Radio UZPR

Radio UZPR

By Radio UZPRNews
Download on the App Store

Radio UZPR episodes

  • Mitropolitul Iosif Naniescu, donator al Bibliotecii Academiei Române (III)

    Mitropolitul Iosif Naniescu (Sfântul Iosif cel Milostiv) a fost membru de onoare al Academiei Române din 1888 și un important donator al Bibliotecii Academiei Române, dăruind mii de cărți, manuscrise vechi, hărți și documente valoroase pentru patrimoniul cultural național.

    Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu dr. Oana Mădălina Popescu, bibliotecar - arhivist, Cabinetul de Manuscrise și Carte Rară al Bibliotecii Academiei Române.

    10 min
  • Lingvistică generală și comparată, de prof. univ dr. Ariton Vraciu, lansată la Iași

    În programul Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2026) în ziua de vineri, 23 octombrie, începând cu ora 11, în incinta Librăriei „Orest Tafrali”, a fost prezentată cartea Lingvistică generală și comparată, semnată de către regretatul profesor universitar, doctor în Filologie, Ariton Vraciu.

    Cartea apare într-o nouă ediție îngrijită de către filologii Marina Vraciu și Simona Ailenii, fiind recent publicată la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în colecția LOGOS.

    Înaintea prezentării cărții, am stat de vorbă cu doamna Marina Vraciu, conferențiar universitar, doctor în Filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

    Marina Vraciu ne vorbește despre biografia regretatului universitar ieșean Ariton Vraciu, despre conținutul cărții, amintindu-i - aproape de finalul dialogului - pe filologii care au prezentat cercetarea de față.

     

    A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

    6 min
  • În premieră la Reșița - Târgul de Carte Gaudeamus Radio România

    Scriitori de succes, personalități ale culturii românești, conferințe despre subiecte care ne privesc pe toți, concerte și experiențe pentru copii. Între 5 și 8 noiembrie 2026, Târgul de Carte Gaudeamus Radio România ajunge în premieră la Reșița, cu un program care aduce la Centrul Multifuncțional întâlniri cu Igor Bergler, Robert Șerban, Marina Constantinescu și numeroși alți invitați. Evenimentul este organizat de Radio România, Radio România Reșița, în parteneriat cu Primăria Municipiului Reșița. Intrarea este liberă!

    Timp de patru zile, cărțile vor deveni punctul de plecare pentru dialoguri, descoperiri și întâlniri cu autori apreciați, iar programul va fi completat de dezbateri, concerte și ateliere pentru copii.

    Președintele de onoare al primei ediții este prof. univ. dr. Rudolf Gräf, istoric și cercetător al istoriei Banatului.

    Interviu realizat de Laura Sgaverdea, Radio România Reșița, cu Dorinel Hotnogu, consilier cultural la Primăria Reşiţa şi un comunicat de presă despre Târgul Gaudeamus de la Reşiţa.

    Mulţumesc!
    30 min
  • Simpozion „E. Lovinescu 145”
    Aula Academiei Române a găzduit Simpozionul omagial „E. Lovinescu 145”, dedicat împlinirii a 145 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți critici și istorici literari români.
    Organizat de Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Academia Română, Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, Facultatea de Litere și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, evenimentul a reunit personalități ale mediului academic și literar, într-o întâlnire dedicată operei și moștenirii intelectuale a lui Eugen Lovinescu.
    Discuțiile au readus în atenție contribuția sa fundamentală la modernizarea literaturii române, spiritul critic, teoria sincronismului și deschiderea către valorile culturii europene.
    Simpozionul a fost moderat de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române.
    Moderator prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general Muzeul Național al Literaturii Române.
     
