Rural

Primul cadru legislativ privind evaluarea și monitorizarea solurilor în Uniunea Europeană a fost adoptat săptămâna trecută de Consiliul Uniunii Europene. Noile norme stabilesc un sistem comun de monitorizare în baza căruia statele membre vor evalua starea fizică, chimică și biologică a solurilor de pe teritoriul lor și vor raporta periodic Comisiei Europene și Agenției Europene de Mediu date referitoare la sănătatea solului, ocuparea terenurilor și siturile contaminate.

Datele colectate la nivelul întregii Uniuni vor permite adoptarea unor măsuri coordonate pentru combaterea degradării terenurilor, informează un comunicat al Consiliului Uniunii Europene.

Directiva urmărește îmbunătățirea sănătății solurilor până în anul 2050.

După adoptarea în Consiliu, urmează votul în Parlamentul European, cel mai probabil în următoarele săptămâni. După intrarea în vigoare, statele membre vor avea la dispoziție trei ani pentru a transpune noile norme în legislațiile naționale.

În prezent, Uniunea Europeană nu dispune de un cadru legislativ specific pentru protecția solului, așa cum există pentru alte ecosisteme precum apa, aerul sau mediul marin.

Adoptarea de către Consiliu a Directivei privind monitorizarea solului are loc în contextul în care Agenția Europeană de Mediu, în cel mai recent raport al său, publicat la 29 septembrie, semnalează că transformările climatice și degradarea mediului reprezintă o amenințare directă la adresa resurselor naturale de care Europa are nevoie pentru securitatea economică. Raportul subliniază că Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid de pe planetă, va trebui să facă față unor provocări complexe în viitor. Aceste provocări, se menționează în document, impun regândirea legăturilor dintre sectorul economic și mediul natural, inclusiv terenurile, apa și resursele naturale.

 

Un nou avertisment privind impactul agriculturii asupra apei, solului și biodiversității

Un grup de peste 70 de oameni de știință de renume, proveniți de pe șase continente și reuniți în cadrul Comisiei EAT-Lancet, avertizează în evaluarea dată publicității săptămâna trecută că agricultura reprezintă principalul motor al pierderii biodiversității și al degradării apei și solului, scrie Politico într-un material intitulat „Mâncarea distruge planeta. Iar Europa și-a pierdut pofta de schimbare”.

Oamenii de știință consideră că un consum bazat mai mult pe plante și mai puțin pe carne, produse lactate și zahăr ar putea reduce la jumătate emisiile legate de alimente – estimate la aproape o treime din totalul emisiilor globale cu efect de seră – și ar putea preveni până la 15 milioane de decese premature.

Nu este prima dată când EAT-Lancet transmite un mesaj de acest tip. Raportul din 2019 solicita schimbări radicale în alimentație, în special în Europa și America de Nord, unde consumul de carne și produse lactate depășește recomandările globale. Documentul a stat la baza elaborării Strategiei „De la fermă la consumator”, lansată în 2020 ca parte a Pactului verde european, dar la care – scrie Politico – Uniunea Europeană a renunțat treptat, confruntată cu protestele fermierilor, cu presiunile industriei și consecințele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Planul promitea transformarea sistemului alimentar european într-unul mai sănătos și mai prietenos cu mediul, prin reducerea la jumătate a utilizării pesticidelor, diminuarea cantității de îngrășăminte, extinderea agriculturii organice și promovarea unor diete mai sănătoase.

 

Estonia a pierdut 20% din efectivele de suine, din cauza virusului pestei porcine africane

Reapariția pestei porcine africane în Estonia, în vara acestui an, a dus la pierderea a 20% din efectivele de suine ale țării, adică peste 55.000 de animale. Boala a afectat și cea mai mare fermă de reproducere, cu un efectiv de aproximativ 8.000 de animale, reprezentând peste 40% din întreaga populație de suine de reproducere din Estonia.

