Rural

Fermierii europeni vor putea economisi peste 1,6 miliarde de euro anual, iar administrațiile naționale peste 200 de milioane de euro, ca urmare a pachetului de simplificare a politicii agricole comune, asupra căruia Consiliul și Parlamentul European au ajuns săptămâna trecută la un acord.

Pachetul include măsuri de reducere a birocrației privind schemele de plată, diminuarea numărului de controale, norme simplificate pentru fermele ecologice și plăți forfetare mai mari pentru micii fermieri. Aceste măsuri, care formează unul dintre cele șase pachete legislative „Omnibus” de simplificare prezentate de Comisie în ultimul an, vor trebui aprobate oficial de cele două instituții legislative ale Uniunii și se așteaptă să intre în vigoare înainte de sfârșitul anului, astfel încât fermierii să poată beneficia de noile prevederi începând cu 2026, potrivit unui comunicat de presă emis de Executivul comunitar.

 

Noi reglementări pentru combaterea practicilor comerciale neloiale

Colegiuitorii europeni au ajuns miercuri, 12 noiembrie, la un compromis privind normele de cooperare între autoritățile statelor membre pentru combaterea practicilor comerciale transfrontaliere neloiale, care vor face obiectul unui nou regulament european.

Publicația franceză Les Echos califică acordul ca fiind „fără precedent” împotriva abuzurilor comerciale din lanțul alimentar și pentru protejarea fermierilor. Plăți întârziate, anulări de comenzi în ultimul moment, refuzul de a onora contractele semnate, toate aceste practici, care afectează lanțurile de aprovizionare agroalimentare, vor fi urmărite dincolo de granițele naționale, notează publicația citată.

Regulamentul propus introduce norme menite să consolideze cooperarea între statele membre în cazurile în care furnizorii și cumpărătorii se află în țări diferite, instituind un mecanism de asistență care ar urma să permită autorităților naționale de aplicare a legii să solicite și să facă schimb de informații sau să colaboreze la investigațiile legate de practici comerciale neloiale, potrivit Consiliului Uniunii Europene. Miza este semnificativă: în medie, aproximativ 20% din produsele agricole și alimentare consumate într-un stat membru provin dintr-o altă țară a Uniunii.

Propunerea, care urmează să fie adoptată formal de Consiliu și de Parlament, nu modifică Directiva din 2019 privind practicile comerciale neloiale, însă compromisul la care au ajuns cele două instituții va asigura o cooperare mai bună între statele membre în ceea ce privește aplicarea legislației, fără a adăuga birocrație inutilă pentru sectorul agroalimentar, a subliniat ministrul danez al alimentației, agriculturii și pescuitului, Jacob Jensen.

 

Fonduri suplimentare pentru promovarea produselor agricole în 2026

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns sâmbătă, 15 noiembrie, la un acord provizoriu asupra bugetului Uniunii pentru 2026, convenind alocări suplimentare pentru programe-cheie ale blocului. Printre domeniile vizate se numără agricultura și mediul, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

Finanțarea pentru promovarea produselor agricole din piața comună, prin intermediul Fondului European de Garantare Agricolă, crește cu 105 milioane de euro. Această majorare, care urmărește în special crearea de noi oportunități pentru tinerii fermieri, a fost posibilă datorită veniturilor disponibile peste estimările inițiale și fondurilor reportate din exercițiile precedente. În paralel, programul LIFE, instrumentul UE pentru mediu și acțiune climatică, va primi o suplimentare de 10 milioane de euro.

Bugetul urmează să fie supus aprobării formale de către cele două instituții legislative, până la sfârșitul lunii noiembrie.

