Rural

Săptămâna trecută, deputații din Comisia Agri a Parlamentului European au adoptat raportul privind viitorul agriculturii după 2027, solicitând un buget majorat și distinct pentru politica agricolă comună (PAC) în următorul cadru financiar multianual.

PAC nu trebuie integrată cu alte domenii de finanțare într-un singur fond și nu trebuie să fie absorbită într-o anvelopă bugetară folosită de statele membre și în alte scopuri decât agricultura, se arată în comunicatul de presă emis după votul din Comisia Agri.

Eurodeputații s-au exprimat în favoarea întăririi plăților directe și menținerii celui de-al doilea pilon al PAC, independent de politica de coeziune. De asemenea, pledează pentru simplificare, digitalizare și pentru un sistem bazat pe stimulente care să îi încurajeze pe fermieri să atingă obiectivele sociale și de mediu. Totodată, vor fonduri mai mari și facilități pentru atragerea tinerilor în sectorul agricol. Raportul va fi supus votului în plenul Parlamentului European, posibil în timpul sesiunii din 8–11 septembrie. Reamintim că, în luna mai, legislativul european a adoptat o rezoluție care cuprinde, în linii generale, aceleași priorități.

Joi, 10 iulie, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut un schimb de opinii cu europarlamentarii reuniți în sesiune plenară. Oficialul european a subliniat că viitoarea PAC trebuie să fie modernizată, adaptată provocărilor actuale și mai bine direcționată, în special către fermierii care practică activ agricultura și contribuie la securitatea alimentară și la conservarea mediului. El a reafirmat că PAC va rămâne o prioritate centrală în următorul buget european, la fel ca politica de coeziune, datorită rolului pe care îl are în consolidarea zonelor și regiunilor rurale.

În 16 iulie, este așteptată propunerea Comisiei pentru politica agricolă comună după 2027, împreună cu următorul buget pe termen lung. Cu această ocazie, sindicatele fermierilor europeni se mobilizează pentru organizarea unui marș „simbolic” pe străzile Bruxelles-ului, anunță Copa-Cogeca într-o informare de presă. Este un avertisment împotriva unei eventuale reduceri a bugetului destinat agriculturii și fuziunii politicilor agricole și de coeziune. „Nu putem accepta dizolvarea PAC într-un fond unic și nicio mișcare către o renaționalizare suplimentară sau o propunere pripită pentru următoarea PAC – mai ales în lipsa unor resurse clar definite, a modului în care sunt gestionate și în absența unei consultări adecvate cu sectorul agricol”, se arată în comunicarea Copa-Cogeca.

Miza pentru bugetul PAC este mare. În prezent, reprezintă aproape o treime din bugetul pe șapte ani al Uniunii Europene, de 1,2 trilioane de euro, ceea ce corespunde unor subvenții între 53 și 59 de miliarde de euro anual, destinate agriculturii blocului comunitar și dezvoltării rurale. Cei mai mari cinci beneficiari ai fondurilor PAC sunt Franța, Spania, Germania, Italia și Polonia, potrivit unui material de analiză publicat de Politico. România are alocată a șasea cea mai mare sumă din Uniunea Europeană pentru sectorul agricol și dezvoltarea rurală.

 

Guvernul olandez cere prelungirea derogării privind utilizarea gunoiului de grajd

Guvernul olandez dorește să obțină sprijinul partenerilor săi din Uniunea Europeană, în încercarea de a relaxa limitele privind utilizarea gunoiului de grajd, pe fondul presiunii în creștere din partea Comisiei Europene cu privire la poluarea ridicată cu nitrați, scrie Euractiv Spania.

Potrivit sursei citate, Haga va solicita oficial o nouă scutire de la Directiva UE privind nitrații, în ciuda semnalelor de la Bruxelles că este puțin probabil să fie acordată, în special din cauza progresului limitat al Țărilor de Jos în ceea ce privește reducerea emisiilor de azot. Țara se confruntă cu cea mai mare densitate de animale de fermă pe hectar din Uniunea Europeană și este presată să ia măsuri pentru reducerea poluării din agricultură.

La Bruxelles se lucrează la o inițiativă legislativă care să permită utilizarea gunoiului de grajd procesat în ferme peste limita actuală, ca alternativă la îngrășămintele chimice, și se așteaptă să ajungă la vot în rândul reprezentanților statelor membre în septembrie, dar pentru Țările de Jos nu va fi suficient.

Într-o situație asemănătoare se află și Irlanda, care va pierde în acest an o derogare similară și încearcă să obțină menținerea acesteia.

