Rural

Cu o pondere redusă, încercând să surmonteze scăderea puterii de cumpărare, sectorul agricol bio caută soluțiile pentru a se consolida pe piața românească.

Invitați la Rural: Marian Cioceanu, președinte Asociația Bio România, Cosmin Herța, antreprenor, Cosmin Negru, fermier și investitor în agricultura bio, Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Investițiile și un management bine orientat duc la dezvoltarea afacerilor din domeniul agro-alimentar. Asocierea în cooperative oferă o șansă fermelor mici și mijlocii.

Invitați la Rural: Răzvan Prelipcean, tânăr fermier, Silvia Răileanu, fondatoare serele Super din județul Timiș și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Companiile de distribuție au fost prinse în “menghină”: între fermierii decapitalizați și companiile producătoare de inputuri agricole.

Discutăm la Rural cu Florin Constantin, expert sectorul agroalimentar, Camelia Lebădă, consultant, Mihai Moraru, fondator Agro Est Muntenia și Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

Discutăm despre acordul comercial cu Cătălin Munteanu, cercetător științific, Institutul de Economie Agrară al Academiei Române și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI România la Bruxelles.

România, susținută de Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia, solicită Comisiei Europene să mobilizeze un ajutor excepțional pentru sectorul de creștere a porcinelor afectat de scăderea prețurilor și a cererii.

Conform unei note publicate înaintea reuniunii Consiliului miniștrilor agriculturii de luni, 23 februarie, prețurile carcaselor de porc din Uniunea Europeană au scăzut constant din octombrie 2025. În decembrie, prețurile carcaselor S s-au redus în medie cu aproape 20% față de anul precedent și cu aproximativ 17% cele ale carcaselor E, iar tendința descendentă s-a intensificat în primele săptămâni din anul în curs.

Această situație de pe piața cărnii de porc este atribuită taxelor percepute de China asupra importurilor din Uniunea Europeană, precum și restricțiilor impuse de țări terțe din cauza pestei porcine africane și a nerecunoașterii regionalizării în comerțul exterior.

Franța: Ghișeu unic pentru consilierea fermierilor până în 2027

Sindicatul tinerilor fermieri din Franța, Jeunes Agriculteurs, dorește implementarea unui ghișeu unic la nivel național care să ofere, pe lângă consiliere pentru înființarea și transferul fermelor, și asistență pentru schimbarea practicilor agricole, diversificarea culturilor și adaptarea la schimbările climatice, potrivit publicației La Tribune.

Prevăzută de legea politicii agricole adoptată la începutul anului 2025 și promisă în timpul protestelor fermierilor din iarna 2023-2024, crearea unui ghișeu unic până în 2027 are scopul de a consilia și sprijini atât noii fermieri, cât și cei care doresc să își transfere fermele. Sindicatul pledează acum pentru un sprijin mai larg. De asemenea, solicită simplificarea procesului de înființare a unei ferme și armonizarea subvențiilor acordate tinerilor fermieri între regiuni.

Un proiect finanțat din fonduri europene transformă agricultura din nordul Poloniei

Fermierii din nordul Poloniei, unde vremea înnorată sau ceața limitează utilizarea imaginilor satelitare tradiționale, apelează la tehnologia radar pentru a-și optimiza culturile, munca și costurile cu fertilizanții. Peste o mie de agricultori mijlocii și mari din regiune utilizează o platformă digitală dezvoltată de o companie poloneză specializată în procesarea și analiza datelor satelitare bazate pe radar, pentru a-și ghida deciziile privind aplicarea îngrășămintelor, evitând fertilizarea în exces și reducând riscul infiltrării azotului în sol, potrivit euronews.com. Compania utilizează imagini satelitare furnizate de Agenția Spațială Europeană în cadrul programului Copernicus, pe baza cărora emite hărți de aplicare a îngrășămintelor și recomandări privind dozajele. Implementarea acestei tehnologii permite o reducere cu 10%–15% a utilizării îngrășămintelor într-un singur sezon, potrivit sursei citate.

Proiectul a beneficiat de finanțare prin politica de coeziune a Uniunii Europene și a fost recompensat cu Premiul RegioStars la ediția din 2025.

Spania mizează pe acordurile comerciale încheiate de UE

Spania dorește să profite de oportunitățile oferite de recentele acorduri comerciale promovate de Uniunea Europeană cu țări terțe, precum India și statele din blocul Mercosur, notează Efe Agro.