 

Von der Leyen: Agricultura și coeziunea rămân prioritare în bugetul 2028–2034

Coeziunea și agricultura rămân în centrul bugetului pentru perioada 2028–2034, iar resursele pentru ambele domenii sunt păstrate, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în plenul Parlamentului European, în cadrul dezbaterii de săptămâna trecută pe tema viitorului cadru financiar multianual. Von der Leyen a argumentat, în discursul adresat eurodeputaților, necesitatea introducerii Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat și propunerea de unificare a mai multor fonduri, printre care cele pentru coeziune, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit, obiective sociale și migrație: „Bugetul actual este un mozaic de 52 de programe. Aceasta înseamnă prea multe pachete bugetare și prea multă complexitate pentru întreprinderi și administrațiile locale. Avem nevoie de un buget accesibil fermierilor și cercetătorilor noștri, companiilor - mari și mici -, regiunilor și partenerilor internaționali”.

Noua arhitectură bugetară va permite statelor membre și regiunilor să planifice integrat reforme și investiții, iar un mecanism de verificare regională va garanta că realitățile locale rămân prioritare și că investițiile continuă atât în regiunile aflate în tranziție, cât și în cele dezvoltate, a subliniat președinta Comisiei. Ea a anunțat, totodată, că veniturile fermierilor vor fi ajustate în funcție de inflație și că „va fi introdus un obiectiv rural”, care va asigura finanțare pentru zonele rurale.

Dezbaterile privind bugetul pentru următorul cadru financiar multianual sunt abia la început și, după cum a afirmat von der Leyen la finalul intervenției sale, negocierile se anunță lungi și dificile.

Dezvoltarea antreprenoriatului în zona rurală are nevoie să intre într-un ritm mai rapid. În ultimii ani, preocupările legate de creșterea numărului de IMM-uri în mediul rural au avut un recul. Sumele alocate prin programele de finanțare ale activităților neagricole au scăzut ca volum.

Discutăm la Rural cu Ana-Maria Icatoiu, vicepreședintă FICSIMM - Federația pentru Inovare și Competitivitate Sustenabilă în IMM-uri și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a avut, săptămâna trecută, un schimb de opinii cu membrii Comisiei Agri a Parlamentului European, axat pe teme precum finanțarea agriculturii, strategia privind reînnoirea generațională și simplificarea politicii agricole comune în actualul exercițiu financiar.

Europarlamentarii vor să se asigure că agricultura europeană va fi adecvat finanțată prin bugetul PAC după 2027 și că sunt create condiții suficiente pentru atragerea tinerilor în sector.

Hansen a spus, în timpul dezbaterii, că așteptările și solicitările Parlamentului European sunt ascultate cu atenție de Comisia Europeană. „Noi luăm părerea dumneavoastră în serios”, a spus el. De asemenea, a asigurat că poziția fermierilor și îngrijorările exprimate de aceștia în timpul vizitelor de lucru, efectuate în statele membre pe parcursul anului, contează în acțiunile Executivului european. Până în prezent, Hansen a vizitat ferme din 25 de state membre și a purtat discuții cu reprezentanții agricultorilor locali, iar până la sfârșitul lunii în curs își propune să ajungă în Ungaria și Slovacia și să finalizeze, astfel, periplul european promis la începutul mandatului.

Reforma propusă de Comisia Europeană pentru politica agricolă după 2027 este în dezacord cu majoritatea legiuitorilor de la Bruxelles. Ei se tem că unirea bugetului regional cu cel agricol într-un singur fond gestionat de guvernele naționale va vicia piața unică, dând o lovitură concurenței loiale, și amenință că, dacă acest plan nu se va modifica, vor bloca următorul buget al UE. Întâlnirea programată pentru luni, 10 noiembrie, între președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președintele Consiliului Uniunii Europene, premierul danez Mette Frederiksen, este privită de presa europeană ca o încercare de detensionare a relațiilor interinstituționale și sunt așteptate concesii din partea Executivului european.

 

Şapte state UE vor extinderea tarifelor pentru produsele ruseşti. Îngrăşămintele sunt vizate

Șapte state din nordul și estul Uniunii Europene, printre care și Germania, cer extinderea tarifelor suplimentare pentru mai multe produse rusești, inclusiv îngrășămintele pe bază de potasiu, și recomandă Comisiei Europene să vină cu o propunere în acest sens.

