibilă a birocrației, astfel încât „să poată petrece mai mult timp pe câmp decât la birou”.

Premierul francez critică expansiunea pe piețe a Chinei

Noul prim-ministru al Franței, François Bayrou, în primul său discurs important de la preluarea mandatului, acuză China că luptă pentru dominația mondială, inundând piețele cu exporturile sale, scrie publicația Politico. Declarația a fost făcută după publicarea datelor privind excedentul comercial al Chinei, care a ajuns anul trecut la aproape un trilion de dolari.

Comentariile lui François Bayrou vin pe fondul tensiunilor comerciale în creștere dintre UE și China, care au condus la represalii din partea statului chinez asupra importurilor de coniac din Hexagon. China a vizat producătorii francezi de coniac cu o anchetă antidumping și a impus măsuri care descurajează importurile de brandy din piața comună, după ce UE, cu sprijinul Franței, a decis aplicarea unor taxe suplimentare la importurile de vehicule electrice chinezești. Coniacul francez a reprezentat 99% din importurile de băuturi spirtoase ale Chinei, cu o valoare de aproape 1,7 miliarde de dolari, în 2023.

Se așteaptă ca Bayrou să abordeze acest dosar într-o vizită pe care o va efectua în China în lunile următoare, mai scrie Politico.

UE-Mexic, acord modernizat de liber schimb

Negocierile pentru actualizarea Acordului de parteneriat Uniunea Europeană-Mexic s-au finalizat, anunță un comunicat de presă al Comisiei Europene. Pilonul comercial al acordului revizuit creează noi oportunități economice pentru ambele părți, îndeosebi pentru fermierii și producătorii de alimente din blocul comun, deoarece Mexicul este un importator net de produse agroalimentare din UE.

Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și Mexic se desfășoată în prezent în baza Acordului de parteneriat încheiat în anul 2000, iar din 2008 Mexicul este unul dintre cei zece parteneri strategici ai UE. Evoluția schimburilor de bunuri și servicii între cele două părți au făcut ca Mexicul să devină al doilea partener comercial ca mărime din America Latină.

Noul acord, modernizat, va reduce cu până la 100% taxele la exporturile UE de produse alimentare și agricole, cum ar fi brânzeturile, carnea de pasăre, carnea de porc, pastele, merele, gemurile, marmeladele, ciocolata, vinul și extinde protecția pentru 568 de indicații geografice. De asemenea, stabilește proceduri simplificate și mai puțin costisitoare pentru exporturile agroalimentare, precum și angajamente obligatorii din punct de vedere juridic privind drepturile omului, protecția mediului, schimbările climatice și conduita responsabilă în afaceri.

Acordul va trebui ratificat de ambele părți.

Mercosur ajunge în Parlamentul European

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a avut, săptămâna trecută, prima întâlnire cu eurodeputații din Comisia pentru comerț internațional (INTA) a Parlamentului European, pentru a discuta cu privire la acordul comercial UE-Mercosur, după finalizarea negocierilor în data de 6 decembrie 2024. Dezbaterile au scos din nou la iveală diviziunile puternice din Parlamentul European, scrie Euractiv, deputații exprimându-și în mare măsură punctele de vedere ale țărilor lor, mai degrabă decât să urmeze linia grupurilor politice.

Europarlamentarii francezi, polonezi și irlandezi se opun acordului, în timp ce germanii, spaniolii și portughezii sunt susținători fermi. În Țările de Jos și Austria, criticile față de acord sunt larg răspândite, dar deputații europeni sunt divizați. Europarlamentarul român Iuliu Winkler a apărat acordul ca pe o oportunitate de a consolida conducerea UE și și-a încurajat colegii să „profite de acest moment”, însă colega sa din Partidul Popular European (PPE), Jessika van Leeuwen, a spus că fermierii din UE nu pot concura cu carnea de vită și de pasăre din țările Mercosur, divizând și mai mult grupul pro-comerț PPE. Și eurodeputații de la Renew și-au exprimat opinii diferite.

