Radio UZPR

Radio UZPR

By Radio UZPRNews
Download on the App Store

All Radio UZPR episodes

  • Istoria Presei Românești (CVII) – Revista „Flacăra”, vatră de personalități, gânduri și idei strălucite (II)
    A doua parte a episodului dedicat revistei „Flacăra” are în vedere aportul fondatorului Constantin Banu și al altor colaboratori de valoare (Ioan Bianu, Aurel Vlaicu ș.a.), ale căror semnături se regăsesc în rubricile inspirate și în alte texte de mare interes din cuprinsul publicației. Datorită acestora, revista s-a bucurat de un succes răsunător. Ea a promovat constant idei noi, frumosul și valorile perene, în pofida intereselor mărunte ale epocii. Astfel, „Flacăra” a devenit peste timp un reper esențial în spațiul culturii naționale, dovedind o uriașă capacitate de a educa, de a forma cititorii, dar și de a crea o legătură vie și durabilă între generații.
     
    Interviu cu Zalina Gabriela Neagu, bibliograf, Biblioteca Academiei Române, serial realizat de Mădălina Corina Diaconu.
    23 min
  • Dan Constantin despre volumul „Reporterul de teren. De la realitatea hibridă, la jurnalismul de tastatură”, semnat de Dona Tudor

    Jurnalista și realizatoarea TVR Dona Tudor a avut programată lansarea volumului „Reporterul de teren” (cu subtitlul „De la realitatea hibridă la jurnalismul de tastatură”) joi, 19 noiembrie 2026,  la Muzeul Național al Literaturii Române  în București.

    Dona Tudor a fost prima femeie corespondent de război pentru Televiziunea Română, relatând din Bosnia, în 1994, într-o perioadă în care prezența unei femei pe front, în calitate de jurnalist, reprezenta o excepție. A fost, de asemenea, prima femeie din România care a obținut un doctorat în științe militare. Experiența sa profesională, la intersecția dintre jurnalism, cercetare și educație, oferă o perspectivă aparte asupra unei profesii aflate într-o continuă redefinire.

    Prefața volumului este semnată de jurnalistul Dan Constantin, președinte UZPR.

     

    7 min
  • Benone Neagoe despre prima femeie corespondent de război din România

    Jurnalistă, poetă, scriitoare, realizatoare de emisiuni de televiziune și profesoară de jurnalism, Dona Tudor aduce în paginile volumului „Reporterul de teren. De la realitatea hibridă, la jurnalismul de tastatură”, experiența unei cariere construite în contact direct cu realitatea, într-o profesie în care curajul, responsabilitatea și respectul pentru adevăr ar trebui să rămână repere fundamentale.

    Prezent la lansarea volumului mai sus amintit, jurnalistul Benone Neagoe a vorbit despre Dona Tudor, prima femeie corespondent de război din România.

    7 min
  • Între lumina iubirii și tăcerea anilor, două cărți, un singur suflet și o lume de povești semnate de Dan Prisăcaru

    La Iași, în ziua de sâmbătă, 21 noiembrie 2025, începând cu ora 12, în Sala Cupola, etaj 4, din incinta Palatului Brunstein, va avea loc o dublă lansare de carte. Concret, scriitorul romașcan Dan PRISĂCARU va trimite lumii ultimele sale apariții editoriale. Este vorba despre: Anotimpul logodnelor, roman (Editura PIM, Iași, 2026) și În urmbra anilor, proză scurtă (PIM, Iași, 2026).

    Cărțile vor fi prezentate de către doamna Maria Apetroaiei, profesor de limba și literatura română, redactor-șef al Revistei „Moldova literară”, cea care a semnat prefața celor două cărți.

    În programul evenimentului vor fi și câteva momente artistice susținute de către: Angela Solomon, soprană; Gabriel Bîrjovanu, tenor, susținuți, la pian, de către Ciprian Oloi.

    Organizatori ai evenimentului sunt reprezentanții Societății Scriitorilor fără Frontiere, în parteneriat cu cei ai Primăriei Municipiului Iași, ai Muzeului Municipal „Regina Maria” și cei ai Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

    Amfitrion al activității culturale va fi doamna Aurica Ichim, doctor în Istorie, director al Muzeului Municipal „Regina Maria”.

    Evenimentul va fi moderat de către doamna Elena Mândru, președinte al Societății Scriitorilor fără Frontiere.

    Acțiunea culturală face parte din proiectul – ȘI NOUĂ NE PASĂ – proiect destinat ajutorării copiilor români orfani de război din Regiunea Cernăuți, Ucraina.

    A consemnat Dumitru ȘERBAN – UZPR IAȘI.