Apelul lansat în 4 noiembrie este susținut de Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia, potrivit publicației Politico.

Ambasadorii țărilor membre la Uniunea Europeană au analizat scrisoarea săptămâna trecută și intenționează să prezinte subiectul miniștrilor comerțului la următoarea lor reuniune din 24 noiembrie. Dacă inițiativa câștigă un sprijin mai larg până atunci, scrie Politico, este posibil să fie discutată și cu secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, care a fost invitat la reuniunea de la Bruxelles.

Subiectul rămâne însă controversat în Uniune, din cauza intereselor economice diferite. Mai multe țări vor să păstreze accesul la materii prime ieftine pentru industriile lor, cum ar fi fierul și oțelul, produse vizate în apelul celor șapte state; altele susțin că astfel de măsuri se încadrează în politica de sancțiuni.

Reamintim că Bruxelles-ul a impus de anul trecut tarife vamale suplimentare pentru exporturile rusești de cereale și din iulie anul curent pentru îngrășămintele pe bază de azot.

 

Președintele Franței susţine UE-Mercosur, fermierii reacţionează

Deschiderea președintelui Franței, Emmanuel Macron, față de acordul UE-Mercosur stârnește indignare în Hexagon, notează euractiv.com. În urma unei întâlniri de săptămâna trecută între președintele francez și omologul său brazilian, Macron a sugerat că Franța ar putea sprijini acordul, cu condiția ca țările blocului sud-american să accepte garanțiile propuse de Uniunea Europeană, iar după discuțiile la care a participat și președinta Comisiei Europene s-a declarat „destul de optimist” cu privire la rezultatul negocierilor.

Schimbarea de opinie a lui Emmanuel Macron a declanșat un val de nemulțumiri în mediul agricol francez, dar și printre politicieni, care l-au acuzat fie de „trădare”, fie de „capitulare” în fața Bruxelles-ului. Chiar ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard, a reacționat, subliniind că standardele de producție egale rămân o linie roșie și că deși au existat progrese, acestea nu sunt suficiente. Potrivit sursei citate, opoziția din Franța nu va avea însă un impact semnificativ asupra ratificării acordului.

Pe fondul tensiunilor globale în creștere, Comisia Europeană și-a propus să diversifice comerțul Uniunii Europene și speră ca acordul cu statele sud-americane să se finalizeze în decembrie, când este programată și ratificarea de către statele membre.

 

Valoarea producţiei agricole scade pentru al doilea an consecutiv în UE

Valoarea producției agricole din Uniunea Europeană s-a redus în 2024 cu 0,9%, față de 2023, până la 532 de miliarde de euro, pe fondul unei ușoare creșteri a volumului producției și al scăderii prețurilor pentru bunuri și servicii agricole. 2024 a fost al doilea an consecutiv de scădere, după vârful din 2022, a anunțat biroul european de statistică vineri, 7 noiembrie.

Jumătate din valoarea producției agricole europene a provenit din culturi, puțin peste două cincimi au provenit din sectorul zootehnic și al produselor de origine animală, iar restul a reprezentat aportul serviciilor agricole și activităților secundare.

Din cele 27 de state membre, 15 au înregistrat valori mai mari. Rate de creștere ridicate au fost în Irlanda (+8,9%), Croația (+8,8%) și Suedia (+5%), în timp ce scăderi pronunțate s-au consemnat în Franța (-9%), România (-8,5%) și Bulgaria (-8%), menționează Eurostat.  

Colegiile terțiare non-universitare au apărut relativ recent. Ele oferă o șanșă elevilor care nu au promovat examenul de bacalaureat pentru a-și continua studiile. Colegiile funcționează pe lângă unele universități din România și au avantajul că pot utiliza infrastructura instituțiilor de învățământ superior.

