Cancelarul german Olaf Scholz a pierdut votul de încredere al Parlamentului. Criza politică din Germania a început odată cu plecarea liberalilor din coaliția semafor, cum a fost numită, formată din social-democrați, verzi și liberali, o coaliție între partide cu viziuni diferite, chiar divergente pe anumite subiecte. Vor fi alegeri anticipate în Germania, în 2025. Care e miza lor? L-am întrebat pe Valentin Naumescu, profesor de relaţii internaţionale la Facultatea de Studii Europene a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

Era previzibilă destrămarea coaliţiei tripartite?
Valentin Naumescu: „Într-adevăr, coaliţia semafor a mers greu de la început, din decembrie 2021. Sînt trei ani de mandat, au fost multe asperităţi, multe diferenţe de viziune între cancelarul social-democrat Olaf Scholz şi, în special, Partidul Liberal care voia o orientare de politici economice mai deschisă, mai spre dreapta. Era previzibil, pentru că după ieşirea liberalilor de la guvernare, toate partidele parlamentare au acceptat că nu se poate merge mai departe şi trebuie să se intre în alegeri anticipate.”

Olaf Scholz a fost perceput de la început ca un politician mai degrabă pragmatic decît ca un vizionar. El a venit la guvernare ca o soluţie, nu ca o promisiune, la scurt timp după încheierea pandemiei. A fost acesta un avantaj sau un dezavantaj în gesionarea crizei economice de după pandemie?

Valentin Naumescu: „Şi una, şi alta. Olaf Scholz a venit după Angela Merkel. E destul de greu să fii succsorul unui cancelar care a stat la putere 16 ani, o figură puternică, o figură carismatică. Olaf Scholz era mai degrabă opusul. I se spunea contabilul din politica germană. Un om mai degrabă aplicat, bun la finanţe, destul de tern, de puţin carismatic dar altminteri un politician experimentat, de cursă lungă, care cunoştea bine problemele guvernării în Germania şi care, pe măsura posibilităţilor – ale partidului său, ale coaliţiei, ale contextului internaţional –, a făcut faţă acestor ani de tranziţie post-pandemie. Însă, din păcate, acum a venit din nou acest val al recesiunii economice, deja Germania are un an de cînd este pe minus, o scădere mică deocamdată, de cam 0,5%-1%, dar care trebuie oprită pentru că altminteri, dacă se asociază şi cu o criză la uzinele Volkswagen, această recesiune poate arăta mult mai urît. Trebuie admis cu luciditate că, în momente de cădere economică, de obicei nu este stînga cea care reuşeşte să scoată lucrurile la liman, ci e nevoie de politici deschise, liberale, de stimulare a pieţei, a investotorilor privaţi, a interesului economic, a profitului, or asta de obicei o fac partidele de centru dreapta.”

Apasă PLAY pentru a asculta interviul integral!  

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin
Un produs Radio România Cultural