Šefčovič i-a asigurat pe europarlamentari că, pentru scenariul „puțin probabil” în care sectorul agroalimentar al UE ar fi afectat negativ de Acordul Mercosur, au fost instituite garanții și o rezervă financiară suplimentară de cel puțin un miliard de euro pentru a-l proteja.

În data de 30 ianuarie, Šefčovič și comisarul pentru agricultură Christophe Hansen vor răspunde la întrebările deputaților europeni din comisia pentru agricultură (AGRI). Audierile din comisii oferă o imagine asupra felului în care se vor desfășura dezbaterile pe subiectul Mercosur în Parlamentul European, în săptămânile și lunile care urmează, semnalează euractiv.com

Între timp, Copa-Cogeca și alte organizații importante de fermieri din UE vor organiza o acțiune de protest de scurtă durată împotriva acordului miercuri, 22 ianuarie, la Strasbourg, unde Parlamentul European se reunește în sesiune plenară.

Peste 82.000 de mere pleacă din livezile fermierilor polonezi către locațiile care vor găzdui summiturile și reuniunile ministeriale din timpul președinției Poloniei la Consiliul Uniunii Europene.

„Producătorii polonezi de fructe au reușit să utilizeze în mod corespunzător fondurile UE. Astăzi, producem fructe excelente, ceea ce ne face să ieșim în evidență în Uniunea Europeană”, a declarat Adam Nowak, subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din Polonia.

Merele Grójec, care vor fi servite participanților la evenimentele desfășurate sub președinția poloneză, sunt cultivate de aproape 500 de ani în regiunea cu același nume, cunoscută ca fiind „cea mai mare livadă” din Europa.

Polonia este primul producător european de mere și al patrulea la nivel mondial. Acesta este și motivul pentru care mărul a fost ales fructul oficial al președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene, care a început la 1 ianuarie 2025.

Programul de lucru în Consiliul Agrifish pentru următoarele șase luni este prezentat miniștrilor agriculturii din UE la reuniunea din 27 ianuarie. Polonezii se vor concentra pe măsurile necesare pentru îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și sporirea rezistenței la crize. În același timp, vor aborda provocările viitoarei extinderi a UE, inclusiv către Ucraina, și vor conduce dezbaterile privind PAC după 2027, pornind de la viziunea pentru agricultură și alimentație care urmează să fie anunțată de Comisie în luna februarie 2025.

Cifre record în comerțul agroalimentar al UE

Comerțul agroalimentar al Uniunii Europene a atins niveluri record în luna octombrie 2024, când s-a înregistrat o creștere a exporturilor cu 10% și a importurilor cu 19%, față de luna precedentă.

Potrivit celui mai recent raport lunar privind comerțul agroalimentar, publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană, Regatul Unit și Statele Unite au rămas principalele destinații pentru exporturile UE în perioada ianuarie-octombrie 2024, în timp ce vânzările către China au scăzut cu aproape un miliard de euro, din cauza livrărilor reduse de cereale, carne de porc și produse lactate.

Exporturile cumulate în primele zece luni din 2024 au ajuns la 197 de miliarde de euro (+3% față de perioada similară din 2023), în timp ce importurile s-au cifrat la 141 de miliarde de euro, cu 6% mai mult decât în 2023.

 

Guvernul olandez, obligat de sentința unei instanțe de judecată să reducă poluarea

Instanțele judecătorești au devenit un instrument cheie utilizat de societatea civilă pentru a forța acțiuni de mediu, în timp ce guvernele europene se luptă să reconcilieze obligațiile de mediu cu presiunile economice, scrie Politico. Un tribunal olandez a decis săptămâna trecută că guvernul prim-ministrului Dick Schoof trebuie să intensifice eforturile de reducere a poluării cu azot în zonele naturale protejate, oferind organizației Greenpeace un câștig legal semnificativ, notează sursa citată.

