Rural

Mai multe instituții de învățământ superior din România vor oferi consultanță fermierilor din câteva regiuni ale țării și se vor implica în dezvoltarea zonelor rurale. Pentru o intensificare a activității facultăților ar fi nevoie de o modificare a legislației.

Invitați: prof. dr. ing. Ioan Ştefan Sacală, prorector Universitatea Politehnică București, prof. dr. Ionel Mugurel Jitea, USAMV Cluj-Napoca și prof. dr. inginer Florinel Imbrea, Facultatea de Agronomie Universitatea de Științele Vieții “Regele Mihai I” Timișoara.

Din cauza variațiilor pe care le înregistrează tarifele gazului natural cel mai mare producător local de îngrășăminte chimice a fost obligat să își oprească producția. Este o problemă europeană, nu doar românească. Deocamdată, Parlamentul European a decis suprataxarea importurilor din Rusia și Belarus, iar Comisia Europeană este pregătită să susțină producătorii.

Doi antreprenori români au dezvoltat facilitați de producție a îngrășămintelor complexe. Dar, problema pieței locale este recapitalizarea fermierilor după câțiva ani dificili din punctul de vedere al producției, al costurilor și al veniturilor.

Invitați Rural: Mihai Moraru, antreprenor, acționar Agroest S.A., Vlad Popescu, președinte al Consiliului de administrație Norofert S.A., Ovidiu Maior, purtător de cuvânt Azomureș S.A., Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Sectorul agro-alimentar creează o filieră comercială și de producție care începe din agricultură și se închide în farfuria consumatorului. În acest context, veriga serviciilor turistice și de alimentație publica este esențială pentru că intră în legătura directă cu consumatorii și răspunde unor necesități economice și sociale.

De aceea, pregătirea forței de muncă în domenii precum comerț, turism sau alimentație publică este extrem de importantă în special în sectoare care suferă de lipsa lucrătorilor calificați.

Sunt pregătiți absolvenții de liceu să lucreze într-un sector am serviciilor tot mai inovativ și cu consumatori tot mai pretențioși? Ce abilități profesionale au absolvenții unui liceu cu profile precum Turism, comerț sau alimentație?

Vor să lucreze tinerii absolvenți în țară sau în Europa? Vor să își păstreze calificarea obținută sau să se reorienteze către alte domenii?

Au răspuns elevii Colegiului Economic „Francesco Saverio Nitti” Timișoara.

O asociație de fermieri s-a întâlnit cu actualul președinte al României, Nicușor Dan, la momentul în care acesta era candidat. Un dialog util în care reprezentanții fermierilor performanți au vorbit despre prioritățile agriculturii românești în contextul schimbărilor politicii agricole la nivel european și a bugetului alocat sectorului.

Invitati la Rural: Nicolaie Apopi, fermier, Ciprian Olteanu, fermier, Alin Luculeasa, tânăr fermier, Florian Ciolacu, director executiv, Clubul Fermierilor Români pentru o agricultură performantă, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Comisia Europeană a prezentat săptămâna trecută un nou pachet de simplificare a politicii agricole comune (PAC). Măsurile propuse vizează cerințe de mediu mai flexibile și mai ușor de aplicat de către fermieri și autoritățile naționale.

Controalele se vor baza în principal pe utilizarea tehnologiei digitale și pe imaginile satelitare, fiind limitate la o singură verificare la fața locului pe an pentru fiecare exploatație, potrivit unui comunicat al Executivului european.

Micii fermieri vor beneficia de o plată unică anuală majorată de la 1.250 de euro la 2.500 de euro și vor fi scutiți de anumite norme de mediu, dar pot primi plăți suplimentare dacă implementează programe ecologice. De asemenea, vor putea accesa mai ușor finanțări forfetare de până la 50.000 de euro, pentru creșterea competitivității.

O evaluare a Comisiei arată că noile măsuri ar putea genera economii de până la 1,58 de miliarde de euro anual pentru fermieri și de 210 milioane de euro pentru administrațiile naționale.

Propunerile urmează să fie înaintate Parlamentului European și Consiliului miniștrilor agriculturii din UE spre adoptare și ar putea intra în vigoare în 2026. Alte măsuri de simplificare vor fi prezentate în cursul acestui an.

