Rural

Responsabili ai cooperativelor din România au făcut un schimb de experiență cu omologi din Spania, Lituania și Slovenia. Totodată, reprezentanții României în organismele agricole europene pledează pentru creșterea bugetului pentru agricultură.

Invitați: Florentin Bercu, director executiv UNCSV, vicepreședinte COGECA, Liliana Piron, director executiv LAPAR, vicepreședintă a grupului de lucru Plăți directe, COPA COGECA, Dragoș Manea, director tehnic Asociația  Anerdeen Angus.

Universitatea de Științele Vieții din Iași a organizat o competiție care își propune să promoveze principiile alimentației sănătoase și să stimuleze nu doar producerea unor rețete locale, ci și descoperirea lor.

Pe de altă parte, în rândul crescătorilor de animale există o îngrijorare crescândă legată de posibilitatea apariției cazurilor de febră aftoasă în țară.

Invitați: conf.univ. Mihaela Ivancia, prodecan al Facultății de ingineria resurselor animale și alimentare, Ioan Ladoși, profesor USAMV Cluj-Napoca, vicepreședinte APCPR.

 

Ouă, cozonaci, produse alimentare tradiționale și creații ale meșteșugarilor. Toate sunt mărfuri pe care consumatorii le caută cu ocazia sărbătorilor de Paști. O problemă a companiilor procesatoare este concurența neloială, din punct de vedere fiscal și al standardelor sanitare, pe care o fac producătorii individuali, neînregistrați.

Invitați la Rural: Viorel Marin, președinte ANAMOB, Horia Cardoș, fondator și CEO Agroland, George Cățean, președinte al Asociației Ferma Cățean, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

 

Uniunea Europeană și Ucraina au decis să prelungească acordul privind transportul rutier de mărfuri până la 31 decembrie 2025. Semnat inițial în iunie 2022, acest acord facilitează accesul Ucrainei la piețele mondiale și dezvoltarea legăturilor cu piața europeană, arată Executivul blocului într-un comunicat de presă.

De la intrarea în vigoare, importurile rutiere ale UE din Ucraina au crescut cu 42% cantitativ și cu 28% valoric, în timp ce exporturile Uniunii către Ucraina s-au majorat cu 37% în volum și cu 50% în valoare.

La 20 iunie 2024, acordul a fost prelungit cu un an, până la finalul lunii iunie 2025, cu o dispoziție privind reînnoirea semestrială automată, cu excepția cazului în care una dintre părți ridică obiecții cu cel puțin trei luni în avans și furnizează dovezi care arată apariția unor modificări majore pe piața sa de transport rutier. Prelungirea de anul trecut a introdus mecanisme de abordare a perturbărilor pieței, inclusiv crearea unui grup de lucru specific pentru monitorizarea conformității, amintește sursa citată.

Fermierii francezi, stimulați să reducă utilizarea pesticidelor

Fermierii francezi care reduc utilizarea pesticidelor pentru a proteja resursele de apă beneficiază de ajutoare de stat în valoare totală de 35 de milioane de euro. Schema franceză, aprobată recent de Executivul european, se adresează operatorilor agricoli din bazinul Artois-Picardie, o regiune cu agricultură intensivă, unde se folosesc cantități semnificative de pesticide și îngrășăminte pe bază de azot.

Potrivit Comisiei Europene, fondurile alocate au rolul de a compensa fermierii pentru costurile suplimentare și pentru pierderea profiturilor în urma schimbării practicilor agricole, încurajând astfel tranziția către culturi și tehnologii care protejează în mod durabil resursele de apă. Agricultorii pot adera la această schemă până la 31 decembrie 2027.

În același timp, un proiect de lege care permite pulverizarea cu ajutorul dronelor a unor pesticide considerate în Uniunea Europeană „cu risc scăzut” a fost adoptat de Parlamentul francez. Această măsură de protejare a culturilor împotriva dăunătorilor va fi posibilă în anumite regiuni și pe parcele greu accesibile, potrivit cotidianului Le Monde. Surse parlamentare locale au declarat pentru publicația citată că inițiativa vizează îmbunătățirea eficienței aplicării pesticidelor și reducerea impactului asupra mediului și operatorilor umani.