La reuniunea din septembrie a Consiliului miniștrilor agriculturii, delegația estonă a propus un pachet de măsuri de prevenție și control al pestei porcine africane. Printre acestea se numără reducerea populațiilor de mistreți – considerați principalul factor de risc pentru răspândirea bolii –, acordarea de stimulente pentru vânători, promovarea consumului de carne de mistreț și identificarea unor soluții pentru valorificarea acesteia. Estonia solicită Comisiei Europene actualizarea cadrului juridic existent și asigurarea unei finanțări continue și adecvate pentru programele de urgență veterinară, precum și intensificarea cercetării, în vederea identificării de soluții moderne de combatere a bolii. Demersul Estoniei a fost susținut de reprezentanți din 16 state membre.

Pesta porcină africană este prezentă în rândul populațiilor de mistreți din peste zece țări ale Uniunii Europene.

 

 

Cooperare transatlantică în sectorul agricol

Liderii agricoli europeni și omologii lor nord-americani s-au întâlnit săptămâna trecută în Italia, la cea de-a 41-a ediție a Conferinței Agricole Nord-Americane–Uniunea Europeană, pentru un schimb de opinii pe teme legate de producția agricolă și securitatea alimentară în actualul context global. Discuțiile s-au concentrat pe politicile publice care pot sprijini cel mai bine întreprinderile agricole și pot promova reînnoirea generațiilor, potrivit unui comunicat Copa-Cogeca. Au fost abordate și soluțiile pentru consolidarea capacității de adaptare a fermierilor la evenimentele meteorologice extreme, precum inovația și adoptarea noilor tehnologii – instrumente care pot contribui la reducerea amprentei de mediu și, totodată, la creșterea eficienței și productivității în agricultură. Schimburile de idei au subliniat și importanța comerțului bazat pe reguli și standarde transparente.

 

ANUGA 2025 aduce la Köln cele mai noi tendințe și inovații din industria alimentară

La Köln, în Germania, s-a deschis ediția cu numărul 101 a târgului ANUGA, unul dintre cele mai mari evenimente mondiale dedicate industriei alimentare și a băuturilor. Cu această ocazie, profesioniști din diverse culturi, industrii și domenii de interes se reunesc pentru a dezbate idei și a descoperi cele mai recente tendințe și inovații în domeniul nutriției, se arată pe pagina oficială a evenimentului. Târgul este mai mult decât o platformă de discuții, reprezintă și o oportunitate pentru deschiderea de noi piețe de desfacere.

La ediția din 2025 participă peste 8.000 de expozanți din întreaga lume, iar organizatorii estimează prezența a aproximativ 150.000 de vizitatori.

România este reprezentată de 114 expozanți, care acoperă domenii precum carnea și produsele din carne, fine food, panificație și patiserie, produse organice, informează Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc.

Grupurile de Acțiune Locală (GAL) sunt un exemplu de parteneriat public-privat care au condus la dezvoltarea unor proiecte utile pentru cetățenii din zona aflată sub jurisdicția GAL.

Invitați Rural: Emil Drăghici, președintele Asociației Comunelor din România, primar Vulcana Băi (județul Dâmbovița), Valeriu Căpraru, managerul Grupului de Acțiune Locală (GAL) Tecuci (județul Galați), Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Investițiile în tehnologie sau cele în produse financiare de asigurare aduc randamente și profituri mai mari pentru fermieri. De asemenea, informațiile referitoare la momentul vânzării produselor și la tehnicile de tranzacționare sunt utile pentru a obține o rată a profitului corectă.

Invitați la Rural: Cezar Gheorghe, fondator Agricolumn, expert piețe de mărfuri, Cătălin Scutaru, antreprenor agribusiness, director general adjunct Comcereal Vrancea, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Săptămâna trecută, la Bruxelles, au fost decernate premiile europene pentru producția ecologică. În ediția din acest an s-au acordat șapte distincții, după evaluarea a peste o sută de proiecte din întreaga Uniune Europeană.

Câștigătorii demonstrează cum agricultura bio poate aduce valoare adăugată comunităților rurale, poate crea locuri de muncă și sprijină dezvoltarea unor sisteme alimentare durabile, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

Titlul de „Cel mai bun fermier ecologic – femeie” a revenit unei agricultoare din Bulgaria, care conduce prima fermă certificată bio din țară și aplică o strategie „zero deșeuri”, de la producția de lactate și carne până la prelucrare.

