Sign up to save your podcasts
Or
Share Dobrogea – malaxorul identităților
Share to email
Share to Facebook
Share to X
Share to email
Share to Facebook
Share to X
Or
Dobrogea – malaxorul identităților
Material realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Dobruja”
Pentru definirea Dobrogei ca regiune situată între Dunărea de Jos și Marea Neagră, astăzi împărțită între România și Bulgaria, cu relief de podiș-stepă și cu o istorie marcată de stăpâniri succesive.
Enciclopedia României – „Unirea Dobrogei cu România”
Pentru integrarea Dobrogei în România după Războiul de Independență din 1877–1878 și pentru consfințirea acestui fapt prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878.
Biblioteca Digitală – „Dobrogea și Marea Unire la Centenar” / studii despre Congresul de la Berlin și Dobrogea
Pentru contextul internațional al Congresului de la Berlin, recunoașterea independenței României și unirea Dobrogei cu România, în paralel cu pierderea județelor Cahul, Bolgrad și Ismail din sudul Basarabiei.
Encyclopaedia Britannica – „Tulcea”
Pentru rolul Tulcei ca oraș dunărean, port interior accesibil din Marea Neagră prin brațele Dunării și centru important al lumii Deltei.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului – materiale despre interculturalitate și multilingvism în Dobrogea
Pentru caracterul multietnic al Dobrogei, inclusiv prezența românilor, turcilor-tătari, bulgarilor, germanilor, grecilor, evreilor, armenilor, albanezilor și altor comunități în regiune.
Consiliul Județean Constanța – broșură despre diversitatea etnică din Dobrogea
Pentru prezentarea comunităților istorice ale Dobrogei, inclusiv turci, tătari, ruși-lipoveni, rromi, greci, aromâni, bulgari, italieni și alte grupuri care au contribuit la profilul plural al regiunii.
Casa Mării Negre – „Tătarii din Dobrogea. Repere istorice și identitare”
Pentru rolul tătarilor în istoria Dobrogei și pentru înțelegerea regiunii ca spațiu locuit de români, turci, tătari, greci, ruși-lipoveni, ucraineni, italieni, evrei și alte comunități.
Surse documentare despre rușii-lipoveni din Dobrogea
Pentru prezența vechilor credincioși ruși în Delta Dunării și în satele dobrogene, pentru legătura lor cu apa, pescuitul, tradiția religioasă și memoria refugiului.
Surse istorice privind Tratatul de la București din 1913
Pentru momentul în care România a primit Dobrogea de Sud / Cadrilaterul după Al Doilea Război Balcanic, episod important în traseul complicat al Dobrogei istorice și al relațiilor româno-bulgare.
Materiale istorice despre Tratatul de la Berlin din 1878
Pentru contextul diplomatic al recunoașterii independenței României și pentru redesenarea hărții balcanice după Războiul Ruso-Turc din 1877–1878.
Lucrări de fundal recomandate
Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu – Istoria Dobrogei
Lucrare de sinteză esențială pentru istoria regiunii, de la Antichitate și lumea pontică până la epoca modernă.
Ion Bitoleanu – lucrări despre Dobrogea modernă și integrarea ei în statul român
Utile pentru perioada de după 1878, administrație, colonizări, politică demografică și transformările instituționale ale provinciei.
Constantin Brătescu – studii despre geografia și istoria Dobrogei
Reper pentru lectura geografică a regiunii, pentru relația dintre relief, stepă, Dunăre, mare și dezvoltare istorică.
Nicolae Iorga – lucrări despre Dobrogea, Marea Neagră și lumea balcanică
Importante pentru așezarea Dobrogei în contextul larg al relațiilor dintre români, Balcani, Bizanț, Imperiul Otoman și spațiul pontic.
Gheorghe I. Brătianu – Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană
Fundamentală pentru înțelegerea Mării Negre ca spațiu de circulație, comerț, confruntare și influență istorică.
Anca Ghiață – studii despre populația și administrația Dobrogei otomane
Recomandată pentru înțelegerea compoziției etnice, confesionale și administrative a provinciei înainte de 1878.
Kemal H. Karpat – lucrări despre populație, migrație și Imperiul Otoman
Utile pentru contextul mai larg al lumii otomane, al populațiilor musulmane și al schimbărilor demografice din Balcani și Dobrogea.
Tasin Gemil – lucrări despre turci, tătari și spațiul pontic
Reper important pentru comunitățile turco-tătare din Dobrogea și pentru relația dintre Dobrogea, Crimeea, Imperiul Otoman și Marea Neagră.
Metin Omer – studii despre tătarii crimeeni din România
Util pentru identitatea, memoria, instituțiile și evoluția comunității tătare dobrogene.
Marius Turda / lucrări și studii despre minorități și identități în Dobrogea
Recomandate pentru lectura plurală a regiunii și pentru evitarea unei prezentări simplificate a diversității dobrogene.
Lucrări și studii despre rușii-lipoveni din Dobrogea și Delta Dunării
Importante pentru înțelegerea vechilor credincioși ruși, a refugiului religios, a comunităților de pescari și a patrimoniului lor cultural.
Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate românească
Utile pentru tratarea critică a felului în care Dobrogea a fost integrată în imaginarul național românesc și pentru evitarea unei lecturi strict festiviste.
View all episodes
By Radio UZPRMaterial realizat de jurnalistul Radu Micu de la Radio România Timișoara.