 

Lege europeană pentru sănătatea solului

Parlamentul European și Consiliul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la propunerea Comisiei pentru o lege privind monitorizarea și reziliența solului. Urmează adoptarea oficială și instituirea cadrului de supraveghere de către statele membre, în termen de 3 ani de la publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acordul informal dintre colegiuitorii UE asigură că monitorizarea va avea loc în toate țările Uniunii, iar fermierii vor beneficia de sprijin pentru a face posibilă ameliorarea sănătății solului până în 2050, în conformitate cu ambiția UE „zero poluare”, informează un comunicat al Parlamentului European. Legea cere statelor membre să stabilească și să publice o listă a zonelor potențial contaminate în termen de zece ani de la intrarea în vigoare și să abordeze orice riscuri inacceptabile pentru sănătatea umană și pentru mediu. O listă orientativă care va include substanțe chimice din familia poluanților toxici PFAS, cunoscute și ca „substanțe chimice pentru totdeauna”, va fi întocmită la 18 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Obiectivul principal al directivei este de a contribui la creșterea rezistenței solurilor la dezastrele naturale, precum valuri de căldură și fenomene meteorologice extreme, sau la alte provocări critice de mediu, cum ar fi eroziunea, contaminarea și pierderea biodiversității, transmite Comisia Europeană într-o informare de presă.

În prezent, între 60% și 70% din solurile Uniunii Europene sunt degradate sau contaminate. Un miliard de tone de sol sunt afectate în fiecare an de eroziune, ceea ce duce la o pierdere anuală a productivității agricole estimată la 1,25 miliarde de euro. Costurile asociate degradării solului sunt evaluate la peste 50 de miliarde de euro pe an.

 

Inițiative europene împotriva contaminării fermelor cu virusul febrei aftoase

Îngrijorările legate de răspândirea virusului febrei aftoase determină statele aflate în vecinătatea focarelor confirmate să adopte măsuri de prevenție.

În Cehia, fermierii, autoritățile guvernamentale și transportatorii colaborează pentru a reduce riscul apariției bolii în țară, în pofida blocajelor și a întârzierilor în trafic. Deși Cehia nu a confirmat niciun caz de febră aftoasă până săptămâna trecută, apropierea de Slovacia, unde au fost raportate șase focare de boală, a determinat guvernul de la Praga să impună controale riguroase la frontieră, relatează euronews.com.

În Estonia, mai multe ferme mari au luat măsuri proactive pentru a se proteja împotriva virusului febrei aftoase și au decis să nu participe la „Ziua Fermelor Deschise” de anul acesta, un eveniment care, de obicei, atrage numeroși vizitatori. „Atracția agroturismului, care le arată consumatorilor călătoria alimentelor lor de la câmp la farfurie, este un lucru mic în comparație cu riscul și teama pe care o potențială pandemie le aduce”, a declarat un fermier local pentru publicația citată. Fermele estoniene au implementat o serie de măsuri de biosecuritate, inclusiv protocoale îmbunătățite privind siguranța alimentară, mișcarea animalelor și igiena angajaților.

Croația pune în aplicare măsuri necesare și adecvate pentru a preveni apariția unui focar, a declarat ministrul croat al agriculturii. Totuși, crescătorii de animale se tem că boala ar putea ajunge în fermele lor. „Este ca pesta porcină africană, odată ce sosește, s-a terminat. Efectivele vor trebui eliminate”, a spus un fermier. Austria a implementat, de asemenea, măsuri preventive după ce boala a fost confirmată în luna martie în Ungaria și Slovacia.

În România, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) informează, într-un comunicat de presă, că au fost activate mecanismele de urgență pentru protejarea sănătății animalelor și a sectorului zootehnic național. În contextul eliminării controalelor vamale ca urmare a intrării României în spațiul Schengen, riscul introducerii bolii în exploatațiile autohtone este ridicat, se arată în documentul emis de ANSVSA. Autoritatea alimentară a anunțat că a dispus un pachet de măsuri „stricte și imediate” și un set de recomandări adresate instituțiilor competente și fermierilor.

Reamintim că, la începutul lui martie, febra aftoasă a fost detectată în Ungaria, unde până vineri, săptămâna trecută, au fost confirmate patru focare, iar la sfârșitul aceleiași luni, Slovacia a declarat stare de urgență în efortul de a elimina boala în fermele de bovine. Animale de fermă susceptibile la boală sunt bovinele, ovinele, caprinele și porcinele.