 

Legea Duplomb, controversată în Franța

O lege adoptată recent de Parlamentul francez stârnește un val de dezbateri în societate. Legea Duplomb, așa cum este cunoscută, după numele unuia dintre inițiatori, readuce în circulație, condiționat, un pesticid din familia neonicotinoidelor, acetamipridul, interzis în Franța din anul 2020. Reintroducerea acestuia este principala cauză a divizării opiniilor, inclusiv în mediul agricol. FNSEA, cel mai mare sindicat agricol francez, și Tinerii Fermieri au salutat această lege, însă a treia organizație agricolă ca dimensiune din Franța, apicultorii și ecologiștii au criticat actul normativ, considerându-l un pas înapoi pentru sănătatea publică și pentru mediu, potrivit France 24.

Legea mai include și măsuri care facilitează stocarea apei destinate irigațiilor, în condițiile accentuării deficitului de apă, și favorizează extinderea adăposturilor de creștere intensivă a animalelor, ridicând pragurile de la care fermele de porcine și de păsări de curte sunt supuse evaluărilor legate de protejarea mediului.

Cel mai probabil, legea va fi atacată la Consiliul Constituţional, pentru verificarea conformității cu obligațiile de mediu ale Franței.

 

Fermierii polonezi, despăgubiți pentru pierderile cauzate de gripa aviară

Polonia va primi 14 milioane de euro din rezerva de criză a Uniunii Europene, pentru compensarea fermierilor afectați de focarele de gripă aviară din perioada 2021–2023. Fondurile vor acoperi 50% din cheltuielile suportate de Polonia pentru sprijinirea agricultorilor care au înregistrat pierderi din cauza îmbolnăvirii păsărilor și a măsurilor de prevenție. Plățile cofinanțate din rezerva pentru agricultură trebuie efectuate până cel târziu la 28 februarie 2026, informează Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene.

În perioada august 2021–august 2023, Polonia a confirmat și a notificat 193 de focare epidemice de gripă aviară înalt patogenă, afectând fermele de pui din zonele expuse, de găini ouătoare, curcani, rațe și gâște. 

Instituțiile financiare au dezvoltat linii importante de microfinanțre pentru antreprenorii mici și mijlocii din sectorul agricol. O societate financiară își propune să dinamizeze dezvoltarea producătorilor de pepeni și drept urmare a concentrat produse de finanțare într-o zonă cu tradiție și anume Dăbuleni, județul Dolj.

Invitați la Rural: Nicoleta Deliu-Pașol, responsabil educație financiară și antreprenorială, grupul BCR, Ștefan Buciuc, CEO BCR Social Finance, Mihaela Gherghisan, corespondent RFI la Bruxelles. 

Rapoartele de performanță pentru anul 2024, al doilea an de aplicare a politicii agricole comune în vigoare, arată că statele membre ale Uniunii Europene au făcut progrese în atingerea unor obiective anuale stabilite prin planurile strategice naționale, potrivit unui document publicat de Comisia Europeană.

De exemplu, rezultate agregate mai bune decât cele așteptate au fost raportate pentru obiectivul de reînnoire generațională în agricultură. Aproape 164.000 de tineri fermieri, dintre care 55.000 sunt tinere femei, au primit subvenții pentru a-și începe activitatea agricolă și sprijin suplimentar pentru venit, un număr cu 11% mai mare decât cel planificat. S-au înregistrat progrese și în protejarea solurilor: jumătate din terenurile agricole din UE sunt gestionate cu practici care reduc riscul de eroziune, cum ar fi acoperirea terenurilor în perioadele sensibile, folosirea culturilor intermediare, îmbunătățirea rotației culturilor sau creșterea conținutului de materie organică din sol.

Pe de altă parte, unele domenii rămân în urmă. Doar 161.000 de ferme au beneficiat de sprijin pentru a adopta instrumente de gestionare a riscurilor, un rezultat cu 89% sub așteptări. Digitalizarea în agricultură s-a realizat numai pe jumătate față de cât planificaseră statele membre și doar 20% dintre obiectivele privind dezvoltarea economică a zonelor rurale au fost îndeplinite. Programul LEADER adresat comunităților rurale a fost utilizat cu 42% mai puțin decât era prevăzut, iar planurile pentru crearea satelor inteligente au fost implementate în proporție mai mică de 4%.

În cursul acestui an, Comisia Europeană va realiza prima evaluare bienală a performanței PAC și va prezenta un raport Parlamentului European și Consiliului, pentru a analiza în ce măsură planurile naționale contribuie la obiectivele UE privind mediul și clima.