În acest scop, prim-ministrul Pedro Sánchez a efectuat o vizită oficială la New Delhi, însoțit de ministrul agriculturii, Luis Planas. Printre cele mai exportate produse spaniole în India se numără uleiul de măsline și leguminoasele.

De asemenea, sectorul vitivinicol consideră că este necesar să se bazeze pe aceste tipuri de acorduri pentru a susține creșterea vânzărilor, potrivit planului strategic prezentat săptămâna trecută de o organizație agricolă din domeniu. Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și India creează perspective bune pentru exportul de vin din blocul comunitar.

Între timp, Argentina devine prima țară care se îndreaptă spre ratificarea tratatului Mercosur-Uniunea Europeană, după votul favorabil de săptămâna trecută din Camera Deputaților. Votul în Senat este așteptat în săptămânile viitoare, transmite AFP, citată de Agerpres.

Instrument nou pentru testarea siguranței alimentare

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene a lansat recent un material de referință certificat pentru măsurarea cereulidei, o toxină rezistentă la căldură, care apare în special în alimentele bogate în amidon, cum ar fi orezul, pastele și preparatele cu cartofi sau cereale. Noul instrument de măsurare a toxinei va ajuta laboratoarele naționale să îmbunătățească testarea siguranței alimentare și protecția împotriva intoxicațiilor alimentare, informează Centrul Comun de Cercetare al Comisiei.

În 2023, câteva sute de focare de infecții, care au afectat mii de persoane și au condus la peste o sută de spitalizări și patru decese, au fost raportate în opt țări ale Uniunii Europene și în Norvegia. Mai recent, mai mulți producători au retras loturi de lapte praf pentru copii, la nivel mondial, din cauza îngrijorărilor că ar putea conține cereulidă.

Noi indicații geografice pentru România și Thailanda

Comisia Europeană a aprobat noi indicații geografice protejate din România și din Thailanda: batogul de sturion și, respectiv, o nucă de cocos aromată. Aceste noi denumiri se alătură celor peste 3.900 de produse protejate din baza de date eAmbrosia, anunță Reprezentanța Comisiei Europene în România.

„Batogul de sturion”, obținut din fileuri dorsale de sturion din acvacultură, specific ariei județului Tulcea, este al 16-lea produs românesc recunoscut prin scheme europene de calitate: 13 cu Indicație Geografică Protejată (IGP), unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP) și două cu Specialitate Tradițională Garantată (STG). Alte 13 produse se află în etapa de verificare la nivelul Comisiei.

Doi tineri se implică în fermele de familie, una de cultivare a cerealelor, a doua, în domeniul zootehnic. Tinerii își propun să eficientizeze fermele, să le dezvolte sau le schimbe și vor să inoveze în materie de producție și vânzări.

Am discutat la Rural cu tinerii fermieri Letiţia Câţan și Marko Adămache și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

A început depunerea candidaturilor pentru cea de-a cincea ediție a Premiilor europene pentru producția ecologică.

Candidații pot aplica online până la 26 aprilie 2026, inclusiv.

Premiile cuprind șapte distincții, acordate pentru șase categorii, și recunosc actorii din lanțul valoric al sectorului ecologic care au dezvoltat proiecte inovatoare, durabile și inspiratoare, generând valoare adăugată pentru producători și consumatori.

În prezent, suprafața cultivată ecologic în Uniunea Europeană se ridică la aproximativ 17 milioane de hectare, reprezentând 11% din totalul terenurilor agricole, cu aproape 1,5 puncte procentuale peste nivelul din 2022, dar încă mult sub ținta de 25% stabilită pentru 2030. Cele mai întinse suprafețe destinate agriculturii ecologice se află în Franța, Spania, Italia și Germania.

Statisticile arată că agricultura organică este atractivă în primul rând pentru tinerii fermieri.

Reamintim că, la ediția precedentă, România a avut doi finaliști: un producător de miere din județul Sibiu și o piață volantă din Suceava.

Comisia Europeană a adoptat oficial noi norme privind utilizarea gunoiului de grajd procesat (RENURE) în agricultură. Regulile vor contribui la reducerea dependenței fermierilor de importurile de fertilizanți, permițând utilizarea îngrășămintelor RENURE peste limita actuală stabilită de Directiva privind nitrații.

Noile măsuri urmăresc reducerea costurilor pentru fermieri și sporirea autonomiei strategice a sectorului agricol din blocul comunitar. Executivul european precizează că utilizarea RENURE se va face în condiții care asigură protecția apelor și a mediului.