Colegiul Țara Bârsei din comuna Prejmer, județul Brașov, a reușit să dezvolte ateliere mici de producție, și-a diversificat calificările și a accesat programe europene.

Invitați la dezbaterea Rural: Flavius Foica, directorul Colegiului pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei, Claudia David, directoarea executivă a Direcției Agricole a județului Brașov, Nicolae Savin, inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Brașov și mai mulți antreprenori locali. 

La reuniunea Consiliului Agrifish de luni, 24 martie, miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană au discutat despre viitorul politicii agricole comune (PAC) după 2027. Ei cer un buget PAC separat și robust pentru agricultură, bazat pe cei doi piloni de finanțare tradiționali.

Delegațiile statelor membre au salutat „Viziunea pentru agricultură și sectorul alimentar” publicată de Comisia Europeană în februarie, în special pentru accentul pus pe agricultură ca sector strategic și pe promovarea acesteia ca opțiune de carieră pentru generațiile viitoare, printr-o abordare mai orientată spre stimulente. De asemenea, au apreciat fără rețineri reducerea birocrației și simplificarea procedurilor de lucru. O primă propunere de reducere a sarcinii administrative legată de PAC va fi lansată de Comisia Europeană în perioada aprilie-mai și un pachet mai amplu va fi finalizat până la sfârșitul anului în curs.

Miniștrii vor fonduri suficiente pentru a sprijini inovarea în domeniu și atribuie un rol important cercetării agricole, ca element esențial pentru dezvoltarea unui sector performant și rezilient. Dar au exprimat îngrijorări privind asigurarea unui buget adecvat pentru viitoarea PAC, în contextul concurenței pentru fonduri cu alte sectoare, precum apărarea și energia, și au avut câteva schimburi de opinii cu Christophe Hansen, comisarul pentru agricultură, referitoare la sursele suplimentare de venituri pentru fermieri.

În cadrul reuniunii de săptămâna trecută, delegația română a prezentat un document prin care solicită revizuirea cerințelor de eligibilitate a cheltuielilor pentru achiziția animalelor de reproducție, pentru refacerea efectivelor și îmbunătățirea stocului genetic. Poziția României a fost susținută de mai multe state membre: Ungaria, Slovacia, Italia, Lituania, Grecia, Cipru, Țările de Jos și Croația. În răspunsul adresat ministrului român al agriculturii, comisarul Hansen a precizat că nu este necesară revizuirea legislației europene pentru acest obiectiv, fiind suficientă modificarea Planului Național Strategic.

 

Măsuri de sprijin pentru sectorul vitivinicol din UE

Comisia Europeană a lansat un set de propuneri pentru sectorul vitivinicol european, cu scopul de a ajuta companiile să gestioneze potențialul de producție, să se adapteze la evoluția preferințelor consumatorilor și să deblocheze noi oportunități de piață, informează Executivul blocului comunitar într-un comunicat de presă. Propunerile se bazează pe recomandările grupului constituit la nivel european pentru a aborda criza generată de schimbarea tendințelor de consum, de supraofertă și de impactul schimbărilor climatice.

Statele membre vor avea mai multă autonomie în reglarea pieței și vor putea adopta măsuri pentru evitarea surplusului de producție, cum ar fi defrișarea plantațiilor și recoltarea strugurilor înainte de coacere. De asemenea, autorizațiile de plantare vor fi mai flexibile, având în vedere contextul economic și climatic, iar sprijinul european pentru investițiile care vizează atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea va crește până la 80%. Propunerile Comisiei vizează și armonizarea etichetării vinurilor la nivelul UE și a termenilor de marketing.

Statele membre și Parlamentul European urmează să adopte și să pună în aplicare aceste măsuri.

 

O asociație de ferme familiale belgiene prosperă pe piețele internaționale

Milcobel, o cooperativă agricolă belgiană care reunește aproximativ 1.600 de ferme familiale de vaci de lapte, a devenit cunoscută în întreaga lume pentru mozzarella pe care o produce, iar în prezent prosperă pe piața niponă, se arată într-un material publicat pe platforma online a Comisiei Europene.