 

Soia modificată genetic, aprobată pentru consum în UE

Comisia Europeană a aprobat utilizarea boabelor de soia modificate genetic în producția de alimente și furaje, după ce Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit că sunt la fel de sigure ca soia convențională. Decizia se referă doar la importul acestor produse, nu și la cultivarea lor pe teritoriul Uniunii Europene.

Autorizarea este valabilă timp de zece ani și vine după ce statele membre nu au reușit să ajungă la un acord nici pentru, nici împotriva acestei decizii. Toate produsele alimentare sau furajere care conțin soia modificată genetic vor trebui să respecte regulile stricte ale Uniunii Europene privind etichetarea și trasabilitatea.

 

Acordul comercial UE–Ucraina, revizuit

Uniunea Europeană și Ucraina au încheiat negocierile pentru actualizarea acordului de liber schimb semnat în 2014, un pas important spre integrarea treptată a Ucrainei în piața unică. Noul acord prevede condiții echitabile de concurență, o clauză de siguranță, care poate fi activată de ambele părți pentru a proteja sectoarele sensibile și acces extins pe piață, cu o atenție specială acordată produselor agricole, potrivit unui comunicat de presă emis de Comisia Europeană.

Accesul produselor ucrainene pe piața unică variază: pentru produsele cele mai sensibile, cum ar fi zahărul, păsările de curte, ouăle, grâul, porumbul și mierea, există creșteri limitate față de acordul inițial. În schimb, pentru alte categorii de produse au fost aduse îmbunătățiri sau chiar eliminarea completă a barierelor comerciale. În Uniunea Europeană, evaluarea impactului comerțului cu Ucraina poate fi realizată de unul sau mai multe state membre.

Acordul urmează să fie aprobat de statele membre în Consiliul UE, apoi va fi adoptat oficial în cadrul Comitetului de asociere UE–Ucraina.

 

Comisia Europeană încurajează exporturile de produse agroalimentare în Brazilia

În luna octombrie 2025, o delegație de afaceri din Uniunea Europeană, condusă de comisarul Christophe Hansen, va merge în Brazilia pentru a promova produsele agroalimentare europene și pentru a deschide noi oportunități comerciale.

Companiile interesate pot aplica online până la data de 13 iulie 2025, iar selecția va ține cont de potențialul de export al fiecărei firme. Vor avea prioritate producătorii de alimente procesate, cum ar fi dulciuri, produse din ciocolată, paste, biscuiți, produse lactate și din carne, vin, bere, băuturi spirtoase, ulei de măsline, fructe și legume.

Brazilia, cu 220 de milioane de consumatori, reprezintă cea mai mare piață de desfacere din blocul economic Mercosur, un potențial comercial insuficient exploatat până în prezent de statele membre. Vânzările de produse agroalimentare reprezintă doar 6% din valoarea exporturilor Uniunii Europene pe piața braziliană.

Între timp, acordul comercial al Uniunii Europene cu statele Mercosur, semnat în decembrie anul trecut, după 25 de ani de discuții, înaintează cu dificultate. Mai multe organizații ale fermierilor europeni, printre care principalul grup de lobby agricol, Copa și Cogeca, au cerut oficialilor europeni să nu ratifice acordul, de teamă că va afecta competitivitatea agriculturii europene. 

Chiar dacă agricultura ecologică întârzie să facă progrese semnificative la nivel național, în România există producători locali care sunt certificați ecologic. Un apicultor din județul Sibiu și o asociație din Bucovina sunt două exemple de bună practică și care au rezultate la nivel european.

Invitați la Rural: Claudia Gogu, director Direcția județeană pentru agricultură Suceava, Alexandru Andrieși, președinte Asociația “Drag de Bucovina”, Cosmin Herța, fondator și director general Herța Bio Apicole.

Danemarca preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la 1 iulie, cu o agendă concentrată pe întărirea competitivității europene în paralel cu susținerea tranziției verzi.

Președinția daneză a definit două priorități în programul său: o Europă sigură și o Europă competitivă și verde.

În sectorul agricol și alimentar, Copenhaga va coordona discuțiile privind construirea viitoarei politici agricole comune (PAC) post-2027, cu accent pe sustenabilitate, inovație și simplificare legislativă, pregătind astfel terenul pentru negocierile care vor începe cel mai probabil anul viitor. Noua PAC ar trebui să fie mai simplă, mai orientată spre piață și să sprijine dezvoltarea rurală și fermierii care investesc în agricultura bio și bunăstarea animalelor, se arată în programul președinției daneze.

Danemarca susține întărirea poziției fermierilor în lanțul alimentar și urmărește finalizarea negocierilor privind practicile comerciale neloiale la nivel transfrontalier și reforma organizării comune a piețelor agricole. De asemenea, își propune să încheie negocierile privind noile tehnici genomice.