Invitați: Prof.univ.dr. Răzvan Teodorescu, pro rector al USAMV București, conf.univ. dr. Valerica Tudor, directoare a Colegiului Terțiar Nonuniversitar USAMV București, Adrian Ionică, manager resurse umane Carmistin SA, Mihaela Preda - Cercetător Științific gr. II - Responsabil Calitate  - Institutul de Cercetare pentru Pedologie si Agrochimie Bucuresti, Dr.ing. Cornel  Baniță - Absolvent USAMV Bucuresti, Dr.ing. Dănuț  Enea - Absolvent USAMV Bucuresti, Conf.univ.dr. Mirela Sandu.

 

 

Comisarul european pentru agricultură, Christoph Hansen, a prezentat, săptămâna trecută, „Strategia privind reînnoirea generațiilor în agricultură”, care stabilește o foaie de parcurs pentru atragerea unui număr mai mare de persoane către agricultură. Strategia vizează dublarea ponderii tinerilor fermieri din Uniune până în 2040, de la 12% cât reprezintă în prezent, la aproximativ 24%.

Executivul european le recomandă statelor membre să cheltuiască pentru tinerii fermieri 6% din fondurile politicii agricole comune în următorul exercițiu financiar multianual, dublu față de nivelul actual, cu posibilitatea de a mobiliza resurse suplimentare. De asemenea, Comisia propune creșterea sumelor forfetare pentru instalare până la 300.000 de euro.

Țările Uniunii Europene trebuie să elaboreze propriile strategii pentru reînnoirea generațiilor în agricultură până în 2028, pe baza recomandărilor Comisiei, care vizează cinci direcții de acțiune, respectiv accesul la terenuri, la finanțare, la creșterea competențelor, un nivel de trai echitabil în zonele rurale și stimulente pentru fermierii în vârstă care aleg să se retragă din activitate. De asemenea, statele membre vor avea obligația să raporteze periodic progresele înregistrate.

Comisia Europeană detaliază reforma politicii agricole comune pentru 2028–2034

Comisia Europeană a anunțat noi detalii privind propunerea de reformă a politicii agricole comune (PAC) pentru perioada 2028–2034. „PAC va rămâne una dintre principalele priorități bugetare ale UE, sprijinind totodată producția de alimente și acțiunile climatice”, se arată într-un material informativ publicat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei (DG Agri).

Un element central al noii propuneri este introducerea sistemului de „gestionare a exploatațiilor agricole”, care va înlocui actualul mecanism de condiționalitate. Acesta va asigura un standard comun de protecție a mediului la nivelul Uniunii, oferind în același timp statelor membre mai multă libertate de a adapta măsurile la specificul național și local.

Fermierii care beneficiază de plăți PAC vor trebui să respecte standardele privind mediul, bunăstarea animalelor și drepturile sociale, iar fermele mici și cele ecologice vor avea mai puține obligații administrative decât în prezent.

Propunerea Comisiei include un nou set de acțiuni de agromediu și climă. Angajamentele de mediu vor fuziona într-un cadru unic și vor fi introduse plăți de tranziție, pentru a acoperi costurile trecerii la modele agroecologice, precum agricultura organică. De asemenea, se va pune un accent special pe sistemele extensive de creștere a animalelor, recunoscând rolul acestora în conservarea biodiversității, a peisajelor tradiționale și a pajiștilor bogate în carbon.

Prin această reformă, Uniunea Europeană își propune să alinieze mai strâns politica agricolă la obiectivele climatice, menținând agricultura europeană competitivă, viabilă economic și responsabilă față de mediu, precizează DG Agri.

Miniștrii agriculturii din UE vor desfășura o dezbatere de orientare pe tema propunerii referitoare la arhitectura verde a PAC după 2027, în Consiliul pentru Agricultură și Pescuit din 27 și 28 octombrie 2025.