Cooperativa are unități de producție și de vânzare în Belgia și Franța, unde 1.700 de angajați produc și comercializează lapte, brânză, unt, smântână, zer și lapte praf.

De la intrarea în vigoare a Acordului de parteneriat economic dintre UE și Japonia, în 2019, până în 2023, volumul exporturilor Milcobel pe piața niponă a crescut cu 80%.

Cantitățile de produse lactate pe care întreprinderile europene le pot exporta în Japonia, la tarife reduse, cresc anual, iar începând cu 1 aprilie 2033, mozzarella și alte brânzeturi proaspete vor intra pe piața niponă scutite de taxe vamale, conform acordului economic dintre cele două părți.

 

Etichetele private câștigă cote de piață în comerțul cu amănuntul

Produsele alimentare marcă proprie ale retailerilor câștigă cote de piață și modifică fundamental comportamentul de cumpărare al consumatorilor, arată un studiu realizat de compania de consultanță Simon-Kucher, bazat pe un sondaj la care au participat 8.000 de consumatori din șapte țări. Această tendință este de creștere, deoarece produsele cu etichete de marcă proprie sunt mai ieftine și tot mai puțin asociate cu o calitate inferioară.

Sondajul, realizat pe un eșantion de consumatori din Uniunea Europeană și din afara acesteia (Germania, Spania, Franța, Țările de Jos, Suedia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii), relevă legătura dintre fluctuațiile de preț și comportamentul de cumpărare. Peste jumătate dintre respondenți s-ar îndrepta și mai mult către etichetele supermarketurilor dacă prețurile produselor de marcă ar crește, mai ales în Țările de Jos, Spania și Marea Britanie. Dacă prețurile rămân stabile, între 63% (SUA) și 74% (Germania) dintre respondenți și-ar menține achizițiile de produse ale supermarketurilor, în timp ce 12%-18% ar cumpăra mai mult. Dacă prețurile scad, aproximativ 30% dintre respondenți spun că s-ar întoarce la produsele de marcă, cei mai mulți din Spania (42%), în timp ce în Germania (24%) și Marea Britanie (26%) se observă o preferință mai stabilă pentru mărcile private ale supermarketurilor.

Potrivit unui material publicat de Euractiv, creșterea vânzărilor de produse cu etichete private este invocată în anunțul Nestlé privind închiderea a două unități de producție pentru produse alimentare de marcă în Germania. Compania a precizat că decizia de închidere a celor două unități este determinată, printre altele, de creșterea concurenței din partea produselor vândute de retaileri sub marcă proprie.

Portugalia face un pas semnificativ către o dietă mai ecologică. Guvernul de la Lisabona a anunțat că va lansa o strategie națională de promovare a alimentelor pe bază de plante, fiind astfel, după Danemarca, a doua țară din Uniunea Europeană care promovează un astfel de program, potrivit euractiv.com.

Ca parte a planului său național pentru energie și climă, guvernul portughez promite să încurajeze o dietă cu emisii scăzute de carbon și un consum mai mic de proteine animale, pentru a reduce poluarea din sectorul agricol și a promova o nutriție mai sănătoasă. De asemenea, se angajează să stimuleze producția și consumul de leguminoase și să contribuie la creșterea gradului de autoaprovizionare internă. Producția de leguminoase a Portugaliei acoperă, în prezent, doar 14% din consum.

Din nou, proteste

Fermierii din Republica Cehă au organizat săptămâna trecută, joi, un nou val de proteste împotriva importurilor agricole din Ucraina și acordului cu țările din America de Sud, scrie publicația Politico. Manifestanții din Germania, Polonia, Austria, Ungaria și Slovacia s-au solidarizat cu fermierii cehi, solicitând controale mai stricte asupra mărfurilor care intră pe piața unică din țări terțe.

Cu trei luni înainte de expirarea acordului comercial dintre Kiev și Uniunea Europeană și a concesiilor tarifare oferite pentru produsele agricole ucrainene, producătorii europeni de la frontiera estică a UE se mobilizează împotriva unei noi înțelegeri comerciale cu Ucraina, similară schemei actuale. Agricultorii se tem că prețurile scăzute ale produselor ucrainene sunt imposibil de concurat. „Nu suntem împotriva comerțului cu Ucraina, dar orice înțelegere trebuie să se bazeze pe principii echitabile”, a declarat șeful Camerei Agricole a Cehiei, citat de Politico.