Verdictul impune administrației de la Haga să se asigure că, până în 2030, cel puțin jumătate dintre habitatele cele mai vulnerabile ale țării scad emisiile de azot din agricultură, construcții și alte surse sub nivelurile considerate dăunătoare, altfel trebuie să plătească o amendă de 10 milioane de euro.

Nu este prima dată când un tribunal olandez intervine în problema poluării cu azot din țară. Din 2019, mai multe hotărâri au condus la înghețarea permiselor pentru proiecte de construcție, au impus reguli mai stricte privind hrana animalelor și au acuzat în mod repetat Haga pentru că nu a protejat biodiversitatea. Controversele pe tema reducerii poluării cu azot au alimentat proteste masive ale fermierilor, cu tractoare care au blocat autostrăzile și centrele orașelor din Țările de Jos.

Echipa lui Schoof, aflată în funcție din iunie 2024, și-a mutat atenția către soluții tehnologice și măsuri voluntare, cu scopul de a diminua emisiile fără a alimenta tensiunile din zonele rurale. Acum, reducerile severe de poluare decise de instanța olandeză riscă să declanșeze un alt val de demonstrații ale fermierilor, tocmai genul de tulburări pe care administrația Schoof spera să îl evite, anticipează Politico. O organizație de lobby pro fermieri i-a cerut guvernului să facă recurs în cele șase săptămâni pe care le are la dispoziție, potrivit ABC News.

 

Jidvei, protejat prin scheme europene de calitate

Comisia Europeană a aprobat, recent, noi indicații geografice care se vor adăuga în lista produselor agricole protejate prin scheme de calitate.

Vinurile românești „Jidvei” – albe, roze, roșii, spumante, produse din soiuri cultivate în vestul țării – sunt înregistrate ca denumire de origine protejată (DOP). Această nouă denumire va fi inclusă în lista celor 3.640 de produse agricole protejate. Un ulei de măsline extravirgin organic, cu un gust amar și picant, ușor spre mediu, produs pe insula spaniolă Menorca, a primit aprobarea pentru înregistrarea ca indicație geografică protejată (IGP), iar un preparat gătit portughez, care se servește atât în restaurantele celebre, cât și în cele mici, este recunoscut ca specialitate tradițională garantată (STG).

 

Comisarul pentru agricultură cere controale mai stricte asupra importurilor din țări terțe

Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură și alimentație, solicită restricții în privința reziduurilor de pesticide din alimentele importate din țări terțe, sugerând o schimbare semnificativă a poziției Comisiei cu privire la comerțul internațional, scrie Euractiv.

Aflat într-o vizită în Irlanda, Hansen a participat la o întâlnire a membrilor Asociației Fermierilor Irlandezi, unde a vorbit despre necesitatea unor controale mai riguroase asupra importurilor de alimente. Comentarii similare a făcut cu doar câteva zile înainte, la Viena. El le-a mai spus fermierilor irlandezi că următoarea politică agricolă comună (PAC) va trebui să „se bazeze pe ceea ce funcționează” și să „remedieze elementele care nu funcționează bine”, pentru a oferi mai multă predictibilitate și a favoriza investițiile în agricultură, recunoscând însă că nu va putea corecta totul, informează și portalul irlandez Agriland.

În timpul discursului său, la întâlnirea agricultorilor irlandezi, Hansen a evidențiat problemele privind reînnoirea generațională în agricultură și de ce trebuie să existe un viitor „durabil” pentru sectorul agricol, nu doar din punctul de vedere al mediului, ci și din punct de vedere economic. „Pierdem, în mod dramatic, ferme de pe tot continentul, trebuie să facem ceva pentru ca fermierii să rămână în producție”, a adăugat el.