Dezbatere în Germania după votul privind etichetarea produselor vegane

Votul recent din Parlamentul European de a interzice termeni precum „hamburger” sau „cârnați” în denumirea produselor vegane a stârnit dezbateri în Germania, între puternica industrie a cărnii și sectorul alimentelor pe bază de plante, care prosperă, notează Euractiv.

Propunerea, parte a unei revizuiri mai ample a reglementărilor care vizează consolidarea poziției fermierilor în lanțurile de aprovizionare cu alimente, urmează să fie prezentată Comisiei și Consiliului.

Criticii, atât politicieni, cât și experți în politici agricole și alimentare, cred că votul eurodeputaților este părtinitor în favoarea sectorului zootehnic, în contextul în care consumul de carne a scăzut vertiginos în Uniunea Europeană în ultimii ani, din cauza ofertei insuficiente, a prețurilor ridicate și a preocupărilor legate de sustenabilitate.

În 2024, producția de carne și produse din carne a Germaniei s-a ridicat la peste 44 de miliarde de euro, de aproape 70 de ori mai mare decât valoarea echivalentă a înlocuitorilor de carne, însă consumul a scăzut în ultimii ani.

În schimb, industria bazată pe plante prosperă, Germania devenind cea mai mare piață din Europa pentru înlocuitori de carne, cu o producție de 126.500 de tone în 2024, mai mult decât dublul cantității din urmă cu cinci ani.

Franța ridică alerta de gripă aviară la cel mai înalt nivel

Franța a ridicat alerta de gripă aviară de la „moderat” la cel mai înalt nivel pentru fermele de păsări, pe fondul creșterii cazurilor în Europa și al apariției unor focare interne. Decizia presupune izolarea păsărilor de curte în spații închise sau protejate și măsuri suplimentare de supraveghere.

Potrivit Euronews, și alte țări europene au inițiat proceduri pentru a aborda riscurile legate de gripa aviară. În Spania, autoritățile regionale au anunțat din luna septembrie că vor intensifica măsurile de biosecuritate și supraveghere după ce au detectat trei potențiale focare în câteva zile. În Țările de Jos, un focar la o fermă a dus la sacrificarea a 71.000 de păsări și la un ordin adresat crescătorilor de a le ține în interior.

Aproape 60 de focare de boală au fost confirmate în Europa de la 1 august până în data de 19 octombrie a.c.

 

O asociație de producători și un antreprenor reușesc să dezvolte produse ecologice pe care le vând pe piața locală sau pe piețe externe. Asociația care include 15 producători din toată țara a beneficiat de fonduri europene pentru promovare în afara UE, ceea a crescut vânzările în țări precum Coreea de Sud, Singapore sau Elveția.

Invitați la Rural: Mădălina Giurescu - Președinta Cooperativei Bio Cătina, Costin Lianu - Președintele Asociației Inter-Bio și membru coordonator al proiectului Wallachia eHUB,  Ionuţ Ocneanu - Cofondator al brandului de miere Colonia, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Franța blochează exportul de bovine până la data de 4 noiembrie 2025, după ce a eșuat în încercările de a opri răspândirea virusului dermatozei nodulare în trei regiuni ale țării. Anunțul a fost făcut vineri, 17 octombrie, de ministrul francez al agriculturii, Annie Genevard.

Decizia a declanșat un val de nemulțumiri în rândul crescătorilor de animale, care depind de exporturi, iar sindicatele fermierilor au solicitat anularea măsurii.

Potrivit presei franceze, peste 80 de exploatații au fost afectate de dermatoza nodulară și aproape 2.000 de animale au fost eutanasiate din iunie. Boala nu este transmisibilă oamenilor. Se răspândește în principal între bovine, prin mișcarea animalelor infectate sau prin intermediul insectelor. Deși rata mortalității este de doar 10%, infecția poate reduce fertilitatea și producția de lapte, explică experții.