Într-un material dedicat programului președinției daneze, publicația Politico amintește realizările interne ale Danemarcei, în privința angajamentului față de obiectivele Pactului verde: a reușit să implice fermierii în tranziția ecologică, a lansat prima taxă pe carbon din Uniunea Europeană în sectorul agricol și o strategie națională privind alimentele pe bază de plante. Publicația citată anticipează că danezii vor încerca acum să orienteze Consiliul spre o gândire similară.

 

România, Bulgaria și Grecia înregistrează cele mai ridicate niveluri de sărăcie energetică în zonele rurale

Zonele rurale din statele membre ale UE sunt afectate în mod deosebit de sărăcia energetică, din cauza veniturilor mai mici și a locuințelor mai vechi, mai mari și mai ineficiente energetic, arată un raport recent al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. România, Bulgaria și Grecia înregistrează cele mai ridicate niveluri de sărăcie energetică în zonele rurale.

Gospodăriile din mediul rural alocă în medie 7% din cheltuieli pentru energie. Cu toate acestea, cifrele statistice arată că zonele rurale au avansat mai mult decât orașele în renovări. 29% dintre locuitorii de la sate au îmbunătățit eficiența energetică a locuințelor între 2018 și 2023, comparativ cu 23% în orașe, printr-o mai bună izolare termică și instalarea unor sisteme de încălzire mai eficiente.

Raportul subliniază potențialul ridicat al energiilor regenerabile, în special al panourilor solare montate pe acoperișuri. În mediul rural, unde 78% dintre locuințe sunt proprietate personală, față de 55% în orașe, aceste sisteme ar putea produce anual 2.200 kWh per locuitor, acoperind 37% din consumul mediu de energie al gospodăriilor.

Uniunea Europeană încurajează producția proprie de energie și investițiile în renovarea clădirilor, ca parte a viziunii pe termen lung pentru dezvoltarea rurală și combaterea sărăciei energetice atât în lunile de iarnă, cât și vara, în timpul valurilor de căldură din ce în ce mai frecvente.

 

Tendința de scădere a efectivelor de animale continuă în Uniunea Europeană

Efectivele de animale s-au redus în Uniunea Europeană în 2024, față de anul anterior, confirmând tendința de scădere pe termen lung pentru toate speciile, potrivit Eurostat. Anul trecut, UE avea 132 de milioane de suine, 72 de milioane de bovine, 57 de milioane de ovine și 10 milioane de caprine, în scădere cu 0,5%, 2,8%, 1,7% și, respectiv, cu 1,6%.

Efectivele de porcine s-au redus cu 8% în ultimul deceniu, cele de bovine cu 8,7%, de ovine cu 9,4% și cele de caprine cu 16,3%.

 

Finaliști români la Premiile UE pentru producția ecologică

Săptămâna trecută, au fost publicate numele finaliștilor ediției din 2025 a Premiilor europene pentru producția ecologică. Printre nominalizați se află două companii românești: „Herta Bio Apicole” SRL, producător de miere ecologică din Galeș, județul Sibiu, la categoria „Cel mai bun IMM de prelucrare a alimentelor ecologice”, și „Din drag de Bucovina Flying Market”, la categoria „Cel mai bun retailer de alimente ecologice”.

Pentru fiecare categorie (din cele șapte care vor fi premiate) au fost selectate primele trei proiecte, potrivit unui comunicat al Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Agri. În total s-au calificat 21 de finaliști din 13 țări ale Uniunii Europene.

Câștigătorii vor fi anunțați la ceremonia oficială de la Bruxelles, din 23 septembrie a.c.

Premiile au fost lansate în 2022 ca parte a Planului de acțiune pentru dezvoltarea producției ecologice, elaborat pentru atingerea țintei de 25% agricultură bio în Uniunea Europeană până în 2030. În 2023, terenurile cultivate ecologic ajunseseră la 17,7 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul suprafețelor agricole.

 

Uniunea Africană semnează Manifestul UE privind solul

Miniștrii agriculturii din Uniunea Europeană și Uniunea Africană s-au reunit pe 27 iunie, la Roma, la cea de-a șasea conferință ministerială a celor două blocuri, pentru a discuta despre provocările comune din agricultură și alimentație, în prezența comisarului african Moses Vilakati și a celui european, Christophe Hansen, informează un comunicat DG Agri. Cu această ocazie, Comisia Europeană și Fondul internațional pentru dezvoltare agricolă, agenție a Organizației Națiunilor Unite dedicată eradicării foametei şi sărăciei în rândul populației rurale globale, au lansat un program de 26 de milioane de euro pentru întărirea organizațiilor fermierilor africani.

