Săptămâna trecută, Comisia Europeană a adoptat o derogare de la normele care reglementează intervențiile PAC, oferind statelor membre posibilitatea să le plătească producătorilor agricoli avansuri mai mari din plățile directe și de dezvoltare rurală, pentru anul de cerere 2024.

Dacă țările UE vor face uz de această posibilitate, fermierii vor putea primi, începând cu 16 octombrie, până la 70% din plățile directe în avans, comparativ cu 50% în prezent. În mod similar, plățile în avans pentru intervențiile bazate pe suprafață și pentru cele bazate pe animale din cadrul dezvoltării rurale pot ajunge până la 85%, în loc de 75%, procentajul obișnuit, potrivit unei informări a Reprezentanței Comisiei Europene în România.

Decizia a fost luată la cererea statelor membre și a fost girată de comitetele de specialitate, fiind justificată de nevoia de a asigura lichiditate agricultorilor europeni care se află sub presiunea simultană a mai multor factori, precum costurile mari cu inputurile și nivelul redus al prețurilor produselor agricole, la care s-au adăugat fenomenele meteorologice nefavorabile și ratele ridicate ale dobânzilor pe piețele financiare europene.

 

Întârzierea plății subvențiilor a adus statul francez în instanță

Fermierii francezi care se află în perioada de conversie la agricultura ecologică au câștigat procesul intentat împotriva administrației de la Paris, din cauza întârzierii plății subvențiilor PAC. Tribunalele din Lyon, Bordeaux și Nantes recunosc că statul francez ar fi trebuit să efectueze plățile în maximum un an de la depunerea cererilor, un termen considerat de instanțe rezonabil, dar care nu a fost respectat. Decizia este definitivă, iar acum statul francez va trebui să-i despăgubească pe fermierii care s-au adresat justiției, se arată într-un comunicat al Federației Naționale pentru Agricultura Ecologică.

Franța nu este un caz singular în Uniunea Europeană în privința amânării plăților către fermierii aflați în procesul de conversie la agricultura organică. Germania a acordat ajutoarele cu câteva luni mai târziu în acest an, deși nu la fel de multe ca în Franța, a declarat directorul adjunct al IFOAM Organics Europe pentru euractiv.com. În Irlanda, unde administrația națională a întâmpinat dificultăți în coordonarea diferitelor scheme de finanțare, întârzierile au devenit regulă. Spania se confruntă cu probleme similare, din cauza erorilor din dosarele fermierilor.

Reprezentanții sindicatelor agricole le cer oficialilor europeni să abordeze întârzierile privind ajutorul PAC pentru fermele care trec de la agricultura convențională la cea ecologică și să armonizeze sistemul în întreaga Uniune.

 

Piața certificatelor de carbon, model pentru crearea unei noi platforme

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are în vedere crearea de noi instrumente financiare menite să compenseze fermierii și comunitățile locale care protejează ecosistemele. „Creditele pentru natură” ar putea fi unul dintre ele. Ideea a fost lansată de von der Leyen la o conferință pe teme de mediu, care a avut loc, recent, la München.

Sistemul ar putea fi o extensie a pieței certificatelor de carbon, invocată de von der Leyen ca un exemplu de mecanism funcțional care și-a demonstrat eficiența. „Principiul este foarte simplu. Vrei să poluezi – plătești. Vrei să eviți plata – inovezi”, a subliniat oficialul european în discursul său, adăugând că același lucru s-ar putea aplica și în cazul creditelor pentru natură. Ea a mai spus că în prezent se lucrează „intens cu statele membre pentru dezvoltarea primelor proiecte pilot care să sprijine acest proces”.

 

Regulamentul UE privind defrișările nu este dorit nici de partenerii comerciali, nici de industria europeană

Cancelarul german Olaf Scholz dorește să amâne aplicarea noilor norme ale Uniunii Europene care urmăresc să prevină vânzarea pe piața comună a produselor rezultate în urma defrișărilor și face lobby la Bruxelles în acest sens, potrivit publicației Politico.

Scholz este primul șef de guvern din blocul comun care a cerut amânarea noilor reguli ce ar urma să intre în vigoare în luna decembrie.

Noua legislație a fost criticată în ultimele luni atât de partenerii comerciali ai UE, cât și de industriile europene. Întreprinderi din diverse sectoare, inclusiv din agricultură și silvicultură, au evocat complexitatea noilor cerințe, care le vor obliga să demonstreze că lemnul, cafeaua, cacaoa, soia, uleiul de palmier, cauciucul, bovinele nu provin de pe terenuri defrișate și au cerut o amânare pentru a-și pregăti sistemele de trasabilitate și de de due diligence.

Țări precum Brazilia, Indonezia și Malaezia susțin că regulamentul UE privind produsele asociate cu defrișările și degradarea pădurilor va stabili bariere comerciale, va afecta micii fermieri și riscă să perturbe comerțul global și să conducă la creșterea prețurilor. Potrivit EFE Agro, ministrul brazilian al agriculturii a declarat, recent, că dacă Bruxellesul nu va reevalua urgent legislația, va lua în considerare „alte mecanisme” pentru a preveni implementarea unilaterală de către UE. Executivul european exclude întârzierile solicitate, dar promite că la începutul lunii octombrie va publica documentele tehnice care vor ghida implementarea noii legislații, scrie Euractiv.