Franța este un important exportator global de animale vii. În 2024, a livrat în străinătate aproape 1,3 milioane de bovine tinere, în valoare de peste 1 miliard de euro.

Cazuri de dermatită nodulară au fost înregistrate în Italia, cu câteva zile înainte ca boala să ajungă în Franța, în iunie, și în Spania, mai recent.

 

Uniunea Europeană stimulează cooperarea dintre tinerii fermieri europeni și americani

Uniunea Europeană a lansat la data de 15 octombrie bursa transatlantică UE-SUA, un program care reunește 28 de tineri din Europa și Statele Unite. Programul se va derula până în toamna anului 2026 și include vizite de studiu, cursuri virtuale și ateliere dedicate politicilor agricole.

Comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a declarat că „este o oportunitate unică pentru tinerii lideri din UE și SUA de a se conecta, de a inova și de a modela viitorul agriculturii prin vizite la ferme, prelegeri și ateliere”, iar ambasadoarea Uniunii Europene în Statele Unite a subliniat că bursa încurajează relații mai strânse între tinerii de pe ambele maluri ale Atlanticului, relații care se vor menține de-a lungul carierei.

Programul face parte din Inițiativa Transatlantică pentru o Tranziție Durabilă și le oferă tinerilor fermieri șansa de a afla mai multe despre economia agricolă, inovare, sisteme alimentare, lanțuri de aprovizionare și piața globală.

Organizații agricole din Uniunea Europeană și Statele Unite, printre care Federația Americană a Biroului Agricol și Consiliul European al Tinerilor Fermieri, au avut un rol esențial în preselecția bursierilor, potrivit unui comunicat al Direcției Generale pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comisiei Europene.

 

Norme revizuite pentru reducerea risipei alimentare și gestionarea deșeurilor textile

Din 16 octombrie au intrat în vigoare normele revizuite ale Directivei-cadru privind deșeurile, cu două obiective principale: gestionarea durabilă a deșeurilor textile și reducerea risipei de alimente.

Pentru sectorul alimentar, directiva stabilește ținte pentru anul 2030: reducerea risipei de alimente cu 10% în industria de procesare și producție și cu 30% în restaurante, servicii de alimentație și gospodării.

Fiecare stat membru va trebui să își adapteze programele naționale specifice. Aceasta implică măsuri care să sprijine schimbarea comportamentului în societate, să crească gradul de conștientizare privind prevenirea risipei alimentare și să promoveze inovația și soluțiile tehnologice.

Comisia Europeană va analiza progresele până în 2027 și poate ajusta țintele pentru 2030 sau poate stabili altele noi pentru 2035.

Datele raportate între 2020 și 2023 au arătat niveluri semnificative de risipă alimentară, fără o tendință descendentă, informează Executivul european.

 

Criterii europene pentru achizițiile publice de alimente

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a publicat un nou raport care prezintă o listă de criterii pentru achizițiile publice de alimente destinate școlilor, spitalelor și altor instituții publice. Deși nu sunt obligatorii, aceste criterii ajută autoritățile naționale, regionale și locale să-și îmbunătățească sustenabilitatea sistemului alimentar și să utilizeze achizițiile publice într-un mod strategic, ținând cont de considerentele de mediu, sociale, de sănătate și economice, se menționează într-un material al Centrului științific al Uniunii Europene.

Criteriile nou elaborate evidențiază necesitatea trecerii la o dietă bogată în fructe, legume, leguminoase, cereale integrale, fructe cu coajă lemnoasă și semințe, reducând în același timp sarea, zaharurile, grăsimile saturate, alcoolul și carnea roșie și prelucrată.

 

Ajutor de stat pentru o instalație hidroponică de tomate în Grecia

Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat elenă în valoare de peste 63 de milioane de euro, destinată construirii unei instalații hidroponice de ultimă generație pentru producția de tomate într-un oraș grecesc.

