Rural

În ultimii ani, produsele contrafăcute din miere au crescut pe piața globală. De aceea, directivele europene vor să impună o mai mare transparență a comercializării mierii, plecând de la etichetare și pânâ la regulile de procesare.

Invitați la Rural: Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS, Marian Pătrașcu, președinte, Asociația Crescătorilor de Albine (ACA), Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

"Există miere autentică și falsuri. Mierea are calități speciale pentru consumatori, atât din punct de vedere nutritiv, cât și prin valențele sale legate de sănătate.

Falsurile sunt realizate prin produse de falsificare special concepute, foarte atent studiate și create cu mare competență științifică. S-a ajuns la un nivel de rafinament atât de ridicat încât falsurile pot fi personalizate pentru a imita mierea dintr-o anumită regiune. Produsele falsificate provin, în general, din Asia, în principal din China.

Să nu ne imaginăm că noi, apicultorii, avem metode simple pentru detectarea falsurilor. Circulă tot felul de legende: că dacă dai foc la miere se întâmplă nu știu ce sau că, dacă întorci un borcan cu gura în jos, bula de aer se va ridica într-o direcție anume – sunt doar prostii.

Realitatea este că singura modalitate de a ne apăra împotriva falsurilor este intervenția autorităților, care trebuie să acționeze hotărât. Există speranță în această direcție, mai ales datorită măsurilor luate la nivelul Uniunii Europene."

Singuri sau prin asocieri, întreprinzătorii români mici și mijlocii au reușit să dezvolte afaceri cu distribuție directă către consumatori. Unele afaceri au o deschidere europeană.

Invitați la Rural: Andreea Koronios, antreprenor, Adrian Despi, antreprenor agribusiness.

 

Adrian Despi: "Noi am început afacerea ca și o pasiune. Am ajuns în Franța, unde am degustat cidrul și ne-a plăcut foarte mult. Eu și fratele meu am început după aceea să facem experimente la nivel hobby în bucătărie. După aceea un pic mai mare în curte și până la urmă am hotărât să facem o afacere din asta. Am vrut să facem și noi cidru, așa cum am băut în Franța, pentru că mărul este cel mai comun fruct la noi în țară. Și materie primă practic este foarte multă, iar aici am observat o lipsă pe piață a procesatorilor. Din acest motiv am hotărât să facem o afacere în procesarea fructelor și a legumelor. Și acesta este modelul. Ne bazăm pe materii prime locale.

Cu ajutorul unor proiecte de finanțare accesate prin AFIR, am reușit să facem și noi o livadă de meri și piersic, dar în continuare ea fiind tânără, nu ne dă suficient fruct ca să ne asigure materia primă. Și majoritatea fructelor sunt cumpărate de la fermieri locali."

Andreea Koronios: "Fiind o familie mixtă – eu româncă, iar soțul meu grec –, am avut acces direct la producători de ulei de măsline. Afacerea noastră a început dintr-o întâmplare și s-a consolidat în timp, înflorind cu aproximativ un an înainte de lansarea Roua. Recent, am aniversat cinci ani de activitate. Totul a pornit când, la nuntă, am primit o cantitate generoasă de ulei de măsline de la nașii și socrii noștri. Am început să-l oferim prietenilor, iar recomandările au venit de la sine, transformând o simplă întâmplare într-un business de succes.

După cum spuneam, cunoștințele mele despre uleiul de măsline erau inexistente. Țin minte că, înainte de căsătorie, soțul meu mi-a spus că are o livadă de măslini, vreo 1.500 sau 2.000 de copaci, și că produce ulei de măsline. Am luat-o ca pe un detaliu obișnuit și am răspuns firesc: „Ok, și la noi este ulei de măsline, îl găsești în toate supermarketurile, în diverse sortimente”. Abia când a venit în România și mi-a adus ulei proaspăt presat, mi-am dat seama că nu vorbim despre același produs.

Ulterior, am aflat că uleiul de măsline este unul dintre cele mai falsificate produse alimentare, probabil la egalitate cu mierea. Am înțeles diferența pe propria piele, iar apoi și alți oameni au descoperit-o. Uleiul de măsline autentic nu este amar, nu lasă un gust rânced și nu schimbă aroma mâncării – dimpotrivă, o îmbogățește. Este o bucurie în sine."