Premiul pentru „Cel mai bun fermier ecologic – bărbat” a revenit unui agricultor din Belgia, furnizor de alimente bio pentru 150 de familii și un spital local. Ferma lui este un model de agricultură susținută de comunitate, promovează salarii echitabile și implică pacienți psihiatrici în activități agricole cu rol terapeutic.

Distincția pentru „Cel mai bun IMM de procesare a alimentelor ecologice” a fost acordată unei brutării artizanale din Austria, considerată cea mai mare din lume. Brutăria colaborează cu 24 de familii de mici fermieri și prelucrează manual peste o mie de tone de făină organică.

Premiul pentru „Cel mai bun restaurant organic” a mers la o tavernă grecească, pentru felul în care dezvoltă filozofia „de la fermă la furculiță”, păstrând rețetele tradiționale și soiurile locale. Restaurantul are propria fermă ecologică și parteneriate încheiate cu producătorii locali.

Distincția pentru „Cel mai bun retailer de alimente ecologice” a fost obținută de un magazin bavarez fondat de o cooperativă agricolă. Magazinul oferă exclusiv produse ecologice, provenite din lanțul scurt de aprovizionare, de la producătorii locali care lucrează pe o rază de 80 de kilometri.

Titlul de „Cel mai bun oraș organic” a revenit unei localități din nordul Portugaliei, lider național la produse certificate ecologic, renumită pentru vin, ulei de măsline și miere cu denumire de origine protejată (DOP) și indicație geografică protejată (IGP).

„Cea mai bună regiune organică” a fost desemnată o zonă din sud-estul Estoniei, unde, din 2018, comunitatea, producătorii și autoritățile locale cooperează pentru promovarea alimentelor ecologice și integrarea acestora în serviciile publice, în special în școli și grădinițe.

Premiile sunt organizate de Comisia Europeană împreună cu instituții și organizații agricole europene.

România a avut doi finaliști: „Herța Bio Apicole” din județul Sibiu, care a obținut locul al doilea la categoria cel mai bun IMM din domeniul procesării alimentelor organice, și piața volantă „Din drag de Bucovina”, din Suceava, aflată pe locul al doilea la categoria cel mai bun comerciant cu amănuntul de alimente ecologice.

 

Comisarul european Hansen, despre dezbaterile privind viitoarea PAC: „sunt un maraton, nu un sprint”

Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au avut o primă dezbatere formală cu privire la propunerile Comisiei pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), în Consiliul pentru agricultură și pescuit de săptămâna trecută. Cu acest prilej, Christophe Hansen, comisarul european pentru agricultură, a transmis pe platforma X: „Discuțiile despre Cadrul financiar multianual și despre PAC sunt un maraton, nu un sprint. În această cursă trebuie să obținem cel mai bun rezultat pentru sectorul agroalimentar”.

În cadrul reuniunii, mai mulți miniștri au apreciat că finanțarea prevăzută de Comisie pentru agricultură nu este suficientă. Unii și-au exprimat îngrijorarea față de complexitatea normelor propuse, în timp ce alții au remarcat elemente pozitive, precum gradul mai ridicat de flexibilitate, simplificarea, reînnoirea generațiilor și plățile corelate cu cerințele naționale.

Potrivit comunicatului Consiliului Uniunii Europene, emis după întâlnire, președinția daneză planifică dezbateri ministeriale în cadrul viitoarelor reuniuni, axate pe arhitectura verde a PAC, securitatea alimentară și inovare.

 

Importurile, mai scumpe, taie cu o treime excedentul comercial agroalimentar al Uniunii Europene

Exporturile de produse agroalimentare ale Uniunii Europene au totalizat 19 miliarde de euro în iunie, în scădere cu 4% față de luna mai, dar cu 2% peste nivelul din iunie 2024, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri).

În prima jumătate a anului, principalele destinații pentru produsele din blocul comunitar au fost Marea Britanie, SUA și Elveția. Exporturile către China au scăzut cu 670 de milioane de euro, pe fondul reducerii cererii de cereale, iar cele către Thailanda s-au diminuat cu 240 de milioane de euro, parțial din același motiv.

Importurile agroalimentare s-au redus valoric cu 10% în iunie comparativ cu luna mai, dar rămân cu 15% peste nivelul din iunie 2024.