Într-un interviu acordat pentru Euronews, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a spus că întărirea relațiilor comerciale cu Ucraina și țările din Mercosur s-ar putea dovedi benefică pentru Europa în cazul unui război comercial cu Statele Unite, subliniind că acestea oferă oportunități pe care UE nu își poate permite să le ignore, pe fondul tensiunilor comerciale globale. Mandatul comisarului european include și pregătirea politicii agricole comune pentru viitoarea extindere, nu doar în privința Ucrainei, ci și a altor state. Primul pas implică negocierea unui nou cadru comercial cu Ucraina. Actuala schemă comercială expiră în data de 5 iunie a.c. și va fi, cel mai probabil, înlocuită cu un Acord de Liber Schimb, care, potrivit lui Hansen, va servi și ca „primă fază de aliniere a standardelor de producție”. În ceea ce privește Acordul Mercosur, comisarul european a recunoscut preocupările fermierilor care operează în sectoare sensibile, precum păsările de curte, zahărul și carnea de vită, dar a amintit că documentul include, pentru prima dată, clauze de salvgardare în cadrul contingentelor tarifare, menite să protejeze fermierii europeni.

 

Reuniunea COP16 s-a încheiat cu un acord privind protejarea biodiversității

Conferința Națiunilor Unite privind biodiversitatea, COP16, s-a încheiat săptămâna trecută, joi, la Roma, cu un acord asupra unei foi de parcurs globale cu privire la fondurile necesare după 2030 și la instituțiile prin care acestea vor fi canalizate pentru a proteja ecosistemele naturale la nivel mondial, potrivit unei informări a Direcţiei Generale pentru Mediu din Comisia Europeană.

Țările au convenit asupra mobilizării a cel puțin 200 de miliarde de dolari pe an până în anul 2030 și asupra creării noului Fond Cali, o inițiativă lansată la reuniunea precedentă de la Cali, Columbia, la sfârșitul anului trecut. Fondul ar urma să atragă venituri de la companiile care beneficiază de biodiversitate în activitățile lor comerciale. Jumătate din fond ar urma să fie alocată popoarelor indigene și comunităților locale.

„În ciuda unui peisaj geopolitic fragmentat, comunitatea mondială a ales să se reunească pentru a opri și a inversa declinul biodiversității”, a declarat Jessika Roswall, comisarul pentru mediu, la finalul reuniunii de la Roma, salutând rezultatul pozitiv al negocierilor globale pe chestiunile rămase nesoluționate la întâlnirile anterioare.

 

Exporturi stabile și importuri mai mari cu 18%, comparativ cu nivelurile din urmă cu un an

Exporturile agroalimentare ale Uniunii Europene au ajuns la 20 de miliarde de euro în noiembrie 2024, menținându-se stabile comparativ cu aceeași perioadă din 2023, dar în scădere cu 7% față de vârful înregistrat în luna octombrie, potrivit Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene. Importurile au fost cu 5% mai mici în noiembrie față de octombrie, dar cu 18% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.

În primele 11 luni din 2024, exporturile cumulate au crescut cu 3%, până la 217 miliarde de euro, stimulate de cererea din Statele Unite și Regatul Unit, în principal pentru uleiul de măsline. Exporturile de cereale s-au redus cu 18%, ca urmare a scăderii prețurilor.

Importurile au urcat semnificativ în perioada ianuarie-noiembrie 2024, cu 7%, în special ca urmare a cererii și a prețurilor mai mari pentru cacao și cafea. Importurile din Coasta de Fildeș și din Ucraina au înregistrat cea mai mare creștere, determinată de aprovizionarea pieței unice cu cacao, uleiuri vegetale și semințe oleaginoase. Importurile de cereale au scăzut, valoric, cu 17%.

Prețurile producției agricole la poarta fermei au crescut în Uniunea Europeană cu 2,2%, în medie, în ultimul trimestru din 2024, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, în timp ce bunurile și serviciile consumate în agricultură s-au ieftinit cu 2,7%, potrivit datelor Eurostat.

