Un raport OCDE arată, pe de o parte, decalajele care separă România de statele dezvoltate, iar, pe de altă parte, oferă recomandări pentru îmbunătățirea performanțelor economiei locale. Analiza arată câte schimbări sunt de făcut în economia și societatea românească.

De obicei, rapoartele instituțiilor de specialitate referitoare la România sunt extrem de amănunțite, dar concentrate pe anumite domenii. De exemplu, analizele agențiilor de rating se referă la indicatorii macroeconomici și financiari.

Există o excepție și anume raportul prezentat la începutul acestei săptămâni de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Organizația surprinde în analiza sa întreaga societate românească, de la indicatorii macroeconomici, la cei sociali și de la analiza sistemului de sănătate, până la indicatorii demografici. Fără a omite regimul fiscal. Este o analiză exhaustivă a economiei și societății românești realizată cu ajutorul indicatorilor consacrați, dar și prin comparații sugestive cu statele OCDE. Doar raportul de țară al Comisiei Europene își propune să fie la fel de cuprinzător.

Ca o observație generală, trebuie spus că raportul OCDE este un „duș rece” pentru economia și societatea românească. Nu prin dorința de a critica situația în care se află România, ci, dimpotrivă, prin analiza obiectivă care arată prin cifre și comparații, nu prin comentarii, zonele în care România este fie rămasă în urmă față de media statelor OCDE, fie lipsită de performanță.

Mesajele cheie ale OCDE pleacă de la expansiunea fiscală (creșterea deficitului bugetar) care creează riscul unei traiectorii nesustenabile a datoriei publice. Soluțiile pentru corectarea dezechilibrelor fiscale sunt eficientizarea cheltuielilor și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, se spune foarte clar că deciziile privind politica monetară nu trebuie să scadă dobânda-cheie până când inflația nu va ajunge la ținta BNR.

Există și constatarea că tinerii, femeile și persoanele în vârstă cu calificare scăzută sunt prezenți în număr redus pe piața oficială a muncii. Soluțiile pentru creșterea ocupării sunt o educație mai bună, îngrijirea copiilor la prețuri accesibile, politici incluzive privind forța de muncă și performanțe mai bune ale sistemului de sănătate. În plus, recomandarea este ca România să încurajeze dezvoltarea inovării și să adopte tehnologiile digitale.

Dincolo de mesajele generale, analiza OCDE se extinde în multe domenii. Și de cele mai multe ori, ele nu avantajează România. Totuși, convergența veniturilor cu țările OCDE a fost accentuată. Dar, o problemă este nivelul NEET, adică tinerii cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu sunt incluși în nicio formă de învățământ și nici nu lucrează. La acest capitol, România este mult peste media OCDE fiind pe primele locuri alături de Turcia și Columbia. România a făcut progrese semnificative în integrarea în economia globală, datorită, în primul rând, investitorilor străini care au venit în țară.

Rata inflației rămâne ridicată, iar creșterile de salarii au început să se tempereze în comparație cu nivelul ridicat din anul 2024. Salariile în termeni reali au crescut mai rapid decât productivitatea și chiar dacă rămân la un nivel redus față de majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, ritmul de creștere a fost accentuat. De exemplu, în anul 2024, salariile în sectorul public au crescut cu 18,5%, iar salariul minim cu 30%.

Raportul OCDE arată că veniturile bugetare au stagnat, iar cheltuielile au crescut. Analiza compară cheltuielile bugetului României, ca procentaj din PIB, față de media OCDE. Astfel, România cheltuiește mai mult decât media OCDE pentru transport și ordine publică, mai puțin pentru educație, sănătate și protecție socială și practic egal pentru apărare.

De exemplu, salariile din sectorul public reprezintă o pondere relativ mare din totalul cheltuielilor guvernamentale, respectiv 25,7% față de media OCDE de 20%. Ceea ce arată că există un potențial de reducere a cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Desigur, analiza OCDE dedică un capitol sistemului fiscal (care trebuie reconfigurat), dar și sistemului de sănătate sau politicii privind forța de muncă. Prin analizele sale, OCDE pune o oglindă în fața economiei și societății românesti. Se uită cineva cu atenție?