În cadrul conferinței, Uniunea Africană a semnat manifestul misiunii UE privind solul, afirmându-și preocupările în privința protejării sănătății terenurilor agricole. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și teme precum accesul pe piețe, comerțul echitabil, rolul femeilor și al tinerilor în agricultură și inovația în practicile durabile.

Evenimentul precede summitul ONU privind evaluarea sistemelor alimentare, care urmează să aibă loc în Etiopia, la sfârșitul lunii iulie 2025, reuniunea miniștrilor agriculturii din cadrul G20 din Africa de Sud, în septembrie a.c., și următoarea întâlnire la nivel înalt Uniunea Africană-Uniunea Europeană, planificată pentru finalul anului 2025.

Statele membre au aprobat propunerea Comisiei Europene de a aloca 15 milioane de euro din rezerva agricolă pentru fermierii din Cehia, Slovenia și Germania afectați de fenomene meteorologice nefavorabile și de un focar recent de febră aftoasă.

În Cehia, ploile torenţiale, vântul puternic şi inundaţiile din septembrie 2024 au provocat pierderi de culturi arabile și de producție în sectorul fructelor și legumelor. Fermierii afectați vor primi 7,4 milioane de euro.

În Slovenia, înghețul de primăvară din a doua jumătate a lunii aprilie 2024 a dus la scăderea producției anumitor fructe și legume. Sprijinul european pentru compensarea pierderilor fermierilor însumează 2,9 milioane de euro.

În ianuarie, Germania a confirmat un focar de febră aftoasă într-un land din estul țării, iar măsurile de urgență implementate au afectat inclusiv crescătorii de animale din vecinătate. Fermierii germani care au suferit pierderi vor primi în total 4,8 milioane de euro din rezerva de criză a Uniunii Europene.

Ajutoarele legate de evenimente meteorologice extreme pot fi completate cu până la 200% din fonduri naționale, iar sprijinul acordat fermierilor care suportă pierderi de piață în contextul unui focar de boală animală este cofinanțat de statul membru.

 

UE publică prima listă a țărilor cu risc de defrișare

 

Comisia Europeană a publicat prima listă care clasifică țările în funcție de riscul „scăzut”, „standard” sau „ridicat” de defrișare. Aceasta ajută operatorii să se pregătească pentru aplicarea noii legi a UE privind defrișările, care va intra în vigoare la 30 decembrie 2025 pentru companiile mari și la 30 iunie 2026 pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici. Legea vizează șapte produse agricole de bază asociate cu defrișările: cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia, lemn și carnea de vită.

Comisia reamintește într-o informare de presă că aprovizionarea din țări cu risc scăzut implică obligații simplificate pentru operatorii și comercianții din piața unică. Aceasta înseamnă că trebuie să colecteze informații, dar nu să evalueze și să atenueze riscurile.

Lista, disponibilă pe platforma online a Executivului european, este însoțită de metodologia care a stat la baza clasificării. Țările considerate „cu risc ridicat” sunt cele supuse sancțiunilor internaționale. Patru state – Belarus, Myanmar, Coreea de Nord și Rusia – sunt clasificate ca fiind cu risc ridicat. Brazilia și Indonezia, în ciuda ratelor lor istorice ridicate de defrișare, sunt clasificate „cu risc standard”, datorită zonelor împădurite extinse. Toate țările Uniunii Europene, dar și Statele Unite, China, Australia, Canada și altele precum Ucraina și Thailanda sunt incluse în categoria „cu risc scăzut”.

 

Biodiversitatea în UE: progrese și provocări

 

Aproape jumătate dintre cele peste 100 de acțiuni prevăzute în Strategia UE pentru biodiversitate au fost deja realizate, arată un nou raport al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Printre acestea se numără progresele legate de protecția legală a 30% din suprafața terestră și marină a Uniunii, adoptarea Regulamentului privind refacerea naturii și intensificarea plantării de arbori în statele membre.

Totuși, este puțin probabil ca obiectivele strategiei să fie atinse în totalitate până în anul 2030. De exemplu, ritmul desemnării de noi zone protejate și al tranziției către agricultura ecologică ar trebui să se tripleze, în comparație cu dinamica observată până în prezent.

Biodiversitatea este încă în declin, în special în rândul polenizatorilor și speciilor de păsări comune, avertizează raportul, recomandând aplicarea mai strictă a normelor legale și o mai bună colectare a datelor, care să sprijine viitoarele politici de mediu.

