PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul) - INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews) - România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea)

Elefantul din odaia nașterii guvernului și fereastra de timp care se închide (SpotMedia)

De aproape o lună România are premier și guvern interimar cu puteri limitate. Nu va putea trimite pe 4 iunie la Bruxelles un plan fiscal adoptat de reducere a deficitului bugetar la 7%, o reformă fără de care urmează blocarea fondurilor europene.

E posibil să fi obținut de la Comisia Europeană o mică amânare, până la final de iunie, pentru adoptarea planului prin OUG, altă soluție nu prea există, de către un guvern cu puteri depline.

Ca să ne încadrăm măcar în această amânare, săptămâna aceasta ar trebui să avem cel puțin numele premierului și formarea guvernului să intre în linie dreaptă.

Există un singur nume politic credibil, de la distanță, pentru cetățeni. Ilie Bolojan. Dar cel mai mare partid, indispensabil guvernării, este PSD. De el depinde însăși existența guvernului și în mod normal el ar putea pretinde legitim funcția.

PSD nu o vrea în mod special, dar nici nu o poate da degeaba. Deci cere compensații. Și pe masă e zestre mare, de la șefia SRI, pe care președintele doar o propune, majoritatea o decide în Parlament, șefia Camerei Deputaților, a Senatului, dacă dl Bolojan devine premier, doua poziții de judecători CCR, ministerele cheie, șefiile radio și TV publice, Avocatul Poporului etc.

Și, sigur, mai există o întrebare cheie. Poate Ilie Bolojan să aibă încredere în PSD, în solidaritatea acestuia la greu, chiar dacă obține un acord acoperitor al coaliției?

Pe de o parte, PSD nu are decât o conducere provizorie până la congresul din august. Acum va semna Sorin Grindeanu, dar asta nu înseamnă că viitorul președinte va rămâne de acord cu înțelegerea și că o nouă formulă de conducere nu va încerca să o remodeleze sub presiunea răsturnării guvernului.

Sunt multe întrebări sensibile în jurul cărora se învârt discuțiile acestor zile, dar ar fi  grav să mai treacă o săptămână cu tot felul de comisii și tatonări, fără desemnarea unui premier, comentează pe pagina SpotMedia jurnalista Ioana Ene Dogioiu.

PSD, în căutarea doctrinei pierdute. Cum poate partidul să recâștige încrederea electoratului ANALIZĂ (Adevărul)

Finalul ciclului electoral deschide în PSD o perioadă cu mize ce depășesc simpla schimbare de lideri. În toamnă, formațiunea politică va organiza un Congres pentru alegerea noii conduceri și redefinirea liniei ideologice. 

Cei care solicită schimbarea doctrinei au spus că Partidul Social Democrat trebuie să devină un partid conservator. Astfel, la următorul Congres al PSD partidul ar părăsi familia social-democrată europeană și ar putea să își schimbe și numele.

În prezent, statulul PSD menționează că „Partidul Social Democrat este un partid de stânga modern şi progresist, un partid naţional cu vocaţie europeană, membru al Partidului Socialiştilor Europeni şi al Internaţionalei Socialiste, continuatorul tradiţiei social-democraţiei româneşti” și „promovează doctrina social-democrată”.

Politologul Cristian Pârvulescu explică faptul că „stânga se centrează pe egalitate. Și la marile subiecte care sunt cruciale pentru egalitate, PSD este pe poziție ultraconservatoare cvasifascistă. De exemplu, problema căsătoriei între persoanele de același sex sau a parteneriatului civil. Problema avortului. (...) Problema migrației. Sunt foarte multe probleme pe care le abordează din perspectivă de dreapta. (...) în Europa centrală și de est nu s-au putut construi partidele de stânga, pentru că au fost decredibilizate de comuniști și pentru că nu prea a existat susținere”.

Practic, PSD este un partid post-comunist dezideologizat, un partid care încearcă să ia voturi de peste tot, pentru care ideologia nu are nicio importanță, completează expertul pentru ziarul Adevărul.

INTERVIU Important economist, autor a 50 de cărți: „Un dezastru pentru România. Adică lucrez și 65% dau la stat?” / Dă un exemplu de companie de stat „pe care politicienii au pus-o pe butuci” (HotNews)

Directorul Institutului de Prognoză Economică din cadrul Academiei Române, Lucian Albu, reputat economist de dreapta și profesor, a discutat pentru publicul HotNews despre măsurile necesare României în dezbaterea echilibrării bugetului. Albu a atras atenția că una dintre cele vehiculate măsuri poate avea cele mai nefaste efecte pentru populație: impozitarea progresivă. „Cum am mai stimula forța de muncă să mai muncească?”, spune el. 

Economistul consideră că pe termen scurt creșterea TVA pentru celelate categorii care nu sunt în prezent la cota de 19% poate să fie o sursă „foarte sigură de a crește gradul de colectare și de a mai reduce din deficit”.

România, pământ chinezesc. Branduri românești sunt aplicate pe produse realizate în China și apoi vândute în țara noastră. Expert: „Este un vid legislativ” (Libertatea)

Tot mai multe companii autohtone comercializează în România produse cu propriile branduri și logouri, dar, de fapt, acestea sunt realizate în China. Acest fenomen se observă în special în industria auto și cea de electronice, dar este valabil și în altele, precum mobilă sau textile.

Aceste produse sunt mai scumpe decât se vând în statul asiatic, câteodată costă chiar dublu sau triplu, sunt dar mai ieftine decât modelele europene sau americane similare comercializate în țara noastră. Libertatea vă prezintă cele mai întâlnite cazuri.

Dacia Spring este, de fapt, un Dongfeng.

Modelul electric al producătorului auto nu are nimic de-a face cu fabricile de la Mioveni. Acesta este produs în China de către un alt partener de afaceri al Renault, respectiv producătorul de stat Dongfeng. Însă în timp ce modelul chinez pornește cu un preț de la 5.500 de dolari pe Alibaba, echivalentul a 4.850 de euro, în România, grupul francez a trecut un preț de pornire de la 16.900 de euro în cea mai puțin dotată versiune, conform site-ului Dacia. Versiunea cea mai scumpă are un preț de listă de 19.900 de euro. Prețul prin programul Rabla pleacă de la 11.400 de euro.

Sorin Mierlea, președinele asociației Infocons, care se ocupă cu protecția consumatorilor, spune că nu există legislație care să definească foarte clar ce înseamnă produs românesc.