Normele vor intra în vigoare la 20 de zile după publicarea acestora în Jurnalul Oficial și se vor aplica în statele membre care aleg să autorizeze RENURE și să transpună modificarea Directivei privind nitrații în legislația națională.

Cel de-al 7-lea raport privind biodiversitatea, publicat săptămâna trecută, evidențiază progresele realizate de Uniunea Europeană în îndeplinirea angajamentelor asumate, dar arată că sunt necesare acțiuni mai rapide în toate statele membre pentru a asigura ecosisteme sănătoase, apă curată și sisteme alimentare reziliente.

Politicile europene prevăd alocarea a până la 10% din bugetul blocului comunitar, în 2026 și 2027, pentru sprijinirea biodiversității, prin politica agricolă comună, politica comună în domeniul pescuitului, politica de coeziune și programul Orizont Europa. În paralel, Uniunea Europeană finanțează acțiuni globale de refacere a biodiversității. În actualul exercițiu financiar multianual, sprijinul pentru țările în curs de dezvoltare, în special cele mai vulnerabile, ajunge la 7 miliarde de euro, dublul sumei acordate în perioada 2014–2020.

Raportul pregătește discuțiile care vor avea loc în cadrul conferinței ONU pentru biodiversitate din octombrie 2026, în Armenia.

Suedia a primit aprobarea pentru o nouă indicație protejată, care vizează un hering sălbatic din apele teritoriale suedeze din nordul Mării Baltice. Recunoașterea calității europene se bazează pe metodele de pescuit, pe textura și aroma peștelui, caracterizată prin note de lac, albuș de ou, sparanghel verde și midii crude, influențate de conținutul de grăsime.

Acest hering suedez, care poate fi consumat prăjit, afumat, murat sau fiert, va fi inclus în registrul denumirilor de origine protejată (DOP), alăturându-se celor peste 3.900 de denumiri protejate din baza de date eAmbrosia.

Parlamentul European a aprobat clauzele de salvgardare pentru sectorul agricol în contextul liberalizării comerțului cu țările Mercosur. Regulamentul, convenit deja informal cu statele membre, stabilește condițiile în care tarifele preferențiale pot fi suspendate și obligă Comisia să prezinte semestrial o evaluare a impactului importurilor de produse agricole sensibile.

Potrivit normelor adoptate de eurodeputați, Comisia ar urma să deschidă o anchetă privind necesitatea unor măsuri de protecție atunci când importurile de produse agricole sensibile, precum carne de pasăre, carne de vită, ouă, citrice și zahăr, cresc în medie cu 5% pe o perioadă de trei ani și, simultan, prețurile de import din blocul Mercosur sunt cu 5% mai mici decât cele de pe piața Uniunii. O anchetă poate fi solicitată și de un stat membru, de o persoană fizică sau juridică ori de o asociație care reprezintă industria, în cazul riscului producerii unui prejudiciu grav.

Clauzele de salvgardare bilaterale trebuie să facă parte atât din Acordul de parteneriat UE-Mercosur, cât și din Acordul comercial interimar, pentru a fi aplicate. Ambele acorduri trebuie ratificate de Parlamentul European, iar, potrivit unui comunicat al legislativului de la Bruxelles, aprobarea nu poate avea loc înainte de avizul solicitat Curții Europene de Justiție. Comisia Europeană poate opta însă pentru aplicarea provizorie, dacă cel puțin o țară Mercosur finalizează ratificarea.

Între timp, acordul dintre SUA și Argentina, anunțat la începutul lunii februarie, creează breșe în tratatul Uniunii Europene cu blocul sud-american. Potrivit publicației online Euractiv, înțelegerea dintre Washington și Buenos Aires deschide piața argentiniană pentru produse fabricate în SUA ale căror denumiri se suprapun cu protecțiile europene acordate în cadrul acordului cu Mercosur. Printre acestea, se numără feta, gorgonzola și pecorino.

Acordul dintre Statele Unite și Argentina vine pe fondul unor noi presiuni ale administrației Trump împotriva indicațiilor geografice europene, descrise de guvernul american drept „bariere comerciale”, într-un raport oficial publicat anul trecut.

Executivul european lasă deschisă posibilitatea aplicării provizorii a acordului comercial cu Mercosur, a confirmat săptămâna trecută, la Dublin, comisarul pentru agricultură, Christophe Hansen, potrivit publicației The Irish Times.