Un focar de febră aftoasă a fost confirmat într-o fermă de bovine din nordul Ungariei, în apropiere de granița cu Slovacia, a anunțat ministerul ungar de resort vineri, 7 martie. Ferma cu 1.400 de bovine a fost închisă, iar o anchetă epidemiologică este în curs pentru identificarea sursei de infectare. Este pentru prima dată când virusul reapare în Ungaria, după mai bine de 50 de ani.

Febra aftoasă este extrem de contagioasă în rândul rumegătoarelor și suinelor. Apariția bolii în ferme are consecințe economice grave, din cauza transmisibilității ridicate și a faptului că animalele infectate nu pot fi tratate. Un singur caz confirmat într-o fermă duce la sacrificarea tuturor animalelor din exploatație. Focarul de febră aftoasă din 2001 din Marea Britanie a dus la sacrificarea a peste șase milioane de animale, cu costuri estimate la aproape 6 miliarde de euro.

În data de 10 ianuarie 2025, Germania a anunțat primul focar de febră aftoasă după 36 de ani, într-o fermă de bivoli din apropierea Berlinului. Cazul din Germania a fost izolat, însă, acum, detectarea bolii în Ungaria provoacă îngrijorări în Europa. Marea Britanie a introdus deja restricții pentru importurile de carne, lapte și produse derivate din Ungaria și Slovacia, pentru a preveni introducerea virusului febrei aftoase pe teritoriul său. Aceste măsuri se adaugă interdicțiilor în vigoare pentru exporturile similare din Germania, a anunțat Departamentul pentru Alimentație, Mediu și Afaceri Rurale al guvernului britanic.

În România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a dispus un set de măsuri pentru prevenirea introducerii virusului febrei aftoase în țară.

În Grecia, 100 de persoane sunt acuzate de fraudarea fondurilor PAC

Parchetul European acuză 100 de persoane de fraudarea bugetului PAC în Grecia. Este primul dosar de amploare deschis de procurorii europeni pentru o fraudă de 2,9 milioane de euro, în urma căreia cetățenii greci ar fi primit subvenții pentru pășuni pe care fie nu le dețineau, fie nu le închiriaseră sau pentru lucrări agricole pe care nu le-au efectuat niciodată, scrie Politico.

Procurorii investighează modul în care a fost înființată schema de fraudare, precum și posibila implicare a persoanelor care lucrează la agenția de stat responsabilă cu supravegherea distribuirii banilor.

86 de persoane au fost inculpate în ianuarie și februarie, iar cazul urmează să fie judecat în instanță. Alte 14 persoane au fost puse sub acuzare anul trecut, iar procesul lor este programat pentru 30 mai.

Dacă vor fi găsiți vinovați, suspecții riscă până la cinci ani de închisoare și o amendă.

Mai multă transparență pentru clienții unităților de alimentație publică

Mai multe state ale Uniunii Europene au impus restaurantelor să informeze consumatorii cu privire la țara de origine a cărnii pe care o servesc, potrivit Euractiv. Suedia este cel mai recent exemplu, iar înaintea ei, în 2019, Slovacia și Finlanda au introdus obligativitatea etichetării originii cărnii în restaurante, cantine, bistrouri și standurile din cadrul festivalurilor. Slovacia a recurs la o soluție de compromis pentru a depăși rezistența manifestată de unitățile de alimentație, care au invocat creșterea sarcinii administrative, acceptând ca proveniența cărnii să nu fie indicată în meniu dacă acest lucru devine împovărător, dar să fie transmisă clienților, la cerere, sau să fie afișată.

Luna trecută, Estonia a publicat un proiect care impune indicarea țării de origine a cărnii în unitățile de catering, iar guvernul francez a emis un decret care obligă restaurantele să specifice originea tuturor tipurilor de carne utilizate în meniuri. În Germania, Asociația Crescătorilor de Păsări solicită viitorului guvern federal să adopte măsuri similare, mai scrie sursa citată.

Legislația europeană impune etichete care să indice țara de origine în comerțul cu carne de vită, porc, oaie, capră și carne de pasăre, însă nu există nicio obligație la nivel european de a afișa proveniența cărnii consumate în restaurante. Potrivit Euractiv, Comisia Europeană intenționează să lanseze consultări cu toate părțile interesate înainte de a propune măsuri noi pentru operatorii agroalimentari.