Vârsta medie a unui fermier european este de 57 de ani și doar 6,5% dintre agricultori aveau sub 35 de ani în 2020, atenționează și un comunicat emis recent de Consiliul European al Tinerilor Fermieri – CEJA. În același timp, Europa pierde 1.000 de ferme în fiecare zi.

Sectorul agroalimentar este bine reprezentat la Bursa de Valori București, pe piața secundară.

Experții observă că valoarea companiilor agricole este scăzută, din cauza dificultăților pe care le-au traversat în ultimii doi ani. Dar, un preț mic al acțiunilor înseamnă o oportunitate de investiție. Cert este că firmele din domeniul agribusiness au reușit prin listarea pe piață să găsească finanțare, fie prin majorări de capital, fie prin emisiuni de obligațiuni.

Invitati Rural: Cătălin Chivu, fondator și realizator “Feel the Markets”, Vlad Popescu, președinte Norofert, Daniela Maior, președinte ARIR.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a publicat rezultatele Eurobarometrului care arată percepția cetățenilor europeni asupra politicii agricole comune. Conform sondajului „Europenii, agricultura și PAC”, gradul de conștientizare a opiniei publice în privința rolului pe care îl joacă politicile agricole ale Uniunii Europene este la cel mai înalt nivel din 2007.

78% dintre respondenți declară că sunt la curent cu PAC, iar 70% sunt de acord că politica agricolă își îndeplinește rolul în furnizarea de alimente sigure, sănătoase, durabile și de înaltă calitate. Mai mult de jumătate dintre europenii intervievați (56 %), cel mai ridicat nivel din anul 2013, în creștere cu zece puncte procentuale față de sondajul anterior, din 2022, indică faptul că sprijinul financiar acordat de UE fermierilor pentru a contribui la stabilizarea veniturilor acestora este corect.

Aproape nouă din zece respondenți (88 %) sunt în favoarea continuării subvenționării fermierilor pentru desfășurarea unor practici agricole benefice pentru mediu și climă și șase din zece cred că agricultura a avut o contribuție majoră la combaterea schimbărilor climatice.

Majoritatea covârșitoare a cetățenilor UE, peste 90%, apreciază ca fiind importante: aprovizionarea stabilă cu alimente la prețuri rezonabile, asigurarea gestionării durabile a resurselor naturale și consolidarea rolului fermierului în lanțul alimentar. Acordurile comerciale ale UE sunt considerate în general un succes de către europeni, peste șapte din zece declarând că acestea aduc beneficii semnificative agriculturii și consumatorilor din UE, în sensul că asigură o aprovizionare cu produse agricole diversificate și piețe de desfacere pentru sectorul agricol din blocul comunitar.

Farm Europe: volumul ajutoarelor de stat variază considerabil între statele membre, dezvăluind o „Europă cu trei viteze”

Volumul ajutoarelor de stat acordate sectorului agricol în perioada 2021-2024 variază considerabil de la o țară la alta, dezvăluind o „Europă cu trei viteze”, concluzionează think-tank-ul Farm Europe, într-o analiză publicată la sfârșitul anului trecut.

Fermierii olandezi au primit de departe cel mai mare sprijin din bugetul național atât în termeni absoluți, cât și în raport cu plățile directe sau valoarea producției agricole naționale, aproape 2,8 miliarde de euro, dublul valorii plăților directe primite prin programul european de subvenții – PAC și de aproape opt ori mai mult decât pierderea valorii reale a sumelor alocate din Pilonul I, cauzată de inflație. Conform calculelor Farm Europe, alte trei state membre au acordat sume peste pierderea valorii reale a subvențiilor PAC: Polonia și Spania de 1,4 ori, Grecia de 1,3 ori. Ajutoarele de stat acordate de Italia, Franța și Germania sunt substanțiale în cifre absolute, dar limitate la 5% - 10% din plățile directe.

