Digitalio In the NEWS

• Republica Moldova se află într-un moment favorabil pentru transformarea digitală.
• Obiectivul este crearea unei națiuni digitale, nu doar digitalizarea serviciilor.
• Strategia 2023-2030 vizează să facă 100% din serviciile publice disponibile online și 70% din cetățeni cu identitate digitală activă.
• Deși administrația publică s-a digitalizat rapid, utilizarea efectivă a serviciilor online rămâne o provocare.
• Industria IT contribuie semnificativ la PIB, dar o mare parte din inovație este exportată, lăsând puțin în economia locală.

• În 2010, 30% dintre moldoveni foloseau internetul, iar Moldova era poziționată pe locul 80 în clasamentul ONU privind e-guvernarea.
• În 2026, 70% dintre serviciile publice pot fi accesate digital, iar cererile online au crescut semnificativ.
• Moldova a progresat constant la indexul EGDI, ajungând la 0,772 în 2024, comparativ cu 0,764 pentru România.
• Digitalizarea s-a desfășurat în etape, cu suport internațional, și a dus la îmbunătățiri în infrastructură și servicii.
• Între provocările rămase se află disparitățile în accesul la digitalizare și subfinanțarea securității cibernetice.

O industrie de 23,6 miliarde de euro, construită pe ideea că România livrează aceeași muncă mai ieftin decât Vestul, se trezește că ambele jumătăți ale acelei propoziții se clatină. Clujul, „uzina de software” a țării, e primul care simte asta

IPCEI este un instrument strategic al Uniunii Europene prin care statele membre pot finanța proiecte industriale și de cercetare de anvergură, considerate critice pentru competitivitatea și suveranitatea tehnologică europeană, inclusiv în microelectronică. Lansarea IPCEI@UTCN la Cluj-Napoca marchează intrarea Universității Tehnice și a ecosistemului local în liga mare a proiectelor europene pe semiconductori, cu o finanțare de peste 130 de milioane de lei și parteneriate cu jucători globali din automotive și IT.

Lansarea sistemului Sahara Autonomous System de către OVES Enterprise marchează, fără îndoială, un moment disruptiv pentru industria românească de apărare: pentru prima dată, o companie privată de software trece pragul către dezvoltarea unei rachete de croazieră cu inteligență artificială integrată, concepută și asamblată, în mare parte, în România. Nu este doar o știre spectaculoasă de tehnologie, ci semnalul că ecosistemul local de IT și hardware poate produce capabilități strategice, nu doar aplicații și servicii la comandă pentru clienți străini.

Articolul descrie vizita profesorului Mykel J. Kochenderfer de la Universitatea Stanford la Universitatea Politehnica Timișoara, marcând începutul unui parteneriat academic de amploare. În cadrul conferinței sale, expertul a analizat evoluția inteligenței artificiale dintr-o perspectivă vastă, îmbinând tehnologia cu filosofia și psihologia. Discursul a abordat teme critice precum gestionarea erorilor în sisteme autonome și importanța eliminării prejudecăților din algoritmi pentru a asigura o dezvoltare etică. Evenimentul a subliniat rolul orașului Timișoara ca centru regional de excelență în cercetarea tehnologică modernă. Totodată, autorul evidențiază necesitatea ca progresele AI să fie direcționate către beneficiul întregii societăți.

În percepția actuală, educația digitală este de cele mai multe ori redusă la competențe de utilizare: cum să folosești un instrument de inteligență artificială, cum să scrii prompturi mai bune, cum să fii mai productiv cu ajutorul AI. Dar a ști să folosești AI nu este echivalent cu a ști să iei decizii bune cu ajutorul AI.

Acest articol explorează modul în care inteligența artificială și algoritmii de recomandare ne modelează viața cotidiană prin crearea așa-numitelor bule de filtrare. Autorul explică faptul că platformele digitale prioritizează captarea atenției, oferind utilizatorilor conținut care le confirmă propriile convingeri și eliminând perspectivele alternative. Acest fenomen duce la o polarizare socială accentuată, exemplificată prin modul în care rețele precum TikTok pot izola alegătorii în realități politice paralele. Pentru a contracara aceste efecte, textul subliniază importanța gândirii critice și a diversificării voluntare a surselor de informare. În final, este promovată educația digitală ca instrument esențial pentru a înțelege mecanismele invizibile care ne pot influența deciziile și percepția asupra lumii.

NVIDIA și Eli Lilly deschid, în Bay Area, unul dintre cele mai ambițioase laboratoare de inteligență artificială dedicate descoperirii de medicamente, cu o investiție comună de până la 1 miliard de dolari pe următorii cinci ani, care promite să schimbe modul în care sunt create și testate tratamentele la nivel global. Parteneriatul leagă direct puterea de calcul a unuia dintre giganții AI de „inima” unei mari companii farmaceutice, într-un moment în care întregul sector caută să reducă masiv costurile și timpul necesar pentru a aduce un nou medicament pe piață.

Apple și Google nu doar își unesc forțele pentru a rescrie viitorul lui Siri, ci declanșează și o furtună politică și de putere în jurul controlului asupra inteligenței artificiale, cu Elon Musk în prim-planul criticilor. Noul pact transformă Google în creierul din umbră al „Apple Intelligence”, iar avertismentul lui Musk – „o concentrare nerezonabilă de putere” – amplifică mizele acestui acord istoric.