În Țările de Jos, produsele de cofetărie fără zahăr, fără gluten și vegane sunt preferate de tinerii din generația Z

Țările de Jos au devenit principala piață de desfacere pentru ciocolata și produsele de cofetărie americane în cadrul Uniunii Europene, după Brexit. Exporturile de produse de cofetărie din SUA au crescut semnificativ pe piața olandeză, până la 28 de milioane de dolari (de șapte ori mai mult, în ultimii șase ani), iar cele de ciocolată și produse din cacao au atins un nivel record de 31 de milioane de dolari în 2024, aproape dublul valorii din 2018, potrivit unui raport publicat recent pe platforma Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite ale Americii (USDA).

Cele mai populare produse sunt cele promovate pe rețelele de socializare. Raportul, adresat producătorilor și exportatorilor americani, arată că tinerii din generația Z, care determină tendințele de consum pe platformele sociale, par să prefere dulciurile mai degrabă decât alcoolul sau tutunul, sunt mai responsabili din punct de vedere social și mai atenți la efectele alimentelor asupra sănătății. Astfel, pe piața olandeză, bomboanele fără zahăr, fără gluten sau produsele vegane câștigă tot mai mulți cumpărători.

Imaginile produselor de cofetărie sunt folosite și în reclamele TV. Producțiile cinematografice, emisiunile TV și videoclipurile muzicale folosesc bomboane în campaniile lor de marketing pentru a evoca un sentiment de distracție și de energie, conform raportului USDA.

Cifra de afaceri a pieței olandeze de cofetărie și ciocolată este evaluată la aproximativ 2 miliarde de euro, majoritatea produselor comercializate fiind fabricate în Europa. În Țările de Jos, aproape 300 de companii sunt active în acest sector și angajează aproximativ 15.000 de persoane.

 

O analiză de specialitate arată problemele cu care se confruntă sistemul educațional românesc: abandon școlar, analfabetism funcțional sau un număr redus al tinerilor cuprinși în învățământul terțiar.

În mediul rural, indicatorii calitativi ai sistemului de educație sunt mai deteriorați decât în zonele urbane. De aceea, politicile publice ar trebui să îmbunătățească situația educației din zona rurală.

Invitați la Rural: Cătălin Munteanu, cercetător științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române, Florian Ciolacu, director executiv Clubul Fermierilor Români pentru agricultura performantă, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisarul european pentru agricultură a prezentat viziunea și foaia de parcurs. Va urma ca viziunea să fie pusă în practică printr-o legislație specifică. Fermierii români au printre priorități înființarea unui instrument financiar pentru asigurarea culturilor agricole și a exploatațiilor din domeniul zootehnic.

Invitați la Rural: Cristina Cionga, director adjunct Forumul APPR, Tiberiu Stan, fermier, președinte Forumul APPR Iași, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Unii antreprenori români au reușit să producă mărfuri de calitate care sunt în vârful clasamentelor mondiale de profil. Un exemplu în acest sens este Magiunul de Topoliveni. În plus, pentru a obține o producție de calitate și în cantități mari au nevoie de semințe certficate și de soiuri adaptate la condițiile agriculturii locale.

Invitați: Bibiana Stanciulov, antreprenor, producătoare a brandului Magiun de Topoloveni, Andrei Măruțescu, președintele Alianței Industriei Semințelor din România.

Anul acesta, producătorii români din sectorul culturilor vegetale sunt deciși să își scadă costurile. Aceștia sunt atenți la toate categoriile de cheltuieli, inputuri, pregătirea terenului și chiar costurile cu forța de muncă.

Invitați la Rural: Florin Constantin, consultant agribusiness, Gabriel Razi, expert piețele de mărfuri agricole și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Venitul mediu pe lucrător agricol în Uniunea Europeană a ajuns la 35.800 de euro în 2022, cu 24% peste nivelul din 2021, potrivit unui raport publicat săptămâna trecută de Comisia Europeană. Între 2013 și 2022, venitul agricol pe lucrător a crescut cu 94%, depășind semnificativ rata inflației, de aproximativ 20%.