Vot pentru creșterea tarifelor aplicate produselor agricole din Rusia și Belarus

Deputații din Comitetul pentru Comerț Internațional au aprobat o creștere cu 50% a tarifelor aplicate pentru anumite produse agricole importate din Rusia și Belarus, potrivit unui comunicat de presă emis de Parlamentul European. Produsele vizate includ zaharuri, oțet, făină și furaje pentru animale.

Textul aprobat introduce, de asemenea, un tarif de 6,5% pentru îngrășămintele importate din cele două țări și taxe vamale de 40 până la 45 de euro pe tonă pentru perioada 2025-2026, cu posibilitatea de majorare la 430 de euro pe tonă până în 2028.

Comisia Europeană va monitoriza impactul acestor măsuri asupra pieței interne și va interveni pentru a limita eventualele creșteri de preț în sectorul agricol.

Propunerea va fi supusă votului Parlamentului joi, 22 mai, în sesiunea plenară de la Bruxelles.

Comerțul agroalimentar al UE: exporturi aproape stabile, importuri mai scumpe

Comerțul agroalimentar al Uniunii Europene a crescut în ianuarie 2025: exporturile au atins 19 miliarde de euro, cu 4% mai mult decât în ianuarie 2024, în timp ce importurile au înregistrat un avans de 19%, ajungând la 16 miliarde de euro.

Marea Britanie a rămas principala destinație pentru produsele agroalimentare europene. Exporturile către Elveția au crescut, însă vânzările către China, în special de cereale, au înregistrat un declin.

Din punctul de vedere al importurilor, cele mai mari creșteri valorice s-au înregistrat pe relația cu Coasta de Fildeș și Ghana, determinate în principal de majorarea prețurilor pentru cacao. În schimb, importurile din Brazilia, Ucraina și Rusia s-au redus.

Credite de carbon pentru fermieri și angajamente pe termen lung

Executivul european a prezentat recent o propunere revizuită pentru certificarea stocării carbonului în agricultură și recompensarea fermierilor care adoptă practici prietenoase cu clima, precum rotația culturilor sau fertilizarea de precizie, potrivit publicației Euractiv.

Sistemul se bazează pe dezvoltarea unei metodologii care să asigure măsurarea carbonului stocat și depozitarea pe termen lung, aplicarea unor practici noi față de cele existente și menținerea biodiversității.

Inițiativa face parte din regulamentul european privind absorbțiile permanente de carbon, dar generează controverse. Noua versiune a textului propune extinderea perioadei de angajament al fermierilor, de la cinci la 10 ani în agricultură și de la 15 până la 30 de ani în agrosilvicultură. Comisia justifică această prelungire prin faptul că perioadele mai scurte ar risca să nu ofere avantaje substanțiale, însă decizia ridică îngrijorări în rândul sindicatelor fermierilor. Copa-Cogeca apreciază că această măsură ar descuraja fermierii să se angajeze în acțiuni de stocare a carbonului pentru o perioadă atât de lungă. De asemenea, organizațiile agricole și-au exprimat îngrijorările cu privire la reducerea randamentelor culturilor. La rândul lor, ONG-urile de mediu sunt preocupate de viabilitatea acestui sistem și solicită garanții mai stricte pentru protejarea biodiversității și prevenirea relocării carbonului, un fenomen care ar reduce emisiile într-o zonă, dar ar putea duce la creșteri în alta.

Agricultura românească se află din nou în prim-plan, de această dată prin prisma educației și a performanței în rândul tinerilor. Discutăm despre economia agrară, dar și despre viitorul ei, oglindit în Olimpiada Națională de Agricultură – faza pe țară.

Evenimentul reunește participanți din toată țara și oferă o perspectivă valoroasă asupra noii generații de profesioniști în domeniu. În acest context, am stat de vorbă cu invitați din zone diverse, pentru a înțelege mai bine mizele și semnificația acestei competiții. 

Invitati la Rural: Daniela Farcaș, specialist comunicare Fundația World Vision România, Flavius Foica, director al Colegiului Țara Bîrsei, Prejmer, jud. Brașov, Florentina Maxim, profesoară la Liceul tehnologic agricol “Alexiu Berinde” din localitatea Seini, județul Maramureș, Daiana Timanoți, elevă la Luceul tehnologic agricol Alexiu Berinde din Seini, jud. Maramureș, câștigătoare la Olimipada națională de agricultură, Iulia Andreea Blaj și Maria Ioana Oprea, eleve la Colegiul Țara Bîrsei și câștigătoare la Olimpiada națională de agricultură.  