În primul semestru din 2025, cacaua din Coasta de Fildeș, cerealele și rapița din Canada au avut cea mai mare contribuție la creșterea valorică a importurilor. Vânzările din China și Brazilia au sporit semnificativ pe piața comună, în timp ce importurile din Ucraina și Rusia au scăzut.

După primele șase luni din acest an, excedentul comercial agroalimentar al UE, cifrat la 22 de miliarde de euro, este cu aproximativ 11 miliarde mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut. Această scădere, cu 33%, este atribuită creșterii costurilor de import, potrivit DG Agri.

 

PAC se schimbă. Comisia Europeană a anunțat propunerea de modificare a sistemului de plăți directe care se va aplica începând cu anul 2027. Fermierii români sunt nemulțumiți.

Invitați: Liliana Piron, director executiv LAPAR, vicepreședintă a grupului de lucru “Plăț directe” la COPA-COGECA, Bogdan Furfurică, președintele Asociației Producătorilor Agricoli din județul Brăila, fermier.

Un studiu privind digitalizarea în agricultură, publicat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene în data de 19 septembrie a.c., arată că cei mai mulți dintre fermierii intervievați sunt optimiști cu privire la impactul tehnologiei asupra activității economice și anticipează beneficii pentru mediu și pentru lucrătorii agricoli.

Rezultatele cercetării relevă că fermele europene folosesc pe scară largă instrumente IT generale (93% dețin cel puțin unul), majoritatea utilizând platforme de comunicare și aplicații mobile, însă tehnologiile digitale specializate pentru culturi și animale sunt adoptate mai puțin. 79% dintre fermierii chestionați utilizează cel puțin o tehnologie pentru culturi, dar numai 29% folosesc trei sau mai multe. În cazul tehnologiilor pentru animale, 83% au adoptat cel puțin una, și doar 17% folosesc mai mult de trei.

Studiul s-a bazat pe date colectate din nouă state membre – Germania, Irlanda, Grecia, Spania, Franța, Italia, Lituania, Ungaria și Polonia – selectate pentru a asigura un eșantion relevant pentru sectorul agricol european și o reprezentare echilibrată a regiunilor biogeografice și geografice ale UE. Dintre aceste țări, Grecia și Ungaria prezintă cele mai mici rate de adoptare a tehnologiilor, în timp ce Germania, Franța și Polonia au, în general, rate mai ridicate. În privința numărului mediu de instrumente digitale utilizate, Spania și Italia se remarcă prin cele mai multe.

Dinamica introducerii tehnologiilor digitale în agricultura europeană a crescut între 2008 și 2020, apoi a încetinit, iar planurile fermierilor pentru următorii cinci ani rămân moderate, se arată în raport. Documentul, disponibil pe platforma Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este însoțit de un tablou de bord care permite vizualizarea datelor și evidențiază principalele tendințe.

 

Dezvoltare rurală cu o nouă viziune: abordare integrată și accent pe servicii

La conferința „Pactul Rural”, desfășurată săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a prezentat direcțiile prin care Comisia Europeană dorește să sprijine dezvoltarea zonelor rurale în perioada 2028–2034. El a declarat că instrumentele actualei politici agricole comune vor fi menținute, însă implicarea autorităților și a comunităților rurale în planificarea cheltuirii fondurilor publice va crește. Reducerea disparităților teritoriale și îmbunătățirea condițiilor de viață la sate se vor regăsi printre obiectivele Planurilor Naționale, iar statele membre vor trebui să demonstreze cum vor asigura acest lucru.

Viitorul cadru financiar va permite o abordare mai integrată și mai eficientă, a precizat Hansen, inclusiv prin utilizarea fondurilor de cercetare Orizont și noului Fond pentru competitivitate destinate agriculturii, biotehnologiei și sănătății. El a subliniat, de asemenea, importanța menținerii obligativității programării LEADER pentru toate statele membre și a evidențiat oportunitățile oferite de parteneriatele naționale și regionale.

Schimburile de idei din cadrul conferinței, care a reunit peste 250 de participanți, precum și colaborările din lunile următoare vor contribui la actualizarea Planului de Acțiune Rurală, așteptată la începutul anului 2026.