Totuși, există diferențe mari între statele membre. În timp ce 10% dintre fermele cu cele mai mari venituri au înregistrat, în 2022, aproape 75.000 de euro pe muncitor, cele mai slab performante 10% abia au reușit să atingă pragul de rentabilitate, cu o medie de doar 1.000 de euro pe salariat. Venituri ridicate se înregistrează în Danemarca, Țările de Jos, nordul Germaniei și nordul Franței, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate și mai profitabile. În schimb, în România și estul Poloniei veniturile sunt mult mai scăzute.

Fermele conduse de fermieri cu vârste cuprinse între 41 și 50 de ani sunt mai eficiente, au o profitabilitate mai mare, mai ales în producția de culturi de câmp. Acestea sunt întâlnite mai frecvent în Polonia, România, Italia și Spania. Totuși, tinerii fermieri din România și din alte țări din estul Uniunii Europene au venituri sub media europeană, un aspect care reflectă și situația economică generală din statele respective, unde salariile sunt mai mici decât media UE.

În ceea ce privește diferențele de gen, fermele conduse de femei obțin, în medie, venituri cu peste o treime mai mici decât cele gestionate de bărbați. Decalaje se observă în aproape toate statele membre, dar mai pronunțat în țări precum România și Polonia, unde predomină fermele mici, mai puțin profitabile și unde femeile sunt mai prezente. Deși diferențele se reduc în timp, îmbunătățirea condițiilor pentru femeile fermiere rămâne o provocare majoră în Uniunea Europeană.

 

Poluarea apelor europene, un subiect aflat în dezbatere publică

 

Apele de suprafață din spațiul european se află în stare critică și sunt necesare eforturi suplimentare din partea statelor membre pentru remedierea situației, avertizează Comisia Europeană. Doar 40% din râuri și lacuri ating un nivel ecologic bun, iar poluarea chimică afectează aproximativ 73% dintre cursurile de apă. Acest lucru este cauzat în principal de contaminarea pe scară largă cu mercur și cu alți poluanți toxici, potrivit unui comunicat de presă emis săptămâna trecută de Executivul european, cu ocazia lansării unui set de rapoarte privind starea apei în blocul comunitar.

Documentele vor sta la baza conturării viitoarei strategii privind reziliența în domeniul apei, pe care Jessika Roswall, comisar european pentru mediu, a promis că o va prezenta în al doilea trimestru al acestui an.

„Apele noastre se confruntă cu provocări semnificative, de la poluare și amenințări legate de aprovizionarea cu apă până la pregătirea insuficientă pentru inundații”, a declarat Jessika Roswall, citată în comunicatul Comisiei.

Executivul european a lansat o consultare publică pe această temă, deschisă până în data de 4 martie 2025. Observațiile și propunerile primite de la publicul larg și părțile interesate vor contribui la elaborarea strategiei privind reziliența apei în UE, asigură Comisia. În data de 6 martie, la sediul Comisiei din Bruxelles, va avea loc un eveniment dedicat acestui subiect, la care au fost invitate să participe persoane interesate și reprezentanți ai societății civile.

Într-un sondaj de opinie efectuat anul trecut, întrebați despre principalele amenințări legate de problemele privind apa în țara lor, cei mai mulți dintre europeni au menționat poluarea, urmată de supraconsum și de risipa apei.

 

Organizațiile de mediu pun la îndoială eficacitatea subvențiilor pentru ecologizarea agriculturii

 

Efortul Uniunii Europene de a ecologiza sectorul agricol riscă să se transforme într-un exercițiu de contabilitate creativă, mai degrabă decât într-un progres real în protejarea mediului înconjurător, potrivit unui raport publicat recent de organizațiile neguvernamentale BirdLife Europe și NABU, citat de publicația Politico.

Reforma politicii agricole comune, care a început în 2023, menită să alinieze agricultura la obiectivele Pactului Verde European, alocă 48,5 miliarde de euro pentru eco-scheme, un sfert din valoarea totală a plăților directe, însă multe dintre acestea mențin practicile existente, fără să stimuleze schimbări semnificative în sector. Agricultura este responsabilă pentru aproximativ 10% din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE și afectează în mod semnificativ solurile, calitatea apelor și biodiversitatea, subliniază autorii raportului.