Danemarca, Grecia, Ungaria, Cehia și Slovacia au acordat fonduri care variază între 20% și 43% din plățile lor directe, în timp ce state precum Letonia, Estonia, Irlanda, România, Belgia, Luxemburg, Bulgaria și Portugalia au transferat foarte puține ajutoare de stat din bugetele naționale către sectoarele lor agricole, subliniază sursa citată.

 

Echilibrul de gen, obligatoriu pentru marile companii

La sfârșitul anului 2024, a intrat în vigoare directiva privind echilibrul de gen în structurile de conducere ale companiilor. Scopul actului normativ este de a avea o reprezentare de gen echilibrată la nivelul societăților cotate la bursă în toate statele membre, informează un comunicat al Comisiei Europene.

Executivul european a propus această directivă în noiembrie 2012 și după zece ani de discuții, în iunie 2022, Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord politic. Statele membre au avut la dispoziție doi ani pentru transpunerea directivei, până la 28 decembrie 2024.

Noua lege este și un răspuns la așteptările europenilor. Un sondaj eurobarometru efectuat anul trecut arată că în general europenii sprijină egalitatea de gen și o consideră benefică pentru toți cetățenii. Trei din patru respondenți apreciază că bărbații sunt mai numeroși în conducerea companiilor, iar 55% au declarat că sunt necesare măsuri pentru a surmonta subreprezentarea femeilor în procesul decizional.

 

Viziunea asupra viitorului alimentației și agriculturii și Acordul industrial curat, două inițiative așteptate în luna februarie

Conform celei mai recente agende preliminare a Colegiului Comisarilor, în luna februarie 2025 vor fi prezentate două inițiative emblematice ale noului mandat, transmite euractiv.com. Viziunea asupra viitorului alimentației și agriculturii este așteptată pe 19 februarie și „Acordul industrial curat” o săptămână mai târziu.

Viziunea pentru agricultură și alimentație va ține cont de concluziile Dialogului Strategic, care a implicat peste 30 de organizații din întregul lanț alimentar, și va acoperi teme precum veniturile echitabile pentru fermieri, stimulentele acordate pentru serviciile lor de mediu și simplificarea regulilor, potrivit declarației președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. O propunere de reformă a politicii agricole comune este așteptată în toamna acestui an.

„Acordul industrial curat” are ca obiectiv dezvoltarea de tehnologii curate și reducerea emisiilor de carbon pentru atingerea neutralității climatice până în anul 2050 și atrage interesul mai multor actori agroindustriali. Experții estimează că Uniunea Europeană va trebui să investească aproximativ 670 de miliarde de euro până în anul 2040, pentru a susține acest demers ambițios al Comisiei Europene.

 

Deficitul balanței comerciale pentru produse agricole și procesate este o problemă veche pentru România. Creșterea exporturilor de produse procesate, principala cauză a deficitului, se poate face prin politici publice consecvente, aplicate pe termen mediu.

Invitate la Rural: Camelia Gavrilescu, cercetător II la Institutul de Economie Agrară, conf. univ., Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Micile gospodării vor fi autorizate din punct de vedere sanitar pentru a putea să vândă produse procesate în casă. Cantitatea comercializată va fi reglementată, iar experţii autorităţii sanitar-veterinare cred că micii producători vor putea să aducă pe piaţă produse de calitate care să reducă nivelul importurilor de mărfuri alimentare.

Invitați la Rural: Ioan Oleleu, vicepreşedinte ANSVSA, Marian Cioceanu, preşedinte Bio România, Gheorghe Vlad, preşedinte OIPA Legume-fructe.

În România, sunt mai multe motive pentru care producătorii agricoli ezită să facă trecerea spre sectorul ecologic. Principala problemă este că fermierii nu cred că produsele ecologice au o piaţă extinsă şi preţuri care să justifice eforturile făcute pentru producerea lor.