 

Acord pentru utilizarea îngrășămintelor RENURE

Comitetul Uniunii Europene pentru nitrați a dat aviz favorabil propunerii Comisiei Europene pentru utilizarea așa-numitelor îngrășăminte RENURE peste limita de aplicare a gunoiului de grajd și a gunoiului de grajd procesat stabilită de Directiva privind nitrații, informează Executivul european.

Autorizarea va permite statelor membre și fermierilor să înlocuiască îngrășămintele chimice cu îngrășăminte RENURE, fabricate din gunoi de grajd prelucrat, asigurând în același timp protecția apelor și a mediului. Totodată, măsura va reduce costurile pentru fermieri și va spori autonomia strategică a sectorului agricol al UE, precizează Comisia.

În urma acordului Comitetului pentru nitrați, propunerea privind RENURE va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene spre examinare, pentru o perioadă de trei luni. Dacă nu vor exista obiecții, Executivul european va putea adopta acest amendament la Directiva privind nitrații și va deveni aplicabil în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea în legislația națională.

 

Consultare publică pentru revizuirea legislației privind bunăstarea animalelor de fermă

Comisia Europeană a lansat o consultare publică înaintea revizuirii legislației privind bunăstarea animalelor de fermă. Consultarea va rămâne deschisă până la 12 decembrie 2025.

Noua lege răspunde inițiativei cetățenești „Să punem capăt erei cuștii”, dar va aborda și problema standardelor de bunăstare a animalelor referitoare la produsele importate în Uniunea Europeană.

Contribuțiile fermierilor, cetățenilor, întreprinderilor europene și ale altor părți interesate, precum și sondajele de opinie specifice și evaluările științifice furnizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară vor sprijini activitatea Comisiei de revizuire. Prima propunere este așteptată la sfârșitul anului viitor.

 

UE pregătește un cadru comercial pe termen lung cu Republica Moldova

Uniunea Europeană intenționează să treacă de la regimul temporar la un cadru pe termen lung în relația comercială cu Republica Moldova. Săptămâna trecută, Consiliul a aprobat poziția pe care Uniunea Europeană o va adopta în cadrul Comitetului de asociere UE–Republica Moldova privind creșterea accesului pe piață pentru șapte produse agricole moldovenești care nu au fost încă liberalizate: prune, struguri de masă, mere, roșii, usturoi, cireșe și suc de struguri.

Un comunicat al Consiliului precizează că viitorul acord va include clauze de protecție a pieței și va condiționa extinderea accesului pe piața unică de alinierea treptată a Republicii Moldova la standardele agroalimentare ale UE până în 2027.

Săptămâna trecută, Parlamentul European a adoptat raportul comisiei pentru agricultură (AGRI) privind viitoarea politică agricolă comună (PAC), reconfirmând poziția sa cu privire la subvențiile agricole după 2027.

Deputații resping propunerea Comisiei Europene de fuziune a fondurilor agricole cu alte programe de finanțare, solicitând un buget distinct pentru PAC, mai mare, reducerea birocrației și acordarea de stimulente pentru atingerea obiectivelor de mediu și sociale.

„Nu putem susține nicio reducere, nicio încercare de naționalizare a PAC sau de fuziune a acesteia cu alte instrumente ale UE”, a declarat raportoarea Carmen Crespo Díaz, citată în comunicatul de presă emis de Parlamentul European.

 

Contributorii neți și „Prietenii coeziunii” se pregătesc pentru disputa bugetară

Negocierile oficiale privind bugetul pe termen lung al Uniunii Europene sunt abia la început, însă în culise, funcționari din mai multe state cu interese comune pregătesc deja strategii pentru a orienta cele aproximativ 1,8 trilioane de euro mai aproape de propriile priorități, notează Politico.

Potrivit sursei citate, înalți oficiali din țările nordice, alături de Germania și Franța, au planificat o reuniune la Viena săptămâna trecută, cu scopul de a forma un front comun înaintea discuțiilor cu state precum Polonia, Spania și Italia, care susțin creșterea cheltuielilor, în special pentru agricultură și regiunile mai sărace.

