Dulce Românie

În centrul oraşului Craiova, în aceeaşi curte cu sediul central al Bibliotecii Judeţene "Alexandru şi Aristia Aman" se află casa în care a locuit poeta Elena Farago, reprezentantă strălucită a literaturii române şi a vieţii culturale craiovene. Sursă www.memorielocala.aman.ro

Poezia Revedere, de Mihai Eminescu, a fost publicată în revista „Convorbiri literare”, la 1 octombrie 1879, deşi fusese scrisă cu câţiva ani înainte. Sursele de inspiraţie sunt doinele culese de poet în peregrinările sale prin ţară, în care codrul este simbolul universului, al regenerării veşnice. Creaţie de maturitate, această poezie reflectă o nouă modalitate de abordare a folclorului, ideile populare fiind îmbogăţite şi înnobilate cu profunde gânduri filozofice. Sursă: www.crispedia.ro

În Grădina Ghetsemani de Vasile Voiculescu (tema și viziunea despre lume, comentariu, apartenența la tradiționalism) face parte din programa pentru Bacalaureat.

Poezia “Aci sosi pe vremuri” de Ion Pullat face parte din programa pentru Bacalaureat. ————————————————————————————————————————————Poezia tradiționalistă

“Aci sosi de vremuri” de Ion Pillat (tema și viziunea despre lume, comentariu pe strofe, eseu, text poetic tradiționalist, fișă de lectură)

Alecsandri începe să publice pasteluri în 1868, în diverse numere ale Convorbirilor literare.

Veronica Porumbacu este o reprezentantă de frunte a comunităţii evreieşti din România, comunitate care a ridicat de-a lungul timpului din sînul ei mari creatori în sferele culturii române. Această sensibilă creatoare, licenţiată în filosofie, pe numele ei real Veronica Schwefelberg, s-a afirmat a fi unul dintre cele mai valoroase condee feminine din epoca sa, cu deosebire în literatura pentru copii şi, deopotrivă, în creaţia de inspiraţie social-proletară de înaltă calitate. Remarcabilă prin stilu-i militant şi patriotic, consecvent revoluţionar, Veronica Porumbacu a creat adevărate decoraţii lirice închinate clasei muncitoare şi eroilor ei cunoscuţi sau anonimi. A lucrat ani de zile în presa literară de prim plan şi a fost căsătorită cu criticul literar Mihai Petroveanu. S-a născut la Bucureşti, în anul 1921 şi a murit tragic, împreună cu soţul ei, la Bucureşti, în marele cutremur din 4 martie 1977. Sursă: http://nicolaenicu.blogspot.com/2015/01/tatal-meu.html?m=1

Vasile Militaru fost unul dintre cei mai populari poeţi ai perioadei interbelice, iar unele dintre compoziţiile sale (ca poezia „Mama”, dedicată lui George Enescu şi devenită cunoscuta romanţă „A venit aseară mama...”) au fost puse şi pe muzică, bucu­rîn­du-se astfel de un plus de promovare, dar şi de rezistenţă în timp“ arafa scriitorul Răzvan Codrescu. Sursă: Adevărul

Astăzi este 8 martie și este ziua Mamei. Nu uita să ii urezi La Mulți Ani! Sfat IMPORTANT de la soție: “Nu uita de bunica!”

Nicu-a spart o cana, plici!

Neatent, ce poti sa-i zici?

Se gandeste, se gandeste,

Cana... nu se mai lipeste!

Vine tata:

- Ce-i cu tine? Ce stai suparat copile?

Lacrimi mici apar sub geana.

- N-am nimic, am spart o cana!

- Rau, dar nu pot sa te cert,

Ai spus drept si eu te iert!