
Sign up to save your podcasts
Or


Send us a text
“fervoarea ca o toamnă de îngeri»
este un poem scris
sub licența @drian ©onstantin burdușa™ .
El apare în istoriografia personală datat în data de 26 octombrie 2021.
Poemul arată astfel :
fervoarea ca o toamnă de îngeri
atât a murit toamna asta
atât s-a zguduit durerea înlăuntrul său
copacii despicându-i de frunze
că timpul s-a întâmplat să crape pe la colțuri
irepetabil și iremediabil
și femeia s-a descălțat de duioșia ei
împietrită în lacrimi între ghizdurile fântânii celei săpate
între omoplații bărbatului ei
cu toată sudoarea fervorii
celei de toate zilele
căci ceea ce nu înțelege nimeni
este tocmai indispensabila necesitate a fervorii
fervoarea
este ceea ce unește
existența cu lumina și cu timpul
uite
și acum simt cum țâșnește din mine strigătul
ca o crăpătură de lumină
răzbătută prin tăișul curgerii
până la prăsele
până la sânge
ce îngeri am putea fi
dacă prin venele noastre ar curge lumină
și toamna
ofilindu-ne
pielea s-ar face galben -ruginie
ce colorate ar fi străzile și orașele
și câtă poezie ar umple tramvaiele albe de rugina facerii de lumină
ce patrie de îngeri
ce toamnă de descântec
ce strigăt de lumină
am fi
tomnindu-ne din atâta iubire
@ndrei filip ©onstantin burdușa™
în anul de restriște 7529 de la facerea lumii
în a douăzeci și șasea zi de brumărel în Ghiroda
https://poemeleuriasului.blogspot.com/
https://toamnanelinistiimele.blogspot.com/
https://burdusa.blogspot.com/
https://burdusas-podcast.podsite.io/
https://www.buzzsprout.com/1760769
Copyright © 2021 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA™
Support the show
By BURDUȘA ADRIAN CONSTANTINSend us a text
“fervoarea ca o toamnă de îngeri»
este un poem scris
sub licența @drian ©onstantin burdușa™ .
El apare în istoriografia personală datat în data de 26 octombrie 2021.
Poemul arată astfel :
fervoarea ca o toamnă de îngeri
atât a murit toamna asta
atât s-a zguduit durerea înlăuntrul său
copacii despicându-i de frunze
că timpul s-a întâmplat să crape pe la colțuri
irepetabil și iremediabil
și femeia s-a descălțat de duioșia ei
împietrită în lacrimi între ghizdurile fântânii celei săpate
între omoplații bărbatului ei
cu toată sudoarea fervorii
celei de toate zilele
căci ceea ce nu înțelege nimeni
este tocmai indispensabila necesitate a fervorii
fervoarea
este ceea ce unește
existența cu lumina și cu timpul
uite
și acum simt cum țâșnește din mine strigătul
ca o crăpătură de lumină
răzbătută prin tăișul curgerii
până la prăsele
până la sânge
ce îngeri am putea fi
dacă prin venele noastre ar curge lumină
și toamna
ofilindu-ne
pielea s-ar face galben -ruginie
ce colorate ar fi străzile și orașele
și câtă poezie ar umple tramvaiele albe de rugina facerii de lumină
ce patrie de îngeri
ce toamnă de descântec
ce strigăt de lumină
am fi
tomnindu-ne din atâta iubire
@ndrei filip ©onstantin burdușa™
în anul de restriște 7529 de la facerea lumii
în a douăzeci și șasea zi de brumărel în Ghiroda
https://poemeleuriasului.blogspot.com/
https://toamnanelinistiimele.blogspot.com/
https://burdusa.blogspot.com/
https://burdusas-podcast.podsite.io/
https://www.buzzsprout.com/1760769
Copyright © 2021 ADRIAN CONSTANTIN BURDUȘA™
Support the show