State precum Polonia, Spania și Țările de Jos stabilesc măsuri facile, menite să maximizeze plățile, dar care nu reduc emisiile sau poluarea. Schema poloneză de conservare și sechestrare a carbonului a atras de trei ori mai mulți solicitanți decât se estima, iar subvențiile pentru fertilizanți lichizi au fost accesate de aproape 19 ori mai mult decât se anticipase inițial. BirdLife Europe și NABU susțin că guvernele naționale au ales în mod deliberat scheme ecologice slabe care maximizează plățile și evită reformele reale. Raportul critică și pachetul de simplificare PAC 2024, adoptat în urma protestelor fermierilor, pentru că a redus cerințele ecologice. Cu toate acestea, recunoaște că unele programe sunt promițătoare. De exemplu, fâșiile de protecție din Slovacia au ajutat la restabilirea biodiversităţii în regiunile cultivate intensiv, iar schema de reținere a apei din Polonia, deși este subfinanțată, utilizează monitorizarea prin satelit pentru a măsura impactul. Totodată, documentația complexă, plățile reduse și birocrația descurajează fermierii să se angajeze în inițiative mai ambițioase. De exemplu, în Germania, o schemă ecologică de 1,6 miliarde de euro a fost accesată în proporție de doar 16,5%, parțial din cauza birocrației excesive.

Grupurile de mediu avertizează că UE riscă să rateze obiectivele privind biodiversitatea și clima, lăsând eco-schemele să funcționeze ca subvenții pentru menținerea practicilor existente, în loc să fie un motor al agriculturii durabile, scrie Politico.

Prima reuniune a Consiliului european pentru agricultură și alimentație (EBAF), un organism consultativ pentru Comisia Europeană cu privire la evoluțiile strategice ale politicii agricole, are loc marți, 4 februarie 2025.

Consiliul, înființat ca urmare a unei recomandări-cheie a Dialogului strategic privind viitorul agriculturii, este format din 30 de organizații, reprezentând comunitatea agricolă, actori din lanțul de aprovizionare cu alimente și societatea civilă, de la care se așteaptă să protejeze interese în domenii precum mediul și clima, bunăstarea animalelor și aspecte legate de consumatori.

Grupul va asista Comisia Europeană în pregătirea inițiativelor de politică agroalimentară și va oferi avize cu privire la obiective specifice, la cerere, cu respectarea unor termene stabilite pentru aceste contribuții, completând astfel expertiza deja disponibilă, inclusiv din partea grupurilor de dialog civil, anunță Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. Va facilita schimbul de experiență între membrii săi, cu accent pe asigurarea coerenței între politicile europene și alinierea acestora la inițiativele din sectorul privat, mai informează sursa citată.

Eurostat: 4 din 10 exploatații aveau instalații de depozitare a gunoiului de grajd în 2020

40% din numărul total al fermelor europene dispuneau de instalații de stocare a gunoiului de grajd în anul 2020, potrivit unei comunicări a Eurostat, publicată săptămâna trecută. Cele mai mari ponderi erau înregistrate în Slovenia (aproape 100%), Letonia (98%) și Estonia (92%), iar cele mai scăzute în Cipru (7%), Grecia (11%) și Italia (18%). România, care găzduiește una din cinci exploatații ale UE, se află la un nivel apropiat de media europeană.

În general, în UE există relativ puține exploatații agricole cu depozite neacoperite pentru gunoiul de grajd lichid. Ponderea acestora s-a redus cu cinci puncte procentuale în ultimul deceniu. Scăderi semnificative au fost consemnate în Luxemburg, Irlanda, Germania și Belgia. În Țările de Jos și Malta nu mai există ferme cu depozite descoperite, în schimb sunt mai frecvente în Spania (+5 puncte procentuale în 2020, față de 2010) și Estonia (+3 puncte procentuale).

Spațiile de depozitare fără acoperire a gunoiului de grajd lichid, cum ar fi lagunele, rezervoarele sau iazurile, prezintă risc pentru mediu, din cauza emisiilor de amoniac și a poluării apelor de suprafață și subterane.

Depozitarea gunoiului de grajd reprezintă una dintre preocupările legate de protejarea mediului înconjurător, integrată în politica agricolă comună.

Agențiile europene evaluează potențialul virusului gripei aviare de a se adapta la oameni

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor urmăresc mutațiile virusului gripei aviare și potențialul de a se adapta la oameni și de a declanșa pandemii viitoare, informează EFSA. Cele două agenții au emis un aviz științific pe această temă și recomandări pentru autoritățile responsabile cu sănătatea publică și a animalelor. Activitatea lor se bazează pe analize genetice, studii de caz pe subiecți umani și prezența anticorpilor, pentru a determina riscurile actuale și strategiile de atenuare.