Instalația va permite cultivarea roșiilor fără sol, pe tot parcursul anului. Ajutorul va fi plătit sub forma unui grant, care va acoperi 50% din valoarea totală a investiției. Este finanțat din Fondul pentru o Tranziție Justă și se preconizează că va crea aproximativ 150 de noi locuri de muncă în regiune.

 

PPE cere modificări în propunerea Comisiei pentru politica agricolă post-2027

Sub presiunea fermierilor și a primarilor, Partidul Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din Parlamentul European, i-a cerut Comisiei să modifice propunerea privind crearea unui fond unic pentru fermieri și regiuni în politica agricolă comună post-2027. Potrivit publicației Politico, eurodeputații PPE așteaptă concesii pentru fermieri și primari până în noiembrie și avertizează că sunt pregătiți să susțină respingerea planului Comisiei, dacă aceasta nu aduce rapid îmbunătățiri.

În zilele următoare, înalți parlamentari PPE vor continua să se întâlnească cu comisarii responsabili de buget, agricultură și politică regională - Piotr Serafin, Christophe Hansen și Raffaele Fitto - în încercarea de a ajunge la un compromis.

Programele de susținere a sectorului agricol și a dezvoltării spațiului rural sunt importante în condițiile în care finanțarea bancară trece printr-o perioadă dificilă.

Invitați la Rural: Florin Constantin, consultant agribusiness, Marinela Petran, președinta Grupului de Acțiune Locală “Lunca Mureșului de Jos” și președintă a Asociației producătorilor de produse tradiționale “Arădeanca”, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.   

Săptămâna trecută, comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, a efectuat prima vizită de lucru în România. În timpul întâlnirilor cu fermierii români, oficialul european a explicat principiile care au stat la baza elaborării propunerii privind viitoarea politică agricolă comună.

„Obiectivul este de a crea o PAC mai simplă, mai flexibilă și mai eficientă. Combinăm cei doi piloni existenți într-un set unic și coerent de instrumente – păstrând întreaga trusă de unelte, dar făcând-o mai ușor de utilizat. Pentru întreaga Uniune Europeană, aproape 294 miliarde de euro vor fi alocate pentru sprijinul venitului prin PAC. România va beneficia de cel puțin 16,6 miliarde de euro pentru sprijinirea veniturilor fermierilor, cu posibilitatea de a adăuga mai mult din alocările naționale. Este al șaselea cel mai mare beneficiar de fonduri PAC din UE. Acest lucru oferă previzibilitate și stabilitate pentru fermieri – un sprijin solid și garantat pentru veniturile lor într-un moment în care alte sectoare se confruntă cu incertitudini”, a declarat Hansen în cadrul Conferinței Naționale AGRI4FUTURE România – Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români, potrivit agenției de presă Agerpres citată de caleaeuropeană.ro.

El a reafirmat că sprijinul se va concentra pe fermele mici, de familie și pe tinerii fermieri și a subliniat că România va primi pentru regiunile de la frontiera estică un sprijin suplimentar, pentru prevenirea abandonării terenurilor.

Vizita comisarului în România a avut loc în contextul dezbaterilor cu privire la viitoarea politică agricolă comună. După învestitura sa, Hansen s-a angajat că pe parcursul anului 2025 va desfășura vizite în ferme și se va întâlni cu fermieri din toată Uniunea Europeană, pentru a le afla preocupările și a dezvolta soluții cu impact real în agricultura din blocul comunitar.

Propunerea Comisiei pentru bugetul multianual 2028-2034, lansată în 16 iulie a.c., a fost criticată de organizațiile de fermieri și de Parlamentul European din cauza comasării fondurilor agricole și de coeziune. 14 state membre, între care și România, au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, în care au comunicat că se opun reducerii fondurilor regionale sau unificării cu cele agricole.

Dezbaterile privind bugetul post 2027 vor continua și în anul 2026.