Cele 27 de state membre formează două blocuri în Uniunea Europeană: pe de o parte, contributorii neți la bugetul Uniunii, de la Suedia până la Franța, care susțin un buget mai restrâns, pe de altă parte, „Prietenii coeziunii”, o alianță informală a țărilor din sudul și estul Europei, printre care Italia, Spania și Polonia, care pledează pentru alocări mai generoase. Cu toate acestea, există diferențe între țări în cadrul fiecărei tabere și viziuni comune între state din tabere rivale. De exemplu, în privința subvențiilor agricole, Franța este mai aliniată cu Polonia, decât cu membrii propriului club. Însă țările încearcă acum să își armonizeze pozițiile în interiorul fiecărei tabere, în perspectiva negocierilor.

În lunile următoare, comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, fost ambasador al Poloniei la UE, va avea dificila sarcină de a intermedia discuțiile dintre cele două blocuri. În paralel, Comisia Europeană va face lobby pe lângă guvernele naționale pentru a păstra cât mai mult din propunerea sa inițială în timpul negocierilor cu Consiliul și Parlamentul, adaugă Politico.

 

Producția de porumb din Bulgaria, la cel mai redus nivel din 2009

Producția de porumb a Bulgariei este de așteptat să scadă până la cel mai redus nivel din 2009, pe fondul condițiilor climatice calde și uscate din această vară și al reducerii suprafețelor cultivate, potrivit biroului local de analiză al Departamentului pentru agricultură al Statelor Unite ale Americii. Se anticipează că Bulgaria va importa mai mult porumb în anul de comercializare 2025/2026

decât în anul precedent, pentru a satisface cererea din industria alimentară și sectorul zootehnic local.

Producția de porumb a Uniunii Europene este afectată, în ansamblu, de vremea nefavorabilă. Raportul de analiză a piețelor agricole globale publicat de Departamentul pentru agricultură al SUA (USDA) în 12 septembrie a revizuit, de asemenea, în scădere producția pentru România, Ungaria și Franța.

 

Exporturile ucrainene de rapiță și soia, blocate temporar

Introducerea unei taxe de 10% la exporturile de rapiță și soia din Ucraina a oprit practic vânzările ucrainene, din cauza lipsei unei proceduri guvernamentale privind documentele necesare pentru expediere, a declarat cel mai mare sindicat de fermieri din țară, potrivit agenției de presă Reuters. Taxa, în vigoare de la începutul lunii septembrie, ar putea duce la o fluctuație a prețurilor, pe termen scurt, notează sursa citată. Comercianții se așteaptă ca guvernul să intervină înainte de a produce efecte într-un orizont de timp mai lung.

Această taxă la export a fost introdusă de autoritățile ucrainene pentru a frâna vânzările de materii prime agricole în afara țării și pentru a da un impuls industriei locale de procesare.

Ucraina este un exportator important de rapiță și soia, în principal către țări europene. Este primul furnizor de rapiță pentru statele Uniunii Europene, cu o cotă de piață de 36%, și al treilea de boabe de soia (11%), potrivit celei mai recente raportări a Comisiei Europene.

Între timp, autoritățile de la Kiev și Bruxelles au început dialogurile pentru capitolul „Agricultură şi dezvoltare rurală”, în vederea adaptării legislației ucrainene la cea a Uniunii Europene.

 

Negocieri avansate între UE și India pentru un viitor acord comercial

Politica tarifară a Washingtonului a apropiat India și Uniunea Europeană, discuțiile privind un viitor acord comercial dintre cele două părți fiind acum avansate, transmite Euronews. Comisarii europeni pentru comerț și agricultură, Maroš Šefčovič și Christophe Hansen, s-au aflat într-o vizită la New Delhi în a doua parte a săptămânii trecute, pentru negocieri care vizează, pe lângă securitate și politică externă, și accesul pe piața agroalimentară.

Includerea în ultimul moment pe agenda discuțiilor a subiectelor legate de agricultură și produse alimentare, abordarea unor teme sensibile, precum standardele sanitare, vinurile, produsele lactate sau barierele netarifare, semnalează apropierea de etapa finală a tratativelor, afirmă surse europene. Totodată, mecanismul UE de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și protejarea agriculturii indiene, în mare parte bazată pe subzistență și dominată de ferme mici, rămân puncte de fricțiune. Negociatorii speră într-un compromis, posibil inspirat din modelul acordului UE-Mercosur, apreciază Euronews.