Banca Europeană de Investiții (BEI) și grupul bancar francez BPCE, al doilea ca mărime din Hexagon, au semnat un acord de împrumut în valoare de 200 de milioane de euro pentru întreprinderile mici și mijlocii din sectorul agricol și al bioeconomiei franceze. Aceasta este prima operațiune pe care BEI o semnează în Franța, ca parte a pachetului de 3 miliarde de euro aprobat în 2024 pentru a sprijini întreprinderile europene din sectorul agricol.

Împrumuturile vor fi direcționate în special către tinerii fermieri și vor susține modernizarea fermelor și investițiile în tehnologii durabile, informează BEI. Cea mai mare parte a fondurilor va fi alocată regiunilor eligibile pentru programele europene de coeziune și tranziție. 30% din sumă va merge către finanțarea investițiilor în sisteme de irigații eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de panouri solare, utilaje cu emisii scăzute de carbon, regenerarea solului și managementul durabil al resurselor.

Avertisment FAO: febra aftoasă, o amenințare la adresa securității alimentare globale și a comerțului liber

Virusul febrei aftoase continuă să circule în diferite zone ale lumii, iar recentele focare din Europa și din Orientul Mijlociu indică faptul că boala rămâne o amenințare pentru securitatea alimentară globală și pentru comerțul liber, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Agenția recomandă guvernelor vigilență și măsuri de biosecuritate și de sensibilizare în rândul fermierilor și comunităților pentru a proteja animalele.

Îngrijorările cresc în contextul în care Europa se confruntă cu cea mai mare epidemie de boală de la începutul acestui secol, iar, recent, în Orientul Mijlociu – în Bahrain, Irak și Kuweit, cu potențial de răspândire către alte țări din regiune – a fost depistată o tulpină a virusului neobișnuită pentru această zonă, probabil provenită din Africa de Est.

În Europa, Germania a reușit să controleze un focar în ianuarie, dar noi cazuri, care au apărut ulterior în Ungaria și Slovacia, persistă. Ca măsură de precauție, Marea Britanie a interzis importurile de carne și produse lactate din țările europene afectate, inclusiv din Austria, din cauza prezenței virusului în vecinătatea granițelor sale.

Planul Comisiei: simplificare și flexibilitate în implementarea unor standarde de mediu

Comisia Europeană vizează alocarea de fonduri mai mari pentru fermierii afectați de dezastre naturale, slăbind în același timp regulile ecologice menite să protejeze mediul. Aceasta este concluzia publicației Politico, după consultarea pachetului de măsuri propus de Comisie pentru simplificarea agriculturii în blocul comunitar.

Propunerile, ce urmează să fie publicate în data de 14 mai, ar reduce și mai mult controalele asupra plății fondurilor politicii agricole comune, ar scuti micii agricultori de verificările privind eco-condiționalitățile și ar crește plafonul de subvenții adresat acestora. De asemenea, proiectul propune mai multă flexibilitate în implementarea unor standarde ecologice.

Noile măsuri vin în completarea celor luate anul trecut, când mai multe cerințe de mediu au fost relaxate sau eliminate în urma protestelor fermierilor europeni.

Gest de susținere a creșterii bugetului PAC în Parlamentul European

Reprezentanții sectorului agricol solicită majorarea fondurilor destinate agriculturii în viitorul cadru financiar multianual (CFM), o revendicare care beneficiază de sprijin în Parlamentul European. Totuși, acest obiectiv nu va fi ușor de atins, potrivit Euractiv.

Săptămâna trecută, cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri, eurodeputații au adoptat o rezoluție în care și-au prezentat viziunea și solicitările privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, în încercarea de a influența propunerea legislativă a Comisiei programată să fie anunțată la jumătatea lunii iulie.

„Bugetul PAC trebuie să fie majorat în următorul cadru multianual și să fie indexat anual în funcție de inflație”, se arată în documentul de poziție al Parlamentului European. Eurodeputații resping ideea integrării PAC într-un fond unic pentru fiecare stat membru și solicită explorarea unor surse de finanțare suplimentare, pentru a răspunde provocărilor de mediu, geopolitice și economice cu care se confruntă fermierii europeni. Cu toate acestea, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a încercat în mod repetat să tempereze așteptările europarlamentarilor cu privire la subvențiile agricole sporite.