Aflat într-o vizită de lucru în Irlanda, Hansen le-a spus parlamentarilor naționali că acordul rămâne o opțiune pentru Comisia Europeană, dar a adăugat că încă nu a fost luată o decizie.

Hansen a pledat în favoarea acordului, pe fondul îngrijorărilor privind relațiile comerciale ale Uniunii Europene cu SUA și China. „În aceste vremuri politice foarte turbulente, este important să nu punem toate ouăle în același coș”, a spus el.

Sub presiunea lobby-ului agricol local, Irlanda s-a opus acordului cu blocul comercial sud-american.

Vizita lui Hansen în Irlanda, țara care va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, a coincis cu cea a comisarului european pentru buget, Piotr Serafin, care a început un turneu în statele membre pentru a discuta cu parlamentele naționale despre următorul cadru financiar multianual.

În fața senatorilor și deputaților irlandezi, Serafin a subliniat că „lumea din jurul nostru se schimbă într-un ritm nemaivăzut până acum și în direcții pe care nu le putem prevedea pe deplin”, iar Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru un mediu global mai competitiv și, uneori, „mai ostil”.

Referindu-se la noile priorități care au apărut în blocul comun, comisarul pentru buget a afirmat că vulnerabilitatea în domeniul apărării poate afecta și alte sectoare, inclusiv cooperarea economică și comercială. „Fiind slabi, s-ar putea să ne confruntăm prea des cu oferte dezavantajoase pe care nu le-am putea refuza”, a declarat Serafin.

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat vineri, 6 februarie, un regulament care introduce o taxă antidumping definitivă pentru importurile de boabe de porumb dulce preparate sau conservate, originare din China.

Măsura are ca scop protejarea producătorilor europeni împotriva practicilor comerciale neloiale, în contextul în care investigațiile au confirmat existența dumpingului pe piața Uniunii Europene, potrivit platformei lantulalimentar.ro.

Taxele sunt diferențiate, în funcție de producătorul sau exportatorul chinez, de la 31% pentru Grupul Sunflower, la 45,1% pentru alte 20 de companii individual identificate, până la 54,3%, rata standard.

Nivelurile individuale sunt recunoscute pe baza facturii, care trebuie să includă o declarație datată și semnată de reprezentantul oficial al companiei emitente și în care se menționează numele producătorului. În caz contrar, se impune rata generală de 54,3%, conform textului de lege. Regulamentul a intrat în vigoare în ziua imediat următoare publicării, fiind aplicabil în toate statele membre.

Ministerul Agriculturii din Polonia a anunțat o nouă creștere a bugetului destinat investițiilor care contribuie la protecția mediului și a climei, în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027, până la 2,8 miliarde de zloți (663 de milioane de euro), pe fondul unui interes al fermierilor mult peste așteptări. Suma este de aproape trei ori mai mare decât bugetul inițial și va permite finanțarea a circa 14.000 de ferme, acoperind aproximativ jumătate dintre cererile depuse, informează un comunicat al ministerului.

Sprijinul vizează investiții care reduc costurile de producție și impactul asupra mediului, respectiv utilizarea mai eficientă a îngrășămintelor și pesticidelor, gestionarea apei, reducerea emisiilor, îmbunătățirea calității solului și creșterea rezilienței fermelor la schimbările climatice. De asemenea, sunt încurajate investițiile în surse regenerabile de energie, care ar putea aduce venituri suplimentare pentru fermieri.

Ministrul polonez al agriculturii a anunțat și majorarea fondurilor pentru tinerii fermieri, dacă aceștia aleg producția animală sau combină producția vegetală cu cea zootehnică. Cu ocazia unei vizite la o companie locală de top din domeniul producției de utilaje și echipamente agricole, ministrul a subliniat legătura dintre modernizarea agriculturii și creșterea exporturilor agroalimentare, care au urcat de la 5,4 miliarde de euro în 2004, anul aderării Poloniei la Uniunea Europeană, la 54 de miliarde de euro în 2024.

Săptămâna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, a lansat un apel către organizatorii Salonului Internațional Agricol de la Paris (SIA) și către crescătorii de animale să analizeze posibilitatea de a permite prezența bovinelor la eveniment, în condițiile îmbunătățirii situației sanitare.