 

De la programe de gestiune, până la drone și de la instalații automatizate la stații de producere a biogazului. Acestea sunt o parte dintre mijloacele pe care fermierii le pot folosi pentru a crește producția, pentru a face reduceri de cheltuieli și pentru a crește eficiența.

Invitați la Rural: Simona Roxana Pătârlăgeanu, prodecan, Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul ASE, Alexandru Baciu, fermier din Călărași, proprietar al fermei Baciu. 

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat oficial propunerile sale pentru încheierea acordurilor îndelung negociate cu țările sud-americane: state membre ale blocului Mercosur și Mexic. Acesta este un pas important în direcția lansării procesului de ratificare.

„Într-o perioadă de instabilitate geopolitică tot mai mare, aceste acorduri ne leagă mai mult de partenerii importanți din punct de vedere strategic”, transmite Executivul european într-un comunicat de presă.

Pachetul de liber-schimb cu statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – creează oportunități de investiții și de export pentru o piață de peste 700 de milioane de consumatori. Se preconizează că exporturile agroalimentare ale UE către Mercosur vor crește cu aproape 50% și că se va pune capăt concurenței neloiale din partea produselor sud-americane care imită mărcile europene tradiționale. Comisia anunță că produsele considerate sensibile pentru sectorul agricol din blocul comunitar, precum carnea de vită și carnea de păsări de curte, vor fi protejate, iar garanțiile stabilite au diminuat scepticismul cu privire la acord în rândul guvernelor statelor membre.

Potrivit Deutsche Welle, Franța, mult timp unul dintre cei mai vocali oponenți, și-a atenuat temerile cu privire la destabilizarea pieței unice. Italia, de asemenea, a salutat garanțiile suplimentare acordate pentru protejarea fermierilor europeni, conform unui comunicat emis de guvernul de la Roma. Polonia, cel mai mare producător de carne de pasăre din Uniunea Europeană, rămâne singurul stat membru care se opune deschis parteneriatului comercial cu țările sud-americane, prin vocea premierului Donald Tusk, temându-se de creșterea concurenței și de scăderea prețurilor.

Un prim test care măsoară sprijinul capitalelor europene față de Mercosur are loc în această săptămână, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii găzduită de președinția daneză la Copenhaga, unde subiectul este dezbătut la inițiativa Irlandei.

În același timp, acordul se confruntă cu opoziția mai multor grupuri de interese: fermieri, organizații de mediu și politicieni europeni.

Documentul, recent adoptat de Colegiul Comisarilor, va trebui aprobat de statele membre cu o majoritate calificată, reprezentând cel puțin 65% din populația Uniunii Europene. Apoi, va fi trimis Parlamentului European, unde opiniile sunt divizate, iar dezbaterile se anunță aprinse.

China suprataxează carnea de porc din Uniunea Europeană

Beijingul crește temporar taxele pentru importurile de carne de porc din Uniunea Europeană, începând cu data de 10 septembrie a.c., anunță un comunicat emis de Ministerul Comerțului din China, citat de Euractiv. Taxele, care variază între 15,6% și 62,4%, vor lua forma unui depozit de garanție plătit de importator și ar putea fi retrase în funcție de rezultatul unei anchete antisubvenție aflată în desfășurare.

Statele europene cele mai afectate de hotărârea guvernului chinez sunt Spania, Țările de Jos și Germania, principali exportatori de carne de porc și subproduse din carne de porc către China.

Această măsură vine după decizia din iulie anul trecut, când Beijingul a impus tarife de până la 34,5% pentru importurile de coniac din UE pentru o perioadă de cinci ani, lansând, de asemenea, acuzații de dumping. Decizia a fost considerată drept represalii pentru tarifele impuse de Bruxelles vehiculelor electrice chinezești.

Spania reorientează exporturile ecologice spre Asia

Spania își orientează vânzările de produse agroalimentare ecologice către piața asiatică, după creșterea tarifelor comerciale de către Statele Unite ale Americii, principala sa piață de export în afara Europei, către care livra anual produse în valoare de aproape 50 de milioane de euro.