Cu excepția Portugaliei, Spaniei, Greciei și Finlandei, în toate celelalte state membre au fost înregistrate creșteri ale prețurilor agricole. Cele mai mari rate au fost observate în Irlanda (+18,4%), Ungaria (+14,9%) și România (+11,0%). Prețul laptelui s-a majorat brusc la poarta fermei, cu 15,3% în medie. În ceea ce privește prețurile cerealelor, evoluțiile au variat semnificativ de la o țară la alta. În 17 state au fost înregistrate scăderi, în 10 creșteri, cu un vârf de +20% în Slovenia.

În perioada analizată, au fost consemnate scăderi ale prețurilor îngrășămintelor și amelioratorilor de sol în 23 de țări UE, în special în Slovacia (-20,3%) și România (-18,8%). De asemenea, costurile cu furajele au fost mai mici în 25 de state membre.

Consiliul și Parlamentul European pot începe negocierile pentru forma finală a Regulamentului privind noile tehnici genomice

Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat mandatul pentru începerea negocierilor între Consiliu și Parlamentul European pentru reglementarea plantelor obținute prin noi tehnici genomice, a alimentelor și furajelor derivate din acestea. Într-un comunicat de presă, Consiliul Uniunii Europene informează că susține elementele principale ale propunerii Comisiei Europene, respectiv cele două moduri de acces pe piața unică a plantelor obținute prin noi tehnici genomice – fie prin metode convenționale de ameliorare, fie prin aplicarea regulilor specifice organismelor modificate genetic – dar sugerează o serie de modificări în mandatul său de negociere, determinate de obiectivele de mediu și de sănătate publică, precum și de preocupările legate de brevete.

Acordul privind mandatul de negociere permite președinției Consiliului să înceapă discuțiile cu Parlamentul European pentru a ajunge la o poziție comună asupra textului final, care va trebui adoptat oficial de ambele instituții înainte de a intra în vigoare.

Experții se așteaptă ca etichetarea și brevetarea să fie printre cele mai controversate subiecte în cadrul negocierilor.

Statele membre, în acord cu propunerea Comisiei de majorare a tarifelor vamale pentru importurile de îngrășăminte din Rusia și Belarus

Statele membre, cu o singură excepție, au convenit asupra majorării tarifelor vamale pentru anumite produse agricole și îngrășăminte importate din Federația Rusă și Belarus, în acord cu propunerea Comisiei Europene din ianuarie 2025 și cu concluziile șefilor de stat și de guvern adoptate în cadrul Consiliului European din octombrie 2024. Majorarea tarifelor are scopul de a descuraja importurile rusești și de a reduce veniturile obținute de Rusia din exporturi, limitând astfel capacitatea țării de a-și finanța războiul împotriva Ucrainei, conform unui comunicat de presă emis de Consiliul Uniunii Europene vineri, 14 martie.

Noile tarife pentru produsele agricole ar urma să intre în vigoare imediat, în timp ce majorările pentru îngrășăminte se vor introduce treptat, pe parcursul a trei ani, oferind industriei europene timp pentru a diversifica sursele de aprovizionare și a dezvolta producția de fertilizanți.

Parlamentul European urmează să adopte o poziție în acest sens, cel mai probabil în sesiunile plenare din luna mai, iar ulterior va conveni asupra unui text final cu Consiliul.

Noul Nutri-Score primește undă verde de la miniștrii francezi de resort

Miniștrii economiei, sănătății, agriculturii și comerțului din Franța au semnat săptămâna trecută decretul care modifică regulile de calcul pentru Nutri-Score, sistemul de etichetare a alimentelor pe baza compoziției și a aportului nutrițional. Noua metodă de calcul îmbunătățește diferențierea alimentelor în funcție de conținutul de sare și zahăr, dar și distincția între alimentele integrale bogate în fibre și alternativele lor procesate. De asemenea, îmbunătățește clasificarea peștelui gras (sursă de omega 3) și a uleiurilor cu conținut scăzut de acizi grași saturați, precum și diferențierea băuturilor în funcție de conținutul de zahăr, ținând cont și de prezența îndulcitorilor, pentru a limita utilizarea acestora, au anunțat oficialii francezi într-un comunicat de presă.