    Înregistrarea video a evenimentului:
     
    Simpozion „E. Lovinescu 145” - Partea I
    https://www.youtube.com/watch?v=ifPfzC2WRnQ
     
    Simpozion „E. Lovinescu 145” - Partea a II-a
    https://www.youtube.com/watch?v=IBR6om_YKow
    6 min
  • Volumul Mihai Eminescu și Republica Mondială a Literelor de Ioana-Alexandra Lionte-Ivan, lansat la Iași

    În programul Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” (2026) a avut loc prezentarea volumului „Mihai Eminescu și Republica Mondială a Literelor”, carte semnată de către – doctor în Filologie - Ioana-Alexandra Lionte-Ivan.

    Evenimentul s-a desfășurat în ziua de luni, 26 octombrie 2026, începând cu ora 14, în incinta Librăriei „Orest TAFRALI”.

    Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași în colecția BIBLIOTECA de ISTORIE LITERARĂ.

    Înaintea deschiderii activității culturale, am stat de vorbă cu autoarea cărții și am aflat povestea acesteia.

    A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

    5 min
  • Volumul "Învățarea conștientă" de Roxana-Elena Leonte, lansat la Iași

    Joi, 22 Octombrie 2026, începând cu ora 14, în incinta Librăriei „Orest Tafrali”, Corp A, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, a fost prezentat volumul Învățarea conștientă, de Roxana-Elena Leonte, asistent asociat la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației.

    Evenimentul a făcut parte din programul Zilelor Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2026).

    Cartea  a văzut lumina tiparului – anul acesta – la Editura Universitții „Alexandru Ioan Cuza din Iași.

    Înaintea evenimentului, am aflat, pe scurt, povestea volumului de față, cu accent pe principalele teme surprinse în conținutul acestuia.

    A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

    5 min
  • Istoria Presei din Oltenia - Episodul I

    Primul episod urmărește intrarea Olteniei în epoca presei moderne, prin Craiova lui Constantin Lecca și apariția revistei „Mozaicul”, la 3 octombrie 1838. Nu este încă ziarul politic al orașului modern, ci o publicație de cultură, traduceri, morală, educație și disciplină intelectuală. Într-o regiune în care tiparul fusese multă vreme legat de biserică, școală și administrație, presa începe ca formă de alfabetizare publică. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.

    Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.

    SURSE DOCUMENTARE ȘI REPERE BIBLIOGRAFICE

    Sursele de mai jos au fost folosite ca repere de documentare, verificare și orientare editorială. Pentru o versiune academică, fiecare episod poate fi dezvoltat ulterior cu note de subsol, trimiteri exacte la numere, pagini și colecții de periodice. În forma de față, lista fixează transparent terenul documentar pe care se sprijină foiletonul radiofonic.