Europa, sub presiunea vremii

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene avertizează în cel mai recent raport al său că precipitațiile reduse și temperaturile peste medie afectează zone extinse din nordul Europei și părți din Alpii Occidentali, reducând debitele râurilor și rezervele de apă din sol.

Previziunile pentru perioada aprilie – iunie 2025 anunță condiții mai uscate decât media în nordul și vestul Europei, inclusiv în Regatul Unit și Irlanda. În schimb, se așteaptă o vreme mai umedă decât media în Peninsula Iberică, centrul Italiei, estul Alpilor și Grecia.

Temperaturile mărilor și oceanelor continuă să fie neobișnuit de ridicate, favorizând riscul apariției furtunilor, ploilor torențiale și inundațiilor extreme.

Tehnologiile agricole se schimbă. Tot mai mulți fermieri adoptă lucrări de tip minimum till sau no till din motive economice. Dar, noile tehnologii au nevoie să fie susținute de utilaje agricole adecvate.

Invitați la Rural: Mihai Ivașcu, director executiv, APIMAR, Matei Titianu, tânăr fermier din județul Brăila.

Guvernul olandez a decis să amâne până în anul 2035 obiectivul de reducere cu 50% a emisiilor de azot, prelungind cu cinci ani termenul stabilit inițial pentru 2030. Măsura, susținută de ministrul agriculturii, Femke Wiersma, membră a partidului fermierilor (BBB), contravine unei decizii judecătorești recente și riscă să încalce legislația europeană privind protecția habitatelor naturale, potrivit publicației Politico.

Noul plan acordă fermierilor mai mult timp pentru a se adapta și include un pachet financiar de pornire de 2,2 miliarde de euro, destinat sprijinirii celor care aleg să-și reducă activitatea, să își închidă voluntar fermele, să se relocheze sau să adopte tehnologii mai puțin poluante.

Inițiativa a fost criticată de organizații de mediu, precum Greenpeace, care anunță posibile noi acțiuni în instanță. În același timp, Comisia Europeană urmează să analizeze legalitatea modificărilor propuse de Haga.

Țările de Jos se numără printre statele membre cu cele mai ridicate niveluri de poluare cu azot pe hectar, depășind de aproape patru ori media europeană.

Piața bio, în declin în Franța

Franța se îndepărtează de obiectivul de a atinge 21% din suprafața agricolă exploatată în sistem ecologic, pe fondul reducerii vânzărilor de produse alimentare bio și al ofertei în scădere din partea comercianților. Fundația Nature et l’Homme (FNH) a analizat cauzele contracției pieței bio din Franța și le-a prezentat într-un raport citat de France Inter.

Potrivit autorilor studiului, scăderea consumului de produse ecologice se explică prin dificultățile economice și inflația alimentară ridicată, dar și prin oferta redusă. Există „prea puține produse organice disponibile pe rafturi”, se arată în raportul FNH, care reclamă abandonarea de către marii retaileri a strategiilor de creștere a cotelor de vânzări și remarcă eșecul politicilor de sprijin.

În același timp, Agenția franceză pentru agricultura ecologică, Agence Bio, a semnalat că tot mai mulți fermieri renunță la practicile ecologice și revin la agricultura convențională. În 2022, numărul celor care au renunțat a crescut cu 42%. Deși guvernul francez a alocat fonduri pentru conversia ecologică, banii au rămas în mare parte nefolosiți. Potrivit Euractiv, ministrul agriculturii, Annie Genevard, a anunțat recent că 257 de milioane de euro din bugetul PAC 2023–2024 nu au fost accesate, dintr-un total de 340 de milioane de euro.

Consumul de alimente organice a scăzut semnificativ în Franța după anul 2021, în contextul creșterii inflației. În prezent, produsele bio rămân cu 15%-35% mai scumpe decât cele convenționale și reprezintă aproximativ 6% din coșul alimentar al gospodăriilor franceze.

Sindicatele spaniole cer salarii mai mari și condiții de muncă mai bune în agricultură

Sindicatele agricole din Spania cer reducerea timpului de lucru pentru cei peste 730.000 de angajați în agricultura spaniolă și pledează pentru un acord național cu privire la îmbunătățirea condițiilor de muncă în sector. Apelul a fost lansat cu ocazia Zilei Internaționale a Muncii, în contextul în care agricultura locală pierde lucrători (de exemplu, în 2024, numărul acestora s-a redus cu mai mult de 7%), iar riscul orientării oamenilor către domenii care asigură condiții de muncă mai avantajoase se menține ridicat.