Decizia de a semna acest decret a fost luată după mai multe luni de ezitări, pe baza statisticilor care arată că unul din doi francezi este supraponderal sau obez.

Actorii economici implicați voluntar în acest proces au la dispoziție doi ani pentru a actualiza ambalajele și a aplica noile etichete nutriționale.

Agenţia de Sănătate Publică din Franţa va lansa o campanie de informare a consumatorilor despre noul sistem și în favoarea unei alimentații echilibrate, în iunie.

Reamintim că sistemul Nutri-Score a fost introdus în Franța în anul 2017, pe bază de voluntariat, cu scopul de a încuraja o alimentație mai sănătoasă și de a crește transparența pentru consumatori, iar mai multe lanțuri de retail transfrontaliere l-au adoptat. Alte șase țări – Germania, Belgia, Spania, Luxemburg, Țările de Jos și Elveția – au ales să implementeze, de asemenea, sistemul. Italia rămâne, însă, un critic consecvent al acestuia.

Experții în sănătate publică subliniază că eticheta Nutri-Score, care clasifică alimentele pe baza valorii lor nutriționale folosind coduri de culori, de la verde închis (A) la portocaliu închis (E), nu face distincția între alimentele „bune” și „rele”. „Un produs clasificat cu D sau E poate fi consumat ca parte a unei diete echilibrate, dar nu în cantități mari și nu prea frecvent”, explică agenția franceză de sănătate publică, într-un material publicat de Le Monde.

Pierderea carbonului din sol, fenomen care afectează suprafețe mari de teren la nivel european, ar avea un efect negativ asupra securității alimentare și pentru eforturile de atenuare a modificărilor climatice, potrivit unui studiu publicat recent de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene.

 

Rezervele de carbon din sol prezintă un risc ridicat de diminuare pe o suprafață cuprinsă între 43 și 83 de milioane de hectare de teren agricol la nivelul Uniunii Europene și Marii Britanii. Procentual, între 23% și 44% din terenuri sunt afectate. Nivelul de vulnerabilitate a terenurilor este diferit de la o țară la alta sau chiar de la regiune la regiune, iar riscul este mai ridicat în zonele cu un grad de umezeală mare.

Studiul concluzionează că pentru majoritatea terenurilor agricole din Uniunea Europeană sunt necesare măsuri de protecție suplimentară, cum ar fi culturi de acoperire, lucrări de arat reduse, folosirea plantelor cu rădăcini adânci, utilizarea pe scară mai largă a agrosilviculturii și rotația culturilor.

Analiza Centrului european de cercetare oferă informații pentru punerea în aplicare a unor bune practici mai bine direcționate și mai eficiente pentru păstrarea carbonului în sol, un element util pentru creșterea productivității, pentru reținerea apei și dezvoltarea nutrienților.

Investițiile în protejarea mediului stimulează dezvoltarea regională

Protejarea biodiversității și refacerea ecosistemelor pot contribui la creșterea economică a regiunilor europene rămase în urmă și pot sprijini politica de coeziune care vizează reducerea disparităților, este concluzia unui nou studiu publicat recent de Centrul de cercetare al Comisiei Europene. Proiecțiile cercetătorilor arată că o creștere cu 10% a capitalului natural conduce la majorarea cu 0,7% a valorii adăugate brute în regiunile UE, 0,4% fiind atribuit efectelor directe, iar 0,3% beneficiilor din zonele învecinate, în special ale acelora unde activitățile economice sunt dependente de sectoare care utilizează, în principal, resurse naturale.

Studiul arată, în esență, că investițiile pentru protejarea mediului înconjurător într-o anumită regiune amplifică impactul economic asupra unei arii geografice mai largi.

Analiza va sta la baza următoarei perioade de programare, 2028-2034, a politicii de coeziune a Uniunii Europene.

Mobilizare în UE, pentru limitarea răspândirii virusului febrei aftoase confirmat în Slovacia

Guvernul slovac a confirmat săptămâna trecută, vineri, apariția febrei aftoase în trei ferme de bovine din sudul țării. Virusul a fost detectat la numai două săptămâni după raportarea unui focar în Ungaria, în apropierea frontierei slovace, și se suspectează că aceasta ar fi sursa de infectare.