Documentarea acestui episod se sprijină pe surse istorice și enciclopedice. Bibliografia completă poate fi consultată mai jos.
Bibliografie selectivă
Encyclopaedia Britannica – „Dobruja”
Pentru definirea Dobrogei ca regiune situată între Dunărea de Jos și Marea Neagră, astăzi împărțită între România și Bulgaria, cu relief de podiș-stepă și cu o istorie marcată de stăpâniri succesive.
Enciclopedia României – „Unirea Dobrogei cu România”
Pentru integrarea Dobrogei în România după Războiul de Independență din 1877–1878 și pentru consfințirea acestui fapt prin Tratatul de la Berlin din 13 iulie 1878.
Biblioteca Digitală – „Dobrogea și Marea Unire la Centenar” / studii despre Congresul de la Berlin și Dobrogea
Pentru contextul internațional al Congresului de la Berlin, recunoașterea independenței României și unirea Dobrogei cu România, în paralel cu pierderea județelor Cahul, Bolgrad și Ismail din sudul Basarabiei.
Encyclopaedia Britannica – „Tulcea”
Pentru rolul Tulcei ca oraș dunărean, port interior accesibil din Marea Neagră prin brațele Dunării și centru important al lumii Deltei.
Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului – materiale despre interculturalitate și multilingvism în Dobrogea
Pentru caracterul multietnic al Dobrogei, inclusiv prezența românilor, turcilor-tătari, bulgarilor, germanilor, grecilor, evreilor, armenilor, albanezilor și altor comunități în regiune.
Consiliul Județean Constanța – broșură despre diversitatea etnică din Dobrogea
Pentru prezentarea comunităților istorice ale Dobrogei, inclusiv turci, tătari, ruși-lipoveni, rromi, greci, aromâni, bulgari, italieni și alte grupuri care au contribuit la profilul plural al regiunii.
Casa Mării Negre – „Tătarii din Dobrogea. Repere istorice și identitare”
Pentru rolul tătarilor în istoria Dobrogei și pentru înțelegerea regiunii ca spațiu locuit de români, turci, tătari, greci, ruși-lipoveni, ucraineni, italieni, evrei și alte comunități.
Surse documentare despre rușii-lipoveni din Dobrogea
Pentru prezența vechilor credincioși ruși în Delta Dunării și în satele dobrogene, pentru legătura lor cu apa, pescuitul, tradiția religioasă și memoria refugiului.
Surse istorice privind Tratatul de la București din 1913
Pentru momentul în care România a primit Dobrogea de Sud / Cadrilaterul după Al Doilea Război Balcanic, episod important în traseul complicat al Dobrogei istorice și al relațiilor româno-bulgare.
Materiale istorice despre Tratatul de la Berlin din 1878
Pentru contextul diplomatic al recunoașterii independenței României și pentru redesenarea hărții balcanice după Războiul Ruso-Turc din 1877–1878.
Lucrări de fundal recomandate
Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu – Istoria Dobrogei
Lucrare de sinteză esențială pentru istoria regiunii, de la Antichitate și lumea pontică până la epoca modernă.
Ion Bitoleanu – lucrări despre Dobrogea modernă și integrarea ei în statul român
Utile pentru perioada de după 1878, administrație, colonizări, politică demografică și transformările instituționale ale provinciei.
Constantin Brătescu – studii despre geografia și istoria Dobrogei
Reper pentru lectura geografică a regiunii, pentru relația dintre relief, stepă, Dunăre, mare și dezvoltare istorică.
Nicolae Iorga – lucrări despre Dobrogea, Marea Neagră și lumea balcanică
Importante pentru așezarea Dobrogei în contextul larg al relațiilor dintre români, Balcani, Bizanț, Imperiul Otoman și spațiul pontic.
Gheorghe I. Brătianu – Marea Neagră. De la origini până la cucerirea otomană
Fundamentală pentru înțelegerea Mării Negre ca spațiu de circulație, comerț, confruntare și influență istorică.
Anca Ghiață – studii despre populația și administrația Dobrogei otomane
Recomandată pentru înțelegerea compoziției etnice, confesionale și administrative a provinciei înainte de 1878.
Kemal H. Karpat – lucrări despre populație, migrație și Imperiul Otoman
Utile pentru contextul mai larg al lumii otomane, al populațiilor musulmane și al schimbărilor demografice din Balcani și Dobrogea.
Tasin Gemil – lucrări despre turci, tătari și spațiul pontic
Reper important pentru comunitățile turco-tătare din Dobrogea și pentru relația dintre Dobrogea, Crimeea, Imperiul Otoman și Marea Neagră.
Metin Omer – studii despre tătarii crimeeni din România
Util pentru identitatea, memoria, instituțiile și evoluția comunității tătare dobrogene.
Marius Turda / lucrări și studii despre minorități și identități în Dobrogea
Recomandate pentru lectura plurală a regiunii și pentru evitarea unei prezentări simplificate a diversității dobrogene.
Lucrări și studii despre rușii-lipoveni din Dobrogea și Delta Dunării
Importante pentru înțelegerea vechilor credincioși ruși, a refugiului religios, a comunităților de pescari și a patrimoniului lor cultural.
Lucian Boia – lucrări despre istorie, mit și identitate românească
Utile pentru tratarea critică a felului în care Dobrogea a fost integrată în imaginarul național românesc și pentru evitarea unei lecturi strict festiviste.