Reprezentanții fermierilor solicită aplicarea strictă a condiționalității sociale prevăzută de politica agricolă comună, care leagă subvențiile de respectarea drepturilor angajaților, și, de asemenea, o mai bună coordonare între inspecția muncii și Fondul spaniol de Garantare Agricolă (FEGA).

Europarlamentarii din Comisia de mediu vor măsuri mai ferme pentru gestionarea durabilă a apei

Comisia pentru mediu din Parlamentul European a prezentat propuneri pentru gestionarea provocărilor legate de apă, într-un raport privind strategia europeană în domeniu. Documentul urmează să fie votat în plen la începutul lunii mai 2025.

Potrivit raportului, lipsa resurselor de apă este una dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă europenii. Până la 34% din populația Uniunii Europene și 40% din teritoriu s-au confruntat cu o penurie sezonieră de apă în 2022. În sudul Europei, până la 70% din populație suferă din cauza lipsei apei în lunile de vară.

Eurodeputații propun obiective obligatorii pentru utilizarea eficientă a apei, inclusiv în agricultură, industrie și gospodării. Printre soluțiile avansate de europarlamentari se numără promovarea unor modele agricole mai durabile, asistate de soluții tehnologice inovatoare, acordarea de stimulente pentru practicile de refolosire a apei, reducerea poluării și a cererii de apă. De asemenea, deputații europeni subliniază că legile Uniunii Europene referitoare la combaterea poluării apei, cum ar fi Directiva-cadru privind apa și Directiva privind apa potabilă, trebuie să fie mai bine puse în aplicare și respectate. Totodată, Comisia ar trebui să propună eliminarea treptată a „chimicalelor perene” din bunurile de consum și să actualizeze limitele admisibile pentru aceste substanțe în apa potabilă.

Dezbateri la nivel european pe tema viitorului agriculturii și alimentației în UE

În contextul pregătirii politicii agricole comune post-2027, joi, 8 mai, la Bruxelles, va avea loc Conferința privind viziunea pentru agricultură și alimentație. Scopul conferinței este de a aduce la aceeași masă părțile interesate din domeniul agroalimentar european – reprezentanți ai societății civile, ai comunităților rurale, ai consumatorilor, grupuri de reflecție, mediul academic, statele membre și europarlamentari – pentru a contribui la conturarea orientărilor strategice ale agriculturii după 2027.

Evenimentul își propune să faciliteze dezbaterea privind viitorul politicii agricole comune după 2027, să colecteze opinii privind orientările viitoare ale sectorului și să ajute la conturarea unei foi de parcurs bazată pe consens.

Sesiunile plenare vor fi transmise online și vor fi accesibile publicului larg, fără a necesita înregistrare prealabilă, informează Comisia Europeană.

Pe agenda Comisiei se află și lansarea oficială a pachetului de simplificare a regulilor PAC, anunțată de comisarul pentru agricultură Christophe Hansen pentru data de 14 mai.

Cel mai recent raport de monitorizare a culturilor în țările Uniunii Europene prezintă perspectivele pentru anul agricol în curs. Potrivit buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare al UE, publicat în aprilie, în sudul Europei se preconizează o îmbunătățire a randamentelor, datorită precipitațiilor abundente din ultima perioadă.

În contrast, perioada 1 martie – 12 aprilie a fost una dintre cele mai uscate din ultimii 30 de ani în multe regiuni din centrul și nordul continentului. Lipsa ploilor și solurile uscate, în special în Franța, Germania și Polonia, ridică semne de întrebare cu privire la evoluția culturilor de iarnă și dezvoltarea timpurie a celor de primăvară.

În Europa Centrală și de Est – în Ungaria, Slovenia, Croația, în vestul și estul României și sudul Bulgariei – perioadele reci și vremea umedă din a doua parte a lunii martie au întârziat lucrările de însămânțare a culturilor de primăvară și de vară, însă activitățile în teren continuă în luna aprilie. În general, pentru România și Spania sunt așteptate randamente ale culturilor peste medie, conform estimărilor actuale.

