Guvernul a acordat o serie de derogări de la măsurile de blocare a angajărilor și de înghețare a salariilor la stat. Companiile cu capital de stat au primit dreptul să mărească veniturile salariale și să își crească numărul de angajați. Riscul este ca și alte categorii profesionale să ceară aceleași schimbări.

Guvernul a făcut un pas înapoi. Săptămâna trecută, la ședința Executivului a fost adoptată o ordonanță de urgență care modifică ordonanța trenuleț. Concret, noul act legislativ relaxează condițiile impuse de ordonanța, adoptată la sfârșitul anului trecut, unor companii și categorii profesionale.

Astfel, companiile cu capital majoritar de stat vor putea să crească salariile angajaților. Formulările ordonanței sunt alambicate, dar din ele se poate înțelege că fondul de salarii poate crește cu procentajul de creștere al salariului minim. Să reamintim că salariul minim a crescut la începutul acestui an, de la 3.700 la 4.050 lei, cu 9,5%, și de multe ori credem că nivelul salariului minim influențează doar câteva sectoare economice. Iată că, de fapt, salariul minim poate avea un efect semnificativ în economie.

Derogările de la ordonanța trenuleț sunt generoase. Ele se referă la companiile care au înregistrat profit în unul din ultimii trei ani, care au activități pentru industria de apărare, care derulează investiții strategice și care implementează proiecte finanțate cu fonduri europene plus cele listate la Bursa de valori București. Toate aceste întreprinderi nu doar că pot crește salariile, dar pot mări și numărul de angajați prin ocuparea posturilor vacante.

Dar, parcă, pentru a nu rata nicio companie de stat guvernul oferă și celor care care au pierderi posibilitatea de a mări salariile cu condiția să reducă nivelul pierderilor cu 5% față de anul trecut. O condiție care nu pare foarte greu de realizat.

Ordonanța de urgență adoptată de guvern este efectul protestelor și grevelor anunțate la câteva companii energetice importante, Transelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Hidroelectrica la care se adaugă Metroul din București.

Evident că o grevă la companiile energetice ar fi o amenințare serioasă pentru economia autohtonă, dar cedarea guvernului nu este nici ea de bun augur. În ultimă instanță, companiile de stat pot avea o politică proprie de salarizare, dar măsurile luate de guvern anul trecut doreau să fie un exemplu pentru întregul sector de stat (administrație centrală și locală plus companii) că Executivul își dorește să reducă sau măcar să țină sub control cheltuielile bugetare și să crească veniturile.

Indirect, o plafonare a salariilor din companiile de stat ar fi însemnat un profit mai mare și implicit un impozit mai mare plătit către buget. Este, însă, adevărat că în ultimii ani, guvernul a luat cât a vrut, adică tot mai mult, din profiturile înregistrate de companiile cu capital de stat.

Guvernul a mai făcut concesii și pentru unele categorii de angajați bugetari. Polițiștii, militarii și salvatorii montani vor fi plătiți dacă lucrează în zilele care sunt în mod legal libere. Ordonanța trenuleț a încercat să înlocuiască plata cu oferirea de zile libere.

Totodată, Executivul a deblocat și angajările în sistemul de sănătate. De altfel, guvernele din ultimii ani au eșuat constant în încercarea de a păstra constant numărul angajaților la stat.

Sunt trei concluzii care se pot trage în acest moment. Prima este că derogările acordate de guvern pot duce la un efect al „bulgărelui de zăpadă”, adică și alte categorii bugetare să facă presiuni pentru a fi exceptate de la măsurile luate anul trecut de Executiv. A doua este că nu trebuie să ne facem iluzii în ceea ce privește numărul salariaților din sectorul public. Va crește indiferent de ordonanțele guvernului. A treia: marea problemă este ce se oferă din bugetul public. Dacă recompensele sunt prea generoase, mai mari decât poate plăti economia reală, ele ar trebui temperate. Pentru că după ce au fost acordate va fi foarte greu să fie retrase.