Trump vs Harvard. Sau cum vrea președintele american să lupte cu așa-numita cultură „woke” din universitățile americane. Doar că Universitatea Harvard, cea mai veche și cea mai prestigioasă instituție de învățământ din America nu vrea să asculte de Donald Trump.

Ieri, președintele american a mai deschis un „front” și anume cu Universitatea Harvard. Donald Trump a luat și o decizie, respectiv a înghețat fonduri federale în valoare de peste două miliarde de dolari și a amenințat cea mai veche universitate americană că îi va retrage statutul fiscal de scutire de taxe. Dacă s-ar ajunge acolo, universitatea ar pierde anual milioane de dolari.

Ce i-a „cășunat” lui Donald Trump pe Harvard? E simplu: administrația Trump a cerut administrației universității Harvard să schimbe o serie de politici. De remarcat că