UE simplifică regulile pentru combaterea defrișărilor

Comisia Europeană a publicat noi documente de orientare privind aplicarea regulamentului UE pentru combaterea defrișărilor, care va intra în vigoare la sfârșitul anului în curs. Acestea conțin măsuri de simplificare și de reducere a birocrației și sunt adresate statelor membre, operatorilor economici și comercianților. Documentele reflectă inclusiv feedbackul primit de la partenerii internaționali și propun eliminarea unui număr semnificativ de declarații pe care întreprinderile trebuie să le depună, potrivit unui comunicat al Executivului blocului comunitar.

Simplificările vor fi completate printr-un act delegat, deschis pentru consultare publică până în data de 13 mai a.c.

Conform estimărilor Comisiei, noile măsuri ar putea reduce cu până la 30% costurile administrative și povara birocratică pentru companii.

Sprijin european pentru fermierii din Mayotte, după ciclonul devastator

Fermierii din Mayotte, cel mai sărac teritoriu francez de peste mări, primesc sprijin din partea Uniunii Europene pentru refacerea capacităților de producție agricolă afectate de ciclonul care a lovit insula în decembrie anul trecut. Comisia Europeană a propus măsuri care permit autorităților naționale să modifice programul de subvenții destinat regiunilor îndepărtate (programul POSEI), astfel încât agricultorii locali să primească sprijin chiar dacă activitățile lor agricole sunt întrerupte sau suspendate. Progresele înregistrate în procesul de redresare vor fi monitorizate anual cu sprijinul Comisiei, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG Agri).

Un proiect mai amplu pentru reconstruirea regiunii, în valoare de peste 3 miliarde de euro, finanțat din surse europene, internaționale și naționale, a fost anunțat recent de președintele Franței, Emmanuel Macron, potrivit France 24. Se așteaptă ca proiectul de lege aferent să fie votat până în vară.

Legumele ecologice de iarnă, o alternativă rentabilă la culturile realizate în sere încălzite

În Austria, o inițiativă de promovare a cultivării legumelor de iarnă în regim ecologic, susținută cu fonduri europene și naționale, are rezultate promițătoare. Proiectul, la care au participat experți din domeniul practicii horticole, consultanței și cercetării, a urmărit identificarea unor soluții pentru îmbunătățirea producției, respectarea standardelor de calitate, optimizarea rotației culturilor și creșterea profitabilității fermelor ecologice. Testele de cultivare, efectuate în diverse ferme pe parcursul a trei ani, au arătat că adaptarea programelor de plantare la condițiile meteorologice locale, împreună cu practici strategice precum plantarea eșalonată și selecția soiurilor robuste, pot genera randamente ridicate și recolte constante. Datele provenite din ferme au evidențiat faptul că legumele de iarnă produc mai puține emisii de CO2 decât culturile realizate în sere încălzite, contribuind astfel la obiectivele de mediu ale Austriei. De asemenea, costurile de producție mai mici și riscurile comerciale reduse le fac atractive pentru fermieri. În plus, asigură venituri fermelor în afara sezonului de vârf și se integrează eficient în rotațiile culturilor, sporind utilizarea sustenabilă a terenurilor agricole, apreciază liderul echipei de proiect, într-un material publicat pe platforma EU CAP Network.

Obiectivul principal al proiectului este de a reduce importurile de legume ecologice în lunile de iarnă și de a oferi o alternativă la producția internă realizată în sere încălzite.

S-a dat startul dezbaterilor formale pentru următorul buget pe termen lung al UE

Deputații europeni din Comisia pentru bugete pledează pentru majorarea fondurilor în următorul cadru financiar multianual (CFM), astfel încât acestea să depășească 1% din venitul național brut al celor 27 de state membre. Scopul este de a reflecta mai fidel noile priorități ale Uniunii, precum competitivitatea și apărarea, și de a le proteja în același timp pe cele vechi, cum ar fi agricultura și coeziunea regională, conform unui comunicat de presă emis de Parlamentul European.

Cu majoritate de voturi, eurodeputații din comisia de specialitate au adoptat primul raport pentru următorul buget pe termen lung al UE și se așteaptă ca plenul Parlamentului să îl voteze în prima sesiune din luna mai, iar în iulie, Comisia va prezenta propunerea sa pentru următorul CFM.

Bugetul actual expiră la 31 decembrie 2027. În prezent, aproximativ 93% din fonduri finanțează proiecte regionale și locale și oferă sprijin pentru agricultură, cercetare, educație și mediul de afaceri.