Costin Lianu, preşedintele Asociaţiei Inter-Bio: "Produsele bio, produsele organice sunt aceleași. Aceeași valoare semantică. Dacă ne ducem la ceea ce înseamnă acest proces, este un proces de renunțare a fermierilor la a produce folosind îngrășăminte chimice și alte substanțe chimice. Asta este esența.

Produsele bio se pot recunoaște printr-un sistem foarte clar de etichetare: frunzulița verde. Prezența ei pe produs, înseamnă că produsul acela este certificat ca produs ecologic de către un terț care răspunde pentru acest sistem de certificare și care se lasă cu consecințe inclusiv penale, dacă nu respecți acest sistem. Deci certitudinea că produsul acela este ecologic este foarte mare. Nu zicem sută la sută că pot fi și fraude, dar fraudele sunt imediat penalizate."

Care sunt etapele prin care trebuie să treacă un producător pentru a deveni ecologic și pentru a fi certificat

Certificarea se poate face cu sau fără subvenție, dar subvenția nu este principala motivație a unui fermier. Cei care au luat numai pentru subvenție o parte din ei s-au retras după aceea, înseamnă că nu au crezut în ecologice, au crezut mai mult în subvenție, dar s-au complicat. Dar cei care iau de bună credință sistemul de subvenții ca să-și dezvolte o afacere, trec printr-un sistem, trec printr-un proces de conversie în care își aleg un certificator autorizat, recunoscut de către Ministerul Agriculturii. Intră pe site își alege acel certificator, certificatorul vine la el, ia probe de sol și vede dacă are conținut sau nu de produse chimice. Abia după verificarea solului se angajează să intre în lanțul ăsta. După ce este recunoscut și certificat, are dreptul să producă și să vândă produse ecologice.

Iar după aceea, bineînțeles, are o diplomă, dar trebuie să și profeseze, adică să se ducă spre piață și să vândă produsele. La legume, la fructe, este mai ușor. Piața e aproape și, dacă vă duceți în marile magazine, vedeți că sunt produse ecologice din România. Deci, există deja consum de produse ecologice destul de constant în marile orașe, în special în București, Iași, Cluj, Timișoara.

La Bruxelles au fost decernate premiile pentru „inspirație agricolă și rurală”. Au fost acordate șase premii după ce au fost analizate 100 de proiecte din întreaga Uniune Europeană. În acest an, tema competiției a fost „puterea tinerilor” propunându-și să evidențieze posibilitățile de dezvoltare ale tinerilor și femeilor din zonele rurale.

Criteriile avute în vedere pentru selectarea proiectelor câștigătoare au fost: să fie prietenoase cu mediul, să încurajeze agricultura inteligentă, să fie incluzive din punct de vedere social, inovatoare și să beneficieze de finanțare prin politica agricolă comună. Astfel, au fost fost premiate șase proiecte din care cinci au fost desemnate de un juriu format din specialiști din cadrul rețelei EU CAP și un premiu a fost ales prin votul online al publicului.

Premiul pentru agricultură inteligentă și competitivă a fost atribuit unei cooperative din regiunea Toscana (Italia) care cultivă iris, o floare prezentă de mai bine de 1.000 de ani pe stema orașului Florența și care este folosită la producerea alimentelor, cosmeticelor și parfumurilor.

Premiul pentru protejarea mediului a fost acordat pentru dezvoltarea unor soluții durabile de stocare, gestionare și reutilizare a deșeurilor agricole din plastic. Proiectul aa fost realizat de două instituții de învățământ din Finlanda împreună cu o asociație a fermierilor din Savonia de Nord.

Premiul pentru producție cu caracter socio-economic în mediul rural a fost primit de proiectul numit „Mica fabrică de conserve” derulat în nord-estul Normandiei (Franța) prin care sunt colectate produsele agricole în exces din zonă, transformate în conserve și apoi distribuite locuitorilor.