    6 min
  • GALA ZILELOR ACADEMICE CLUJENE - TINERI CERCETĂTORI 2026

    Academia Română Filiala Cluj-Napoca și Fundația Transilvania Leaders au organizat miercuri, 11 noiembrie 2026, la Hotel Radisson Blu din Cluj-Napoca, prima ediție a „Galei Zilelor Academice Clujene – Tineri cercetători 2026”, manifestare dedicată recunoașterii și recompensării performanțelor științifice ale tinerei generații de cercetători din mediul academic clujean și din Republica Moldova. Evenimentul, organizat cu sprijinul financiar al Fundației Transilvania Leaders, a reunit reprezentanți ai Academiei Române, ai Academiei de Științe a Moldovei și ai universităților clujene, într-o ceremonie care a pus în valoare contribuțiile unor tineri cercetători la progresul cunoașterii și la afirmarea cercetării românești pe plan internațional.

    UZPR partener media.

    6 min
  • Poveștile lemnului

    Ioan Morar este meșter popular și face asta de o viață. De când era mic a început să sculpteze sau să cresteze lemnul. În timp a devenit cunoscut la nivel național, dar și internațional pentru arta sa. Ciopitul în lemn este una dintre cele mai vechi tehnici ale oamenilor care au populat planeta. Ioan Morar a fost chiar și în Guatemala unde a stat de vorbă și a făcut schimb de experiență cu meșteri populari de pe continentul american.Artistul popular a spus că pe teritoriul Europei tehnica s-a transmis prin ciobani. ”Ciobanii erau cei care mergeau cu oile peste munte, peste tot, cel puțin în Europa”, a afirmat acesta.

    Mai pe scurt ciobani din diferite zone se întâlneau și transmiteau unul de la altul tehnica lor de lucru în lemn, a mai detaliat Ioan Morar. (alba24.ro)

    Interviu realizat de Mădălina Corina Diaconu pentru emisiunea Cu...minte de weekend, Radio România Cultural.

    6 min
  • Amiezi Culturale Bucovinene, la Iași

    În ziua de duminică, 15 NOIEMBRIE 2026, începând cu ora 11, în Sala Cupola din incinta Palatului Braunștein, reprezentanții Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, Filiala Iași, au organizat a CXI-a Amiază Culturală Bucovineană.

    În programul acesteia medicul Sorin Cotlarciuc a trimis lumii trei volume (Taina universului uman, Metamorfoze aforistice și Evanescența unui actor), toate trei apărute – anul acesta - la Editura CRONEDIT din Iași.

    Înaintea evenimentului, am stat de vorbă cu scriitorul, istoricul Vasile Diacon, modertor al activității culturale, și am aflat amănunte concrete atât despre cele trei volume, cât și despre biografia lui Sorin Cotlarciuc.

    Istoricul Vasile Diacon amintește și de următoarea ediție a Amiezii Culturale Bucovinene, eveniment care se va desfășura, la Iași, în ziua de 28 NOIEMBRIE (Ziua Bucovinei) 2026, începând cu ora 11 (Cupola, etaj IV, Palatul Barunstein), atunci când va fi lansată cartea ÎNTOARCEREA LA IZVOARE. Dumitru Șerban în dialog cu Victor Iosif. Volumul a văzut lumina tiparului – anul acesta - la Editura SEPTENTRION din Rădăuți.

    A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

    8 min
  • EuroEd, educație pentru dialog intercultural și plurilingvism

    Facem popas în incinta Fundației EuroEd – Strada Florilor 3A – din Iași.

    Întâi de toate, stăm de vorbă cu un elev (Andrada Munteanu) care a terminat studiile Școlii EuroEd și astăzi este în clasa a IX-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Iaşi, pasionat fiind de învățarea limbilor străine.

    Imediat, stăm de vorbă cu patru profesori (Ramona  Cîrșmari; Loredana Dănăilă; Alina Cleju; Roxana Bărbieru) ai Școlii Primare EuroEd, Fundația EuroEd, și aflăm amănunte concrete despre deschiderea instituției de învățământ spre studierea limbilor străine, învățare reflectată în diversitate și dialog intercultural, toate acestea arătând „angajamentul EuroEd de a pregăti elevi competenți, încrezători și deschiși către multiculturalitate”.

     

    A consemnat Dumitru Șerban - UZPR Iași.

    17 min
  • Istoria Presei din Oltenia - Episodul III

    Al treilea episod urmărește Craiova de după Unirea Principatelor, când orașul se transformă într-un centru regional de tipar, administrație și dezbatere. Apar tipografii, foi politice, publicații electorale, ziare de scurtă durată și prime încercări de presă locală cu ritm stabil. Este momentul în care presa oltenească iese din singularitatea „Mozaicului” și începe să formeze o piață publică. Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.

    Demers editorial realizat pentru Radio UZPR de Radu Micu, redactor la Radio România Timișoara din 1992.