    1. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Presa doljeană de ieri și de azi”. Catalog bibliografic esențial pentru datarea publicațiilor craiovene și doljene, pentru identificarea subtitlurilor, periodicitatea, directorii, tipografiile și intervalele de apariție. A fost folosit ca reper principal pentru „Mozaicul”, „Radicalul”, „Curierul Olteniei”, „Gazeta Olteniei”, „Alarma”, „Ramuri”, „Năzuința”, „Înainte”, „Gazeta de Sud” și pentru bibliografia specializată a presei oltenești.
    2. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Bibliografia Craiovei”. Instrument util pentru verificarea apariției „Mozaicului” în 1838, a tipăriturilor craiovene din secolul al XIX-lea și a evoluției culturale a orașului. A ajutat la fixarea contextului în care presa se leagă de tipografii, administrație, școală și viață urbană.
    3. Revista „Arhivele Olteniei” - numărul centenar 1922-2022, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, Academia Română. Sursă de interpretare pentru rolul revistei „Arhivele Olteniei”, pentru profilul ei enciclopedic, pentru rețeaua culturală creată în interbelic și pentru inventarul cronologic al publicațiilor oltenești realizat de C. D. Fortunescu. A fost folosită mai ales pentru episoadele despre interbelic, memorie regională și declinul publicațiilor în anii de criză și război.
    4. Florea Firan - „Presa craioveană 1838-2007”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2007. Lucrare de sinteză invocată în bibliografiile specializate și relevantă pentru continuitatea presei craiovene de la „Mozaicul” până la presa postcomunistă. A fost folosită ca reper bibliografic pentru interpretarea evoluției de ansamblu.
    5. Gheorghe Părnuță și Nicolae Andrei - „Istoria cărții, presei și tiparului din Oltenia”, Craiova, 1994. Lucrare de fond pentru legătura dintre tipar, carte, presă și instituțiile culturale oltenești. A fost avută în vedere ca sursă secundară pentru cadrul istoric al tiparului și al infrastructurii editoriale regionale.
    6. Tudor Nedelcea și Marcel Ciorcan - „Publicațiile periodice din Oltenia. Catalog. Ziare, gazete, reviste. 1838-1976”. Catalog regional important pentru verificarea extinderii geografice a presei oltenești dincolo de Dolj: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Romanați și Olt. A fost folosit ca reper pentru distribuția regională a titlurilor.
    7. Nicolae Iorga - „Istoria presei românești”. Sursă clasică, folosită cu prudență, mai ales pentru contextualizarea presei românești în ansamblu. Nu a fost tratată ca autoritate unică pentru date punctuale, ci ca reper istoriografic.
    8. Ion Hangiu - „Dicționarul presei literare românești. 1790-1990” și „Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948”. Instrumente utile pentru presa literară, revistele de idei și articolele-program. Relevante pentru „Mozaicul”, „Ramuri”, „Năzuința” și pentru felul în care presa culturală oltenească intră în circuitul național.
    9. Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Națională a României - cataloage de periodice și colecții istorice. Surse de verificare recomandate pentru datarea colecțiilor, identificarea numerelor existente, continuitatea publicațiilor și confruntarea informațiilor din bibliografiile regionale cu fonduri primare.
    10. Arcanum Digitheca - colecții digitalizate de ziare și reviste. Reper util pentru consultarea edițiilor scanate ale unor publicații istorice, inclusiv pentru perioada postbelică și postcomunistă, acolo unde colecțiile sunt disponibile. În cazul Olteniei, oferă acces la arhive digitalizate precum „Cuvântul Libertății” și „Gazeta de Sud” pentru intervale extinse.
    11. Site-ul „Gazeta de Sud” și arhiva publică a publicației. Sursă pentru prezentul digital al presei oltenești, pentru autodefinirea publicației ca ziar regional al Olteniei și pentru distribuția în județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.
    12. Site-ul „Cuvântul Libertății” și arhivele publice disponibile. Sursă pentru continuitatea postdecembristă a ziarului craiovean și pentru observația asupra trecerii de la „Înainte” la presa de după 1989. Folosită cu prudență, ca sursă de istorie instituțională și de memorie redacțională.
      13. 9 min
    13. Vasile Fluturel, la împlinirea a 80 de ani de viață

      La Iași, în ziua de sâmbătă, 17 octombrie 2026, începând cu ora 11, în Sala de Conferințe „Mihai Eminescu” a Hotelului Traian, scriitorul Vasile Fluturel a sărbătorit împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani.

      Cu acest prilej a fost lansată cartea – Prin faldurile vremii, antologie de autor, versuri, volum apărut – anul acesta - la Editura  PrincepS Multimedia din Iași.

      Activitatea culturală a fost organizată de către reprezentanții Editurii în parteneriat cu cei ai Asociației Culturale „Feed Back”.

      Difuzăm un dialog cu scriitorul Vasile Fluturel, interviu realizat înaintea deschiderii activității culturale de zilele trecute.

      A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

      11 min
    14. Debutul Miei Braia si al Ioanei Radu la Radio România

      LA MULTI ANI, RADIO ROMÂNIA! Azi, printre alte povești la microfon, ne vom aminti și o poveste despre debutul Miei Braia si al Ioanei Radu ne este adusă de la Craiova, de jurnalista Andrada Cojocaru, președinte filiala Dolj a UZPR.