 

50 de milioane de euro, ajutor de urgență pentru România și alte cinci state membre

Fermierii din sectorul fructelor și legumelor din Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Letonia și Lituania, afectați de vremea nefavorabilă din acest an, vor primi un ajutor de urgență în valoare totală de 50 de milioane de euro din rezerva de criză a politicii agricole comune.

14,8 milioane de euro vor reveni Poloniei, 11,5 milioane României, 10,8 milioane Ungariei, 7,4 milioane Bulgariei, 4,2 milioane Letoniei și 1,1 milioane de euro Lituaniei.

Ajutorul a fost aprobat săptămâna trecută de Comisia Europeană și poate fi completat cu până la 200% din fonduri naționale. Plățile către fermieri vor trebui efectuate înainte de 30 aprilie 2026, informează un comunicat al Executivului european.

În actualul exercițiu financiar multianual, rezerva pentru situații de criză agricolă se cifrează la 450 de milioane de euro pe an. Pentru următoarea politică agricolă comună, 2028-2034, Comisia intenționează să dubleze această sumă.

 

Parlamentarii europeni cer mai mult sprijin pentru fermieri și o PAC mai flexibilă

În ședința plenară din 8 octombrie, Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere pentru discuțiile cu Consiliul privind pachetul de simplificare a actualei politici agricole comune (PAC), aducând mai multe amendamente la propunerea Comisiei. Eurodeputații doresc să introducă o mai mare flexibilitate în privința respectării normelor de mediu ale PAC, plăți obligatorii în caz de criză și creșterea sumelor maxime alocate pentru micii fermieri, respectiv un sprijin anual de până la 5.000 de euro (în loc de 2.500 de euro propuși de Comisie) și subvenții pentru dezvoltarea întreprinderilor de până la 75.000 de euro (față de 50.000 de euro propuși).

Discuțiile cu statele membre au început săptămâna trecută. Adoptarea finală a noilor norme va avea loc, probabil, în cadrul unei sesiuni plenare din noiembrie 2025.

 

Bruxelles-ul introduce măsuri suplimentare de protecție a fermierilor în acordul UE-Mercosur

Comisia Europeană a lansat propunerea de regulament privind garanțiile oferite fermierilor europeni în cadrul acordului UE-Mercosur. Propunerea cuprinde măsuri bilaterale de salvgardare pentru produsele agricole și protecție suplimentară pentru anumite mărfuri considerate sensibile pe piața Uniunii Europene, cum ar fi carnea de vită, carnea de pasăre, orezul, mierea, ouăle, usturoiul, etanolul și zahărul.

Dispozițiile specifice pentru produsele sensibile includ o monitorizare sporită a pieței și condițiile care pot duce la suspendarea tarifelor preferențiale, precum scăderea prețurilor de import din Mercosur cu cel puțin 10% față de prețurile acelorași produse din Uniunea Europeană sau ale unor produse concurente și creșterea cu peste 10% a importurilor din blocul sud-american, în comparație cu anul precedent. Comisia va monitoriza permanent piața și tendințele și va trimite Consiliului și Parlamentului European, o dată la șase luni, un raport de evaluare a impactului importurilor din țările Mercosur. Orice stat membru poate cere inițierea unei investigații și activarea măsurilor de salvgardare, în cazul în care există motive suficiente, iar Comisia se angajează să ofere un răspuns rapid.

Propunerea de regulament urmează să fie votată de Parlamentul European și de Consiliu. 

Doi profesioniști în dezvoltare locală și promovare atrag atenția că este nevoie ca sistemele birocratice ale proiectelor cu fonduri europene trebuie simplificate și că finanțarea Grupurilor de Acțiune Locală trebuie să continue cu programe separate și care pot fi identificate de beneficiari.

Invitați la Rural: Viorica Vîlcea, președinta Grupului de Acțiune Locală “Pe Mureș și pe Târnăve”, Ștefan Pădure, președintele Asociației pentru Promovarea Alimentului Romănesc, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.