Un studiu realizat de un grup de analiști ai Băncii Centrale Europene (BCE), publicat săptămâna trecută pe platforma online a băncii, arată legătura dintre degradarea ecosistemelor naturale și încetinirea economiei, cu riscuri asupra stabilității financiare. De exemplu, cercetările BCE semnalează că 72% dintre firmele din zona euro depind direct de bunurile oferite de natură, respectiv alimente, apă potabilă, lemn, minerale, iar aceste firme acoperă trei sferturi din totalul împrumuturilor bancare din regiune. Deteriorarea ecosistemelor, care includ apă curată, protecție naturală împotriva inundațiilor, captarea carbonului, soluri sănătoase, poate crește probabilitatea ca firmele să nu poată rambursa creditele contractate și amplifică presiunile inflaționiste. Secetele extreme frecvente, protecția naturală împotriva inundațiilor și calitatea apei sunt cele mai critice probleme. La urma urmei, riscurile legate de natură nu sunt doar preocupări de mediu; sunt riscuri economice sistemice, concluzionează analiștii BCE.

Discuțiile privind viitoarea politică agricolă comună (PAC) s-au încheiat fără un consens la Consiliul European pentru Agricultură și Alimentație (EBAF), după două zile de negocieri desfășurate săptămâna trecută la Bruxelles, potrivit Euractiv Spania.

Reprezentantul BirdLife a recunoscut că mai multe tentative de acord au eșuat în timpul consultărilor. Organizațiile de mediu prezente la Consiliu au acuzat Copa-Cogeca și Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ pentru impasul actual. Copa-Cogeca a reacționat, afirmând că discuțiile detaliate despre subvențiile agricole sunt inutile înainte de a negocia un buget solid și independent al PAC și a amenințat că va scoate tractoarele în stradă, mai scrie sursa citată. CEJA (organizație care reprezintă aproximativ 2 milioane de tineri fermieri din Europa), IFOAM Organics și Greenpeace, cu aportul altor membri, au elaborat un document prin care solicită ca subvențiile să se concentreze pe fermierii care au cea mai mare nevoie de ele și încurajează Comisia Europeană să renunțe la plățile pe suprafață și să adopte un model de sprijinire a veniturilor.

Pe fondul incertitudinii cu privire la bugetul viitoarei PAC, Copa-Cogeca a anunțat lansarea unei petiții, în care solicită un buget dedicat și sporit, o PAC structurată pe cei doi piloni și o linie bugetară clară, indexată la rata inflației în următorul cadru financiar multianual, precum și menținerea caracterului comun al acesteia pentru evitarea accentuării inegalităților între statele membre. Colectarea de semnături a fost deschisă joi, 19 iunie, și va continua pe tot parcursul verii, transmite cel mai mare grup de lobby al fermierilor într-un comunicat de presă.

O propunere din partea Comisiei pentru următorul cadru financiar multianual este așteptată în luna iulie a.c.

Doi foști miniștri ai agriculturii din Grecia, suspectați că au fraudat fondurile agricole europene

Doi foști miniștri ai agriculturii din Grecia sunt suspectați de Parchetul European că au fost implicați în operațiuni de deturnare a fondurilor agricole europene, potrivit unui comunicat oficial. Informațiile au fost transmise parlamentului elen, care are competența de a investiga și de a urmări penal actuali și foști membri ai Executivului.

Parchetul European desfășoară o anchetă cu privire la o presupusă schemă de fraudă organizată, care a funcționat pe parcursul mai multor ani cu complicitatea funcționarilor Agenției de plăți elene, permițând acordarea subvențiilor pe baza unor declarații false depuse de un număr semnificativ de beneficiari. Mai multe persoane au fost puse sub acuzare.

Recent, Comisia Europeană a impus Greciei o amendă de aproape 400 de milioane de euro pentru gestionarea defectuoasă a fondurilor agricole și controale inadecvate. Sancțiunea afectează o gamă largă de subvenții, inclusiv plăți directe, scheme pentru micii fermieri, eco-scheme și măsuri de sprijin cuplat. Potrivit publicației Politico, aproximativ un sfert din plățile directe așteptate anul viitor vor fi tăiate. Oficialii eleni și europeni nu exclud că vor urma și alte sancțiuni.

Irlanda: Campanie pentru siguranța copiilor în ferme

Departamentul Agriculturii, Alimentației și Marinei din Irlanda lansează o licitație de proiecte pentru creșterea gradului de conștientizare cu privire la siguranța în ferme, în special în rândul copiilor și tinerilor. Finanțarea de 200.000 de euro este asigurată din bugetul pentru anul 2025, cu posibilitatea de prelungire a contractului pentru încă patru ani. Inițiativa face parte din planul irlandez de îmbunătățire a siguranței, sănătății și bunăstării în exploatațiile agricole.