      Materialul a fost difuzat în cadrul emisiunii CU...MINTE DE WEEKEND la Radio România Cultural.

      7 min
    15. De Ziua Radio România, o poveste cu Maria Tănase.
      În anul 1936 imprimă cântecele populare „Cine iubește și lasă” și „M-am jurat de mii de ori”, în acompaniamentul tarafului „Costică Vraciu” din Gorj, sub supravegherea etnomuzicologilor Constantin Brăiloiu și Harry Brauner, la Casa de discuri „Columbia”.
      Duminică, 20 februarie 1938, are loc debutul radiofonic al Mariei Tănase, în cadrul emisiunii „Ora satului”, fiind acompaniată de taraful condus de violonistul Ion Matache din Argeș, alcătuit din doi violoniști, un basist, un țambalist, un contrabas și un cobzar.La ora 15:00, crainicul postului Radio Bucureşt anunţă: „În continuarea programului nostru de la ora satului, vă rugăm să ascultaţi patru cântece populare interpretate de tânăra cântăreaţă Maria Tănase acompaniată de taraful Ion Matache”. Maria a cerut să fie ascultată: „Dacă vă place, vă rog să-mi daţi voie să cânt şi eu” …  şi a cântat, „pe viu” un program de cântece românești precum „M-am jurat de mii de ori”, „Șapte săptămâni din post”, „Ce-i mai dulce ca alvița”, „Cine iubește și lasă”, „Geaba mă mai duc acasă”, „Mărie și Mărioară”, „Țigăneasca”, „Când o fi la moartea mea”.
      Compozitorul Theodor Rogalski, aflându-se printre ascultători, a comentat astfel evenimentul: „Ne aflăm în faţa unui fenomen! N-am auzit până azi niciun cântăreţ izbutind să interpreteze cu asemenea talent şi originalitate cântecul nostru popular, păstrând nealterată autenticitatea versului şi melodiei. Trebuie să vă mărturisesc că eu am auzit câteva imprimări pe disc ale acestei cântăreţe şi le-am apreciat în mod deosebit; dar expresia pe viu a cântecelor, interpretate acum la microfon, produc o emoţie artistică de-a dreptul uluitoare”.
      Debutul radiofonic al Mariei Tănase a fost deosebit de apreciat în cronicile muzicale ale vremii, iar auditoriul radiofonic a fost realmente impresionat de talentul artistei.
      Iată ce scria revista Radio-Adevărul despre debutul Mariei la radio: „Tânăra cântăreaţă care e una din cele mai izbutite talente ale promoţiilor mai noi aduce pe lângă apreciate însuşiri vocale şi o preocupare de noutate întru totul lăudabilă: studiul temelor folclorice, valorificarea melodiilor populare pe care nu le disează ci le cântă, păstrându-le nealterată frumuseţea originală. Solista creează astfel şi pune în valoare melodia poporană autentică şi cu deosebire cântecul autentic, terenuri încă necunoscute, neînţelese sau degradate de obişnuiţii noştri diseuri”.
      După momentul debutului, Maria Tănase a continuat să fie programată aproape săptămânal la postul public de radio, la fiecare emisiune fiind acompaniată de două, trei şi chiar patru tarafuri, interpretând piese muzicale folclorice din toate regiunile ţării. (Răzvan Moceanu - RADOR)
       
      Un interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu cu Constantin Zubin Tudor. Fragment din acest material a fost difuzat în cadrul emisiunii CU...MINTE DE WEEKEND, Radio România Cultural.
      21 min

    About Radio UZPR

    From the publisher's feed

    Liber, accesibil, independent și versatil, podcast-ul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România aduce publicului, oricând și oriunde, puncte de vedere, știri, analize, informații, esență de presă,…