Autoritățile din Bratislava au dispus o mobilizare amplă de forțe pentru limitarea răspândirii infecției în țară, antrenând unități de poliție, pompieri și ale ministerului slovac al apărării, și au introdus o serie de interdicții, între care utilizarea publică a pădurilor din regiunea în care a fost detectat virusul febrei aftoase.

Statele Uniunii Europene s-au mobilizat, de asemenea, pentru a oferi ajutor Slovaciei. Cehia a livrat tehnologie pentru eutanasierea animalelor, Ungaria mijloace de transport, iar Germania a furnizat 10.000 de vaccinuri antivirale. Austria trimite specialiști și echipamente pentru dezinfectarea fermelor afectate, este așteptată asistență din partea Țărilor de Jos și o echipă de experți ai Comisiei Europene ajunge în Slovacia.

Ministrul slovac al agriculturii a anunțat sâmbătă că toate animalele aflate la o distanță de trei kilometri de focare, respectiv bovine, porcine, oi și caprine, vor fi sacrificate, indiferent dacă sunt vaccinate sau nu, potrivit presei locale.

Reamintim că virusul febrei aftoase a reapărut în Uniunea Europeană în luna ianuarie a.c., după mai mult de trei decenii, când un focar a fost raportat în Germania, la o fermă dintr-un land din estul țării. La începutul lunii martie, a fost confirmat un caz în Ungaria și în urmă cu câteva zile în Slovacia. Potrivit unui comunicat al Ministerului Federal al Agriculturii și Alimentației, Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor a acceptat cererea Germaniei de a i se restabili statutul de țară indemnă de febră aftoasă fără vaccinare, cu excepția zonei contaminate, care rămâne izolată, și a unei arii de 3 km în jurul acesteia, unde se vor menține măsurile de supraveghere cel puțin până la mijlocul lunii aprilie a.c.

Germania ia atitudine împotriva practicilor comerciale neloiale

Germania reacționează împotriva practicilor comerciale neloiale din lanțul de aprovizionare cu alimente și sancționează, pentru prima dată, comercianții cu amănuntul. Potrivit raportului de activitate pentru anul 2024, publicat recent de Oficiul federal pentru agricultură și alimentație, două proceduri au fost inițiate împotriva abuzului de piață manifestat de comercianți în relația cu furnizori a căror putere de negociere este mai slabă. Prima procedură a vizat impunerea de către un comerciant a unei taxe de sortiment, cea de-a doua termenele de plată excesiv de lungi practicate de un mare lanț de retail în relația cu un producător de lapte și smântână proaspătă. Alte trei investigații se află în desfășurare.

Raportul autorității germane care asigură respectarea normelor comerciale arată că tot mai mulți furnizori de produse agroalimentare sunt interesați să-și apere drepturile, adresează întrebări și își folosesc cunoștințele în negocierile cu cumpărătorii lor.

 

Acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și India, dificil de încheiat

Un acord cuprinzător de liber schimb între Uniunea Europeană și India este puțin probabil să se încheie până la sfârșitul anului 2025, din cauza diferențelor semnificative dintre cele două părți pe probleme cheie, cum ar fi băuturile spirtoase, vinurile și berea, scrie Euractiv. Într-o intervenție în Parlamentul European, negociatorul-șef al Comisiei Europene, Christophe Kiener, a recunoscut că New Delhi ar putea forța UE să-și „realinieze” abordarea comercială pentru a respecta termenul limită din 2025. El a subliniat că negocierile recente au fost foarte dificile și că India nu pare dispusă să accepte standardele de durabilitate pe care alți parteneri comerciali ai UE le-au convenit.

Kiener a explicat că oficialii din India au solicitat scutiri sau perioade de tranziție extinse pentru anumite reglementări, de la mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) și regulamentul Uniunii Europene împotriva defrișărilor, până la directiva privind sustenabilitatea socială și de mediu.

Un proiect educativ atrage atenția asupra implicării femeilor în sectorul agricol. Câștigătoarele celor trei premii reprezintă domenii diferite din agribusiness.

Invitate la Rural: Iulia Blagu, antreprenoare în sectorul vegetal, Ionela Vișan, antreprenoare în sectorul legumicol, Cristina Păunel, antreprenoare în sectorul legume-fructe.