Deficitul bugetar este mare, deficitul comercial este tot mai mare. Dar, banii din deficite nu contribuie la creșterea economică. Evoluția PIB este în continuare modestă.

Uneori, ai senzația că societatea românească este un fel de „gaură neagră”. Te întrebi unde intră atât de mulți bani în economie fără ca rezultatele să fie vizibile. De exemplu, ieri, Institutul de Statistică a publicat datele privind comerțul internațional. În primele cinci luni ale acestui an, importurile au totalizat 53,7 miliarde de euro, au crescut cu aproximativ 6%, iar deficitul comercial a ajuns la 14,3 miliarde de euro, cu 16% mai mult decât în anul precedent.

Desigur, o parte din importuri sunt folosite pentru a fi prelucrate sau înglobate în produse care merg apoi la export. O altă cotă importantă din produsele importate sunt consumate în țară. Creșterea deficitului comercial este galopantă și desigur te poți întreba: până unde va ajunge?

S-a încetățenit expresia deficite gemene care se referă la statele care au în același timp deficit bugetar și deficit al balanței comerciale. România este în această situație și după primele cinci luni ale acestui an avem și o coincidență. Adică, deficitul bugetar a ajuns la 64,2 miliarde lei, iar deficitul comercial a fost de 14 miliarde de euro, adică aproximativ 70 miliarde de lei. Ceea ce înseamnă că deficitele au ajuns să fie cu adevărat gemene, adică apropiate ca valoare.

Desigur, economic vorbind între cele două deficite este o legătură, care nu presupune neapărat că trebuie să fie valori aproape egale. Iată că anul acesta s-a întâmplat iar acest lucru întărește ideea că banii din deficitul bugetar alimentează deficitul comercial. Ceea ce este corect, dar nu strict legat de cifre.

Mai complicat este că deficitele gemene nu ajută cu nimic la creșterea economiei. Cel mai bine este demonstrat de creșterea redusă pe care a înregistrat-o economia românească în primul trimestru al acestui an.

Datele statistice demonstrează acest lucru. Să ai un deficit bugetar de 3,39% din PIB, adică 64 miliarde de lei, să ai un deficit comercial de aproape 70 miliarde de lei și să obții o creștere economică anuală de numai 0,3% din PIB este mai mult decât o contraperfomanță, este o întrebare fără răspuns.

Structura economiei și contribuția ramurilor la creștere ne arată impasul în care se află economia românească. Mai exact, unele ramuri și-au redus impactul în economie și, de asemenea, au o contribuție redusă la creșterea economică.

De exemplu, în primul trimestru, agricultura și-a adus un aport la PIB de numai 1,7% și are contribuție zero la creșterea economică. Industria chiar a avut un efect negativ asupra evoluției PIB, minus 0,5%. Construcțiile, au avut o contribuție pozitivă, 0,4% la creșterea economică și este ramura cu cea mai bună performanță.

Comerțul este sectorul cu cea mai mare contribuție la PIB, 23%, dar cu o contribuție negativă la creșterea economică, minus 0,2%. Cifra este un semnal de alarmă, pentru că această scădere indică problema pe care o are consumul și anume o încetinire a creșterii. Ne place sau nu consumul a fost în ultimii ani un motor de creștere economică. După cum arată cifrele, economia locală va pierde acest motor.

În rest, toată lumea navighează între contribuție negativă și puțin peste linia de plutire, De exemplu, domeniul bancar și al asigurărilor este la zero la capitolul contribuție la creșterea economică. La fel stă și domeniul tranzacțiilor imobiliare, un domeniu care a pus umărul la dezvoltarea României, dar care acum a înregistrat minima contribuție la creșterea PIB, de 0,1%.

Cifrele arată că marile deficite gemene se scurg ca apa în nisip, adică au contribuții minore la creșterea economică, iar pe cale de consecință chiar creșterea economică este foarte redusă. Încă o dată: unde se duc banii? Importurile au crescut, dar consumul încetinește, deficitul bugetar s-a mărit, dar investițiile au o contribuție modestă la creșterea economică. Parcă nimic nu se leagă, în afară de un indicator: au crescut economiile în bănci ale firmelor și populației. Ceea ce este un nou paradox al economiei românești.