    SURSE DOCUMENTARE ȘI REPERE BIBLIOGRAFICE

    Sursele de mai jos au fost folosite ca repere de documentare, verificare și orientare editorială. Pentru o versiune academică, fiecare episod poate fi dezvoltat ulterior cu note de subsol, trimiteri exacte la numere, pagini și colecții de periodice. În forma de față, lista fixează transparent terenul documentar pe care se sprijină foiletonul radiofonic.

    1. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Presa doljeană de ieri și de azi”. Catalog bibliografic esențial pentru datarea publicațiilor craiovene și doljene, pentru identificarea subtitlurilor, periodicitatea, directorii, tipografiile și intervalele de apariție. A fost folosit ca reper principal pentru „Mozaicul”, „Radicalul”, „Curierul Olteniei”, „Gazeta Olteniei”, „Alarma”, „Ramuri”, „Năzuința”, „Înainte”, „Gazeta de Sud” și pentru bibliografia specializată a presei oltenești.
    2. Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” Craiova - „Bibliografia Craiovei”. Instrument util pentru verificarea apariției „Mozaicului” în 1838, a tipăriturilor craiovene din secolul al XIX-lea și a evoluției culturale a orașului. A ajutat la fixarea contextului în care presa se leagă de tipografii, administrație, școală și viață urbană.
    3. Revista „Arhivele Olteniei” - numărul centenar 1922-2022, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor”, Academia Română. Sursă de interpretare pentru rolul revistei „Arhivele Olteniei”, pentru profilul ei enciclopedic, pentru rețeaua culturală creată în interbelic și pentru inventarul cronologic al publicațiilor oltenești realizat de C. D. Fortunescu. A fost folosită mai ales pentru episoadele despre interbelic, memorie regională și declinul publicațiilor în anii de criză și război.
    4. Florea Firan - „Presa craioveană 1838-2007”, Fundația Scrisul Românesc, Craiova, 2007. Lucrare de sinteză invocată în bibliografiile specializate și relevantă pentru continuitatea presei craiovene de la „Mozaicul” până la presa postcomunistă. A fost folosită ca reper bibliografic pentru interpretarea evoluției de ansamblu.
    5. Gheorghe Părnuță și Nicolae Andrei - „Istoria cărții, presei și tiparului din Oltenia”, Craiova, 1994. Lucrare de fond pentru legătura dintre tipar, carte, presă și instituțiile culturale oltenești. A fost avută în vedere ca sursă secundară pentru cadrul istoric al tiparului și al infrastructurii editoriale regionale.
    6. Tudor Nedelcea și Marcel Ciorcan - „Publicațiile periodice din Oltenia. Catalog. Ziare, gazete, reviste. 1838-1976”. Catalog regional important pentru verificarea extinderii geografice a presei oltenești dincolo de Dolj: Mehedinți, Gorj, Vâlcea, Romanați și Olt. A fost folosit ca reper pentru distribuția regională a titlurilor.
    7. Nicolae Iorga - „Istoria presei românești”. Sursă clasică, folosită cu prudență, mai ales pentru contextualizarea presei românești în ansamblu. Nu a fost tratată ca autoritate unică pentru date punctuale, ci ca reper istoriografic.
    8. Ion Hangiu - „Dicționarul presei literare românești. 1790-1990” și „Presa literară românească. Articole-program de ziare și reviste. 1789-1948”. Instrumente utile pentru presa literară, revistele de idei și articolele-program. Relevante pentru „Mozaicul”, „Ramuri”, „Năzuința” și pentru felul în care presa culturală oltenească intră în circuitul național.
    9. Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Națională a României - cataloage de periodice și colecții istorice. Surse de verificare recomandate pentru datarea colecțiilor, identificarea numerelor existente, continuitatea publicațiilor și confruntarea informațiilor din bibliografiile regionale cu fonduri primare.
    10. Arcanum Digitheca - colecții digitalizate de ziare și reviste. Reper util pentru consultarea edițiilor scanate ale unor publicații istorice, inclusiv pentru perioada postbelică și postcomunistă, acolo unde colecțiile sunt disponibile. În cazul Olteniei, oferă acces la arhive digitalizate precum „Cuvântul Libertății” și „Gazeta de Sud” pentru intervale extinse.
    11. Site-ul „Gazeta de Sud” și arhiva publică a publicației. Sursă pentru prezentul digital al presei oltenești, pentru autodefinirea publicației ca ziar regional al Olteniei și pentru distribuția în județele Dolj, Olt, Gorj, Mehedinți și Vâlcea.
    12. Site-ul „Cuvântul Libertății” și arhivele publice disponibile. Sursă pentru continuitatea postdecembristă a ziarului craiovean și pentru observația asupra trecerii de la „Înainte” la presa de după 1989. Folosită cu prudență, ca sursă de istorie instituțională și de memorie redacțională.
    13. 7 min