Progresul științific a ajutat omenirea să realizeze previziuni economice, politice, medicale, climatologice, etc. Cu toate acestea, există multe evenimente care ne iau prin surprindere și pe nepregătite. Cum putem face față cu succes lucrurilor neprevăzute din viata noastră?

Meritocrația este un indicator sănătos în anumite sisteme sociale. Însă în ce sens functioneaza când vorbim despre cine merită cu adevărat binecuvantarile divine?

Standardele lumii ne promit partenerul ideal, profesia ideală, casa ideală, mașina ideală, biserica ideală, țara ideală, etc. Dar ce înseamnă de fapt o viața la superlativ?

Statutul social se măsoară după multe criterii ridicole precum influența, puterea, bogăți, etc. Însă cea mai deranjantă atitudine este a acelor persoane care consideră că pot acționa după bunul plac. Se va face oare cândva dreptate tuturor?

Viața fără manifestarea bucuriei de a trăi poate fi amară.

Sunt de preferat o dispoziţie veselă şi o atitudine voioasă faţă de viaţă. Totuși, există o mare diferența între exces, si o apreciere reală a binecuvântărilor vieții.

Există multe dezbateri televizate sau expuse în mediul virtual pe teme serioase. Însă unul dintre marile minusuri ale acestor șiruri de opinii, este acela al minții înclinate să urmeze mulţimea. Cum scăpăm din acest cerc vicios?

Un aspect ciudat al lumii prezente este reprezentat de oameni care în culmea vigorii lor obosesc şi ostenesc, chiar tinerii în puterea vârstei ajung la un punct dincolo de care puterile nu-i mai ajută. Cum putem găsi acele rezerve de vitalitate de care avem nevoie pentru a ne ridica?

Poate spiritualitatea reprezentată de lozinci ieftine să încurajeze căutarea lui Dumnezeu? Cât de atenți suntem la premisele de la care plecăm în diverse subiecte, dar mai ales cele care-L privesc pe Dumnezeu?

Oamenii cheltuiesc timp, efort şi bani pentru lucruri de mică valoare sau fără valoare în timp ce neglijează lucrurile mai importante ale vieţii. Oare omul a fost creat pentru ceva mai mult?

Din nefericire, primul nostru impuls atunci când auzim vești tragice despre alții, este să-i criticăm moral. Când deja este prea târziu, ne întrebăm dacă s-ar mai fi putut face ceva și nu s-a făcut.