La mijlocul lunii ianuarie, organizatorii anunțau că ediția din 2026, care se deschide pe 21 februarie, nu va găzdui bovine nici în competiții, nici pentru expunere, în contextul epidemiei de dermatoză nodulară contagioasă. „Este o lovitură majoră pentru salon, care este legat cultural și istoric de creșterea bovinelor”, declara atunci Jérôme Despey, președintele SIA, după încercarea eșuată de a asigura o prezență „limitată și simbolică” a animalelor, potrivit BFMTV. Tradițional, spațiul rezervat sectorului zootehnic, ocupat în cea mai mare parte de bovine, atrage mii de vizitatori zilnic.

Apelul lui Emmanuel Macron vine după ce Ministerul Agriculturii din Franța a confirmat că din 2 ianuarie nu au fost înregistrate cazuri noi de dermatoză nodulară. „Cred că, având în vedere situația sanitară, este ceva de luat în considerare, dar depinde de ei să o facă”, a declarat președintele francez, conform sursei citate.

Rămâne de văzut dacă, în noile condiții, văcuțele vor putea reveni, chiar și într-o formulă simbolică, la Salonul de la Paris. Absența lor ar fi o premieră în istoria de aproape șase decenii a evenimentului. 

Noua politică agricolă comună și noul buget post 2027 se conturează acum. O parte dintre ideile propuse de Comisia Europeană sunt primite cu reticență de către statele membre, printre care și România. Dezbaterile de azi vor contura arhitectura politicii agricole de mâine și modul de finanțare.

Am discutat la Rural cu Emil Dumitru – Secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale și cu Mihaela Gherghișan, corespondent RFI la Bruxelles.

Deși agricultura a avut o rată de absorbție a fondurilor europene de peste 95%, fermierii se confruntă cu o decapitalizare severă. Emil Dumitru a subliniat că, deși există dorința de ecologizare, aceasta vine cu costuri economice majore pe care fermierii europeni le resimt acut în competiția cu produsele din afara UE.

„Fermierilor europeni li s-a spus că trebuie să ecologizăm agricultura europeană, trebuie să fim prietenoși cu mediul (…) dar în egală măsură nu li s-a spus că toate aceste investiții pe care le-au făcut […] înseamnă și o pierdere de competitivitate, pentru că nu de puține ori produsele europene se întâlnesc la raft cu produsele provenite din țări terțe care nu au același regim de producție.” [03:21]

Un alt subiect sensibil a fost birocrația excesivă impusă de regulile europene, oficialul român pledând pentru o simplificare reală a procedurilor și pentru crearea unui consiliu consultativ al fermierilor care să avizeze deciziile administrative.

Franța și alte opt state membre solicită Comisiei Europene extinderea etichetării originii produselor agricole și alimentare, pentru o corectă informare a consumatorilor și o mai bună valorificare a producției fermierilor europeni. Apelul a fost prezentat în Consiliul Agrifish din 26 ianuarie 2026.

Legislația europeană include obligația de a indica pe etichetă originea anumitor produse alimentare, precum carnea, ouăle, fructele și legumele, mierea, uleiul de măsline sau produsele ecologice, însă regulile actuale sunt evaluate de statele semnatare ca fiind deficitare și neuniform aplicate, în special în cazul produselor procesate și al ingredientelor principale. De asemenea, mențiunile generale de tip „UE” sau „non-UE” sunt considerate insuficiente.

Apelul celor nouă state membre, printre care se numără și România, se sprijină pe reformele promovate prin strategia „De la fermă la furculiță”, lansată în 2020, pe „Viziunea pentru agricultură și alimentație”, comunicată de Comisie în februarie 2025, precum și pe recomandările Curții de Conturi Europene din raportul special publicat în 2024, care semnalează lipsa accesului egal la informații pentru consumatorii din toate statele membre și propune remedierea acestei situații până în 2027.

Solicitarea statelor membre vine în contextul în care numărul acordurilor comerciale încheiate de Uniunea Europeană cu țări terțe crește, iar fermierii și autoritățile naționale vor să protejeze lanțurile de aprovizionare locale.

Dezbatere la Bruxelles privind taxarea carbonului

Mai multe țări ale Uniunii Europene cer Comisiei suspendarea aplicării mecanismului de ajustare la frontieră a carbonului (CBAM) pentru îngrășăminte, invocând presiunea economică asupra fermierilor, potrivit publicației Politico.