Intereco, asociația care reunește autoritățile publice responsabile cu agricultura organică, va lansa până la sfârșitul lunii în curs un ghid de export, axat în principal pe creșterea livrărilor către Asia. Documentul, publicat în premieră în Spania, prezintă informații utile despre accesarea piețelor din China, Japonia, Coreea de Sud, India și alte câteva țări din Orientul Mijlociu, potrivit Efe Agro. 3.500 de crame spaniole care lucrează cu produse ecologice aspiră să pătrundă pe piața niponă, încurajate de prelungirea acordului comercial al Uniunii Europene cu Japonia.

Sectorul organic spaniol utilizează 20% din terenul agricol al țării și 51% din producție se vinde pe piețele externe. Terenurile agricole ecologice sunt gestionate, în general, de fermieri tineri. După inundațiile de acum un an din regiunea Valencia, doar 9% din suprafețele afectate au fost abandonate de proprietari, comparativ cu 30% din parcelele agricole convenționale, administrate de fermieri mult mai în vârstă, notează sursa citată.

Franța, obligată să revizuiască aprobările pentru pesticide

Franța este obligată să revizuiască procedurile de autorizare a pesticidelor și să actualizeze aprobările de comercializare în termen de doi ani, după ce Curtea de Apel din Paris a decis că metodele existente nu protejează sănătatea umană și biodiversitatea.

Hotărârea Curții se bazează, în parte, pe un precedent stabilit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene într-un caz intentat de organizația ecologistă PAN Europe, care a concluzionat că statele membre trebuie să își fundamenteze aprobările de pesticide pe cele mai recente dovezi științifice.

Cinci grupuri de mediu care au inițiat procesul au cerut guvernului să nu conteste decizia la Consiliul de Stat. Potrivit RFI Franța, îngrijorarea publică cu privire la utilizarea pesticidelor în Hexagon este în creștere. În iulie, peste 2,1 milioane de persoane au semnat o petiție care se opune unui proiect de lege care viza relaxarea restricțiilor privind substanțele chimice agricole.

Germania și Belgia investighează focarele de E. coli

Germania urgentează procedurile pentru identificarea sursei infecției intestinale cu tulpina STEC de E. coli, după ce mai multe cazuri au fost confirmate în rândul copiilor și persoanelor în vârstă. Recent, o companie producătoare de carne și cârnați a retras de pe piață un sortiment de salam din cauza îngrijorărilor legate de răspândirea E. coli.

Infecțiile STEC sunt în mare parte transmise prin alimente, însă ancheta în curs de desfășurare acoperă nu doar alimentele consumate de persoanele afectate, ci și contactul cu animalele din grădini zoologice, circuri, parcuri naturale și ferme unde sunt crescute animale pentru interacțiune cu publicul, scrie euractiv.com.

Cazuri similare au fost confirmate în Belgia, unde autoritățile investighează infecțiile STEC, după ce opt persoane au decedat în aziluri de bătrâni, șapte în Flandra și una în Valonia.

Focarele din Germania și Belgia survin pe fondul unei creșteri mai ample a STEC în Europa. Potrivit unui raport al Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, majoritatea cazurilor confirmate în Uniunea Europeană și Spațiul Economic European au fost detectate la copii sub 15 ani, iar la persoanele de peste 60 de ani s-au înregistrat complicații asociate infecției.

 

Mai multe inițiative în domeniul digitalizării agriculturii prind contur cu sprijinul unor tineri fermieri: un ghid pentru utilizatorii de tehnologii digitale, un grup care promovează digitalizarea prin împărtășirea experiențelor proprii și alte proiecte menite să crească randamentele în ferme prin metode moderne.

Invitați la Rural: Dan Grigore, coordonatorul grupului de lucru Agroinnovator, din cadrul Clubului Fermierilor Români, Andrei Chiriac, tânăr fermier din județul Vrancea, coordonatorul proiectului “Ghidul digitalizării”, Andra Barbu, tânără fermieră din județul Teleorman, Matei Titianu, tânăr fermier din județul Brăila.