Experții au identificat 34 de mutații genetice care ar putea crește potențialul virusurilor gripei aviare de a se răspândi la oameni și au elaborat un ghid privind investigarea și controlul focarelor care afectează atât oamenii, cât și animalele, utilizând o abordare de tip „One Health”.

Prețurile medii ale terenurilor agricole în statele UE, între 4.500 de euro și 280.000 de euro pentru un hectar

Săptămâna trecută, Biroul european de statistică a publicat prețurile medii de vânzare și de închiriere ale terenurilor agricole din Uniunea Europeană, în anul 2023. Dintre cele 22 de țări ale UE pentru care există date disponibile, Malta se remarcă prin cel mai ridicat preț pentru un hectar de teren arabil, cu o medie națională de 283.000 de euro, urmată de Țările de Jos, 91.000 de euro, și de Luxemburg, 42.500 euro. La polul opus se află Croația, Letonia, cu 4.500, respectiv, 4.600 de euro, și Slovacia, cu 5.200 euro. În România, prețul mediu pentru un hectar de teren arabil a fost de 8.400 de euro, sub media europeană, care se cifrează la 11.800 de euro.

Cel mai mare preț de închiriere a terenurilor arabile sau a pajiștilor permanente este consemnat în Țările de Jos, aproape 900 de euro pentru un hectar, de aproape cinci ori mai mult decât media europeană, iar cel mai scăzut în Slovacia, 67 de euro. Pentru România, nu există date disponibile în privința arendelor.

Malta își înregistrează primul produs alimentar în registrul de indicații geografice

Ġbejna tan-nagħaġ PDO – un tip de brânză proaspătă obținută din lapte integral crud de oaie. Face parte din patrimoniul culinar maltez și este utilizată în numeroase rețete tradiționale. Sursa foto: EU Food & Farming

Primul produs alimentar maltez a fost înregistrat săptămâna trecută în registrul de indicații geografice al Uniunii, ca produs cu denumire de origine protejată (DOP). Este o brânză artizanală proaspătă produsă din lapte crud integral, obținut de la ovine din rasa „malteză” și încrucișări ale acesteia cu alte rase înregistrate în insulele malteze. Poate fi comercializată și uscată la aer sau murată și piperată.

Tot mai mulți producători din blocul comunitar și din afara acestuia vor să obțină protecția și recunoașterea calității produselor lor prin scheme europene, datorită avantajelor pe care acestea le conferă în comerțul regional, european și internațional. Săptămâna trecută, o pâine din secară preparată în Letonia, după o rețetă neschimbată de la jumătatea secolului al XIX-lea, care conține bucăți de grăsime de porc uscată și ceapă, și un malț produs în Slovacia din orz alimentar de tipul „pils” au primit aprobarea Comisiei de a fi înregistrate ca produse cu indicație geografică protejată, iar vinul „Sussex” din Regatul Unit ca denumire de origine protejată.

Temperaturile ridicate, în atenția instituțiilor europene

Organizația Meteorologică Mondială a confirmat că 2024 a fost cel mai cald an de la începutul măsurătorilor, în 1850, și este probabil să fi fost primul an calendaristic cu o temperatură medie globală ce depășește nivelurile preindustriale cu 1,5 grade Celsius. De asemenea, ultimul deceniu a marcat cea mai caldă perioadă înregistrată vreodată.

În urmă cu două săptămâni, deputații europeni au dezbătut subiectul împreună cu reprezentanți ai Comisiei, abordând necesitatea unor acțiuni climatice pentru combaterea încălzirii globale.

Parlamentul European a declarat o urgență climatică, în 2019, și a adoptat o serie de acte normative care să permită UE să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în anul 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, și să obțină neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris. Anul trecut, Comisia Europeană a recomandat adoptarea unui obiectiv de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040. O propunere legislativă este așteptată în acest an.

Tema reînnoirii generaționale preocupă atât sectorul agroalimentar românesc, dar și pe cel european. O tânără antreprenoare a preluat în administrare fermele familiei și are planuri de dezvoltare folosind pentru investiții fonduri europene.

Invitați la Rural: Mădălina Ardeleanu, antreprenoare agribusiness, Amalia Pascu, inginer agronom, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.