Austria a solicitat o dezbatere pe această temă în cadrul reuniunii miniștrilor agriculturii de săptămâna trecută, așteptându-se la o creștere a prețurilor îngrășămintelor importate, ca urmare a aplicării taxei pe carbon de la 1 ianuarie. Mai înainte, un grup de nouă state membre - Bulgaria, Croația, Franța, Grecia, Ungaria, Letonia, Luxemburg, Portugalia și România - au trimis Comisiei o scrisoare cu o solicitare similară. În timpul discuțiilor din Consiliul miniștrilor agriculturii din 26 ianuarie, Estonia și-a exprimat, de asemenea, sprijinul, Spania a fost ambivalentă, iar Italia, care a semnalat anterior susținerea pentru o suspendare, nu s-a declarat explicit în favoarea unei astfel de măsuri.

În același timp, producătorii europeni de îngrășăminte, eurodeputați de mediu și mai multe guverne avertizează că o eventuală derogare ar submina eficiența schemei de tarifare a carbonului și ar dezavantaja industria internă, care plătește deja prețul carbonului și a investit în decarbonizare.

În decembrie 2025, Comisia a propus modificări legislative care i-ar putea permite să adopte o astfel de măsură cu caracter temporar, în cazul unor „circumstanțe grave și neprevăzute”, dar procesul legislativ este încă în desfășurare, potrivit sursei citate.

Dezbaterea rămâne deschisă, între protejarea fermierilor și menținerea coerenței politicii climatice europene.

Întinerirea agriculturii europene rămâne o provocare majoră

Evaluarea realizată de rețeaua PAC pe baza strategiilor naționale de reînnoire a generațiilor în mediul agricol, a exemplelor din teren, interviurilor, sondajelor și analizelor confirmă atractivitatea scăzută a profesiei de agricultor printre tineri și problemele structurale ale economiilor rurale. Studiul constată că politica agricolă comună rămâne principala sursă de sprijin pentru reînnoirea generațiilor în agricultură, majoritatea statelor membre bazându-se pe intervențiile PAC pentru a depăși barierele cheie, precum accesul dificil la teren și la finanțare, complexitatea reglementărilor, profitabilitatea scăzută în sector și calitatea redusă a vieții în mediul rural.

Doar câteva state, respectiv Austria, Franța, Cehia, parțial Germania și Polonia, înregistrează progrese modeste în creșterea ponderii tinerilor fermieri.

Mediul fiscal și de reglementare, inclusiv legile privind succesiunile și politicile de pensionare, variază mult de la o țară la alta, dar este mai problematic în Franța, Malta și România, unde regulile complexe și condițiile de pensionare inadecvate împiedică transferul intergenerațional. Studiul relevă că fragmentarea terenurilor este o problemă semnificativă în Bulgaria, Italia, Letonia, România și Finlanda, în timp ce în Malta și România practicile informale în ceea ce privește arenda descurajează investițiile și îngreunează accesul tinerilor la teren.

Cu toate acestea, din studiu au reieșit mai multe practici promițătoare, printre care combinarea diferitelor tipuri de sprijin (naționale, regionale, europene) pentru a crea sisteme de ajutor mai flexibile, furnizarea de servicii de formare și consiliere specifice, facilitarea succesiunii non-familiale, stimulente pentru pensionarea anticipată și pentru transferurile parțiale.

UE întărește controalele la importurile alimentare

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat înființarea unui grup operativ care va lucra pentru a asigura o monitorizare mai atentă a importurilor de alimente care intră pe piața comună.

Grupul se va concentra în special pe siguranța alimentelor și a hranei pentru animale, pe reziduurile de pesticide și va urmări armonizarea controalelor la import în întreaga Uniune.

Potrivit unui comunicat al Executivului european, inițiativa reunește experți ai statelor membre și ai Comisiei și va contribui la elaborarea unui pachet de recomandări pentru acțiuni comune și la identificarea situațiilor în care sunt necesare măsuri administrative sau de reglementare suplimentare, pentru a se asigura că produsele importate din țări terțe respectă standardele de producție din UE.

Deșeuri agricole transformate în ingrediente sustenabile

O societate belgiană de cercetare în sectorul bioeconomiei, Plinius Labs, transformă deșeurile agricole în ingrediente naturale pentru industria cosmetică și alimentară, cu ajutorul serviciului european de consiliere Green Assist. Compania a dezvoltat un proces inovator care permite extragerea compușilor biologici din deșeuri de in, un reziduu agricol frecvent nevalorificat, pregătind lansarea unui proiect pilot pentru alternative sustenabile la aditivii derivați din petrol, potrivit Agenției Europene pentru Climă, Infrastructură și Mediu.

Plinius Labs urmărește să valorifice potențialul biomasei, pentru a ajuta industriile să-și reducă amprenta asupra mediului.