Premiul pentru tineri din zona rurală a fost obținut de proiectul „Open Farms” dezvoltat în Italia în anul 2022 pentru a stimula tinerii să împărtășească idei, cunoștințe și bune practici din domeniul agricol.

Premiul pentru egalitatea de gen a fost acordat unei asociații austriece care sub brandul „Frau iDA” oferă birouri, spații de lucru și săli de evenimente cu prioritate femeilor.

În fine, premiul acordat ca urmare a votului publicului a fost primit de un proiect dezvoltat în Estonia printr-o cooperare între apicultori și cercetători. Proiectul a creat o metodă bazată pe ADN pentru a verifica autenticitatea mierii, respectiv se analizează toate urmele de ADN din mediile de producție și anume plante, animale, bacterii, ciuperci sau viruși.

Fonduri europene pentru campanii de promovare a produselor agroalimentare

Anul viitor, Comisia Europeană va aloca 132 milioane de euro pentru cofinanțarea promovării produselor agroalimentare europene de calitate atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Obiectivele programului de promovare din anul 2025 sunt identificarea unor noi oportunități pentru fermieri și pentru industria alimentară. Adoptarea programului pentru anul viitor coincide cu un deceniu de promovare a produselor agroalimentare europene. În această perioadă, au primit finanțare 600 de campanii derulate sub titulatura „Bucură-te, este din Europa!”. Anul viitor, vor fi alocate 63 milioane de euro pentru promovare în țări din afara Uniunii Europene și 58 milioane de euro pentru piața internă.

Principalele piețe țintă din afara Uniunii sunt considerate China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și zona Americii de Nord. De asemenea, Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele agroalimentare europene unde ajung 20% din exporturile statelor membre.

Prognoze privind agricultura europeană în următorul deceniu

Comisia Europeană a publicat prognoza privind sectorul agricol pentru următorul deceniu. Raportul arată că agricultura europeană se află în fața a trei provocări majore: adaptarea la schimbările climatice, preocupări legate de sustenabilitate și cererea în schimbare a consumatorilor. Conform prognozelor realizate de Comisia Europeană, sectorul agricol va continua să fie un exportator net de produse, iar Uniunea Europeană va rămâne auto suficientă pentru majoritatea mărfurilor agroalimentare. Tendințele remarcate în analiză sunt: o ușoară scădere a producției de carne, stabilizarea producției de cereale, producția de lapte va rămâne constantă, iar cea de legume va crește și, de asemenea, efectivul de păsări de curte va înregistra o creștere.

Prognozele se bazează pe analizele realizate de OCDE și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) care estimează pentru următorii opt ani o scădere ușoară a prețurilor produselor agricole și o creștere a cererii din țările în care populația are venituri mici și medii. Raportul Comisiei Europene analizează separat câteva sectoare agricole, precum culturile vegetale, producția de lapte și produse lactate, producția de carne, culturile specializate, dar și aspectele legate de protecția mediului.

Schimbări pentru o mai bună organizare a piețelor produselor agricole

Comisia Europeană a inițiat schimbarea cadrului juridic actual privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și, totodată, un nou regulament privind aplicarea transfrontalieră a practicilor neloiale. Propunerile Comisiei Europene doresc să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare agroalimentară.

Ambele propuneri de schimbare preiau recomandările care reies din dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și răspund provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol.

Schimbările propuse de Comisia Europeană se referă la consolidarea regulilor privind contractele dintre fermieri și cumpărători, instituirea unor mecanisme obligatorii de mediere între fermieri și partenerii de afaceri, creșterea forței de negociere pentru organizațiile de producători și asociațiile acestora, sprijin financiar pentru organizațiile de producători care gestionează crizele care apar, definirea mai clară a termenilor precum corect, echitabil sau lanțuri de aprovizionare scurte atunci când se comercializează produse agricole și încurajarea acțiunilor cu caracter social cum ar fi reînnoirea generațională sau îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor agricoli.