Statisticile Autorității pentru Sănătate și Siguranță din Irlanda arată că aproape 40% din decesele legate de muncă au loc în ferme. 10% dintre acestea implică persoane sub 18 ani. În plus, anual, aproximativ 4.500 de accidente neletale se produc în exploatațiile agricole, unele cu urmări grave, copiii și tinerii fiind adesea cei mai expuși în fermele situate lângă gospodării.

Oficialii irlandezi speră că proiectele selectate vor contribui la reducerea riscurilor prin educație, informare și promovarea bunelor practici de prevenție.

 

UNESCO se alătură Pactului european pentru sănătatea solului

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a semnat Manifestul misiunii privind solul, în cadrul unei ceremonii organizate săptămâna trecută la Bruxelles, și a devenit astfel prima organizație internațională guvernamentală care l-a aprobat. Este o etapă importantă pentru cooperarea dintre Uniunea Europeană și UNESCO, în vederea stopării degradării solului și a refacerii sănătății acestuia, se arată într-o informare a Comisiei.

Terenurile se află sub o presiune tot mai mare în lume. În 2024, UNESCO a avertizat că până la 90% din suprafața terestră a planetei riscă să fie afectată de degradare până în 2050, dacă nu se iau măsuri. În Uniunea Europeană, aproximativ 60% din soluri sunt deja afectate de degradare, cum ar fi eroziunea, deșertificarea și poluarea.

UNESCO a lansat în iulie anul trecut o inițiativă care sprijină monitorizarea și refacerea solului în situri din întreaga lume. În Uniunea Europeană, misiunea „Un pact al solului pentru Europa”, gestionată de DG AGRI, conduce tranziția către soluri sănătoase până în 2030, având opt obiective specifice, printre care se află creșterea nivelului de conștientizare în societate. Începând din 2021, misiunea a investit peste 435 de milioane de euro în aproximativ 60 de proiecte de cercetare și inovare.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, în 12 iunie a.c., o decizie prin care recunoaște că standardele de producție a semințelor și inspecțiile în câmp pentru anumite culturi din Ucraina și Republica Moldova respectă cerințele comunitare. Decizia acordă echivalență pentru semințele de sfeclă, floarea-soarelui, rapiță și soia produse și certificate în Ucraina și pentru semințele de plante furajere produse în Republica Moldova.

Aceasta înseamnă că semințele recunoscute vor putea intra pe piața Uniunii Europene, contribuind la diversificarea zonelor de aprovizionare a companiilor din statele membre, anunță un comunicat al Consiliului.

Decizia va intra în vigoare la 20 de zile de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE.

Din anul 2020, Ucrainei i-au fost recunoscute procedurile de producție a semințelor de cereale, iar din 2018, Republicii Moldova i-a fost acordată echivalența pentru semințele de legume, de plante oleaginoase, de plante pentru fibre și de cereale.

Vot final pentru taxarea suplimentară a unor produse agricole din Rusia și Belarus

Majorarea taxelor vamale pentru produsele agricole și anumite îngrășăminte din Rusia și Belarus, care nu au făcut până în prezent obiectul impozitării suplimentare, a fost aprobată săptămâna trecută de Consiliu. Regulamentul specific va intra în vigoare până la 1 iulie 2025.

Noile taxe vamale se vor aplica mărfurilor care au reprezentat aproximativ 15% din totalul importurilor agricole din Rusia în 2023. Vor fi taxate suplimentar îngrășămintele cu azot, progresiv, pe o perioadă de trei ani, până la niveluri prohibitive.

Decizia urmează propunerea Comisiei din ianuarie a.c. și concluziile Consiliului European din octombrie 2024. Regulamentul a fost votat în luna mai a.c. de Parlamentul European.

Primul trimestru din 2025, a doua perioadă consecutivă de creștere a prețurilor agricole

Prețurile produselor agricole din Uniunea Europeană s-au majorat, în medie, cu 2,6% în primul trimestru al anului 2025, față de ultimele trei luni din 2024, aceasta fiind a doua perioadă consecutivă de scumpiri în sectorul agricol, potrivit Eurostat.

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la lapte, ouă și cereale, în timp ce prețurile la uleiul de măsline, cartofi și suine au scăzut semnificativ. Dintre cele 23 de țări din Uniunea Europeană cu prețuri agricole în urcare, se remarcă Irlanda, Luxemburg și Ungaria cu cele mai mari salturi. Cele mai mici creșteri de prețuri au fost consemnate în Spania, Grecia, Portugalia și Malta.

În același timp, costurile cu bunurile și serviciile utilizate în agricultură, precum energia, îngrășămintele sau furajele, au urcat ușor, cu 0,2%. Creșteri au fost resimțite mai ales în Ungaria, Țările de Jos și România. În schimb, au scăzut în Lituania, Cipru și Letonia.

Piața alimentară europeană, sub presiunea falsurilor: pierderi de miliarde de euro

Vinurile și băuturile spirtoase se numără printre produsele cu cea mai ridicată rată de contrafacere, un fenomen care provoacă pierderi anuale de 2,3 miliarde de euro în cifra de vânzări a sectorului și reducerea locurilor de muncă în Uniunea Europeană. Numai în Malta, 2 milioane de euro din vânzări se pierd în fiecare an, din cauza falsurilor, avertizează Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).

Piața produselor alimentare este și ea afectată. Creșterea comerțului electronic a oferit falsificatorilor noi căi de a distribui produse alimentare frauduloase, printre acestea fiind fursecuri, paste, chipsuri și dulciuri, relevă sursa citată. Alte mărfuri puternic afectate de contrafacere includ uleiul de măsline, berea, carnea, brânza și produsele lactate. În 2020, produsele alimentare au înregistrat cel mai mare volum al confiscărilor la frontierele Uniunii Europene. China și Turcia au fost cel mai frecvent raportate pentru alimente și băuturi contrafăcute.

O singură operațiune comună Europol-Interpol, desfășurată la nivelul Uniunii Europene, a dus la confiscarea de produse alimentare contrafăcute și necorespunzătoare în valoare de 91 de milioane de euro în 2024.

Etichetarea Nutri-Score în România

România a notificat Comisia Europeană cu privire la decizia guvernului de a susține, printr-o inițiativă legislativă, implementarea voluntară a etichetării nutriționale Nutri-Score. Documentul este disponibil pe platforma online a Comisiei.

„Utilizarea logoului Nutri-Score este voluntară și permite operatorilor economici să îl afișeze pe ambalajele produselor alimentare atât în spațiile comerciale fizice, cât și în mediul online, cu condiția respectării procedurii stabilite de Agenția Națională de Sănătate Publică din Franța, titularul mărcii colective”, se arată în propunerea legislativă a Guvernului de la București.

Aceasta marchează o schimbare față de poziția anterioară a României, care, alături de alte state membre, precum Italia, Cehia, Cipru, Grecia, Ungaria și Letonia, s-a opus schemei, argumentând că penalizează anumite alimente tradiționale, potrivit Euractiv.

Deși un studiu al Comisiei Europene din 2020 a indicat că un sistem precum Nutri-Score ar putea sta la baza unui model unitar la nivelul Uniunii, lansarea acestuia a stârnit dezbateri. Chiar și în țările în care sistemul este deja utilizat, cum ar fi Franța, Germania, Belgia și Spania, Nutri-Score a generat controverse. În martie, Franța a revizuit metoda de calcul, îmbunătățind anumite clasificări. Portugalia a abandonat planurile de a adopta eticheta anul trecut, invocând posibila incompatibilitate cu modelul său alimentar național.

Etichetarea Nutri-Score, lansată pentru prima dată în Franța în 2017, clasifică produsele alimentare de la A la E, pe baza conținutului lor nutrițional. Sistemul are rolul de a ajuta consumatorii să facă alegeri mai informate cu privire la valoarea nutrițională a alimentelor.

Experții le recomandă agricultorilor să folosească semințe înregistrate în catalogul oficial și testate în România. În felul acesta, pot obține producții mai mari și vor avea inputuri adaptate la condițiile zonei.

Invitați: Mihai Popescu, director general, Institutul de Stat pentru Testarea Întegistrarea Soiurilor (ISTIS), Florin Russu, director științific al Stațiunii de cercetare-dezvoltare agricolă, Turda, județul Cluj. 

Un crescător de animale din zona montană din centrul țării a construit o fermă pe principii respectului față de mediu. Fermierul are planuri sâ dezvolte atât produse cu valoare adăugată, cât și un punct gastronomic local.

În același timp, o asociație din județul Mureș participă la un proiect european prin care se dezvoltă o rețea de consultanți specializați în agricultură bio și regenerativă.

Invitați: Lóránd Aurelian Țăpuc, inginer montanolog, fondator al fermei Kongo Farm, Merești, jud. Harghita, Benone Mehedin, manager de comunități, rețeaua Farm Bio Net, Daniel Buda, europarlamentar.