Economia reală

Fitch și S&P, braț la braț, duc România în zona periculoasă a ratingului de țară


Listen Later

Anul trecut, Fitch, anul acesta, S&P. Ambele agenții de rating au înrăutățit perspectiva României. Se va ajunge la retrogradarea în categoria junk? Nimeni nu își dorește, dar analiștii agențiilor și finanțatorii internaționali trebuie să vadă progrese în reducerea deficitului bugetar.

Agenția Standard and Poor’s (S&P) a înrăutățit perspectiva ratingului de țară pentru România de la stabilă la negativă. Era previzibil. În iarna anului trecut, Fitch făcuse prima mișcarea de retrogradare a perspectivei ratingului. Între Fitch și S&P nu este mimetism. Ambele agenții văd la fel economia românească.

Să facem câteva comparații între analiza Fitch, din decembrie 2024, și cea din 24 ianuarie a.c., a agenției Standard and Poor’s. Anul trecut, Fitch lua în calcul câțiva factori-cheie pentru înrăutățirea perspectivei. În 17 decembrie 2024, agenția de evaluare anticipa că deficitul bugetar va ajunge la 8,2% din PIB. Fitch constata că nivelul deficitului public este mai mult decât dublu decât în statele care au o cotație a ratingului egală cu cea a României.

De asemenea, estimările de anul trecut ale agenției Fitch arătau că România va realiza o consolidare fiscală, adică o reducere a deficitului bugetar, dar insuficientă, respectiv anul acesta deficitul va ajunge la 7,5%, iar anul viitor va fi de 6,8% din PIB. După cum se poate vedea, cifrele sunt destul de departe de țintele pe care ar trebui să le atingă guvernul de la București.

Cum privește S&P situația bugetară. în ianuarie 2025? În primul rând, estimarea este că deficitul public va atinge anul acesta 7,5% din PIB (mai mult decât nivelul-țintă pe care și-l propune guvernul și care este de 7% și mai mult decât ceea ce România și-a asumat în planul fiscal). Pentru anul viitor, S&P arată că deficitul ar putea ajunge la 6% din PIB, dar doar în condițiile în care se vor lua măsuri de ajustare fiscală.

În al doilea rând, agenția trece în revistă evoluțiile mari ale bugetului și anume o creștere a veniturilor cu 12% față de anul precedent, dar și o creștere a cheltuielilor cu 20% față de anul 2023. Pe capitole de cheltuieli, creșterile au venit de la salarii bugetare, cu 28 miliarde de lei mai mult decât cu un an în urmă (peste 1% din PIB), de la transferurile bugetare pentru pensii, mai mari cu 14 miliarde de lei (aproximativ 0,8% din PIB), de la cheltuielile militare care vor ajunge la 2,5% din PIB și de la alocările publice pentru investiții care au fost suplimentate cu 24 miliarde de lei, adică aproximativ 1,4% din PIB.

Desigur, atunci când vine vorba de explozia deficitului bugetar, guvernul pune accent pe creșterea investițiilor, doar că analiștii privesc deficitul per total, nivelul investițiilor nefiind o scuză pentru valorile mari înregistrate.

O notă comună a celor două agenții de rating este analiza privind evoluția datoriei publice și așteptările referitoare la utilizarea fondurilor europene. Fitch menționează că datoria publică va crește la 62% din PIB anul viitor și va urca la 70% din PIB până în 2028 și precizează că este un procentaj mai ridicat decât media statelor cu un rating egal cu cel al României.

S&P estimează că în următorii trei ani datoria publică va depăși 60% din PIB și că la orizontul anilor 2025-2028 cheltuielile cu dobânzile vor fi de aproximativ 7,6% din veniturile bugetului de stat.

În ceea ce privește fondurile europene, ambele agenții de rating consideră că pot fi o bună sursă de investiții și creștere economică în condițiile unei ajustări fiscale așteptate. Fitch precizează că banii europeni vor fi relevanți în special până anul viitor, iar S&P notează că fondurile din PNRR sunt văzute și ca un catalizator pentru reforme.

Este clar că finanțatorii și agențiile de rating așteaptă decizii concrete de reducere a deficitului bugetar. În acest context, hotărârea președintelui Senatului, Ilie Bolojan, dincolo de sumele efectiv economisite, arată determinarea înalților funcționari ai statului de a reduce cheltuielile publice. Este o soluție pentru ca România să nu ajungă în categoria „junk”. Huiduielile pot fi mai sănătoase decât aplauzele din interes.

...more
View all episodesView all episodes
Download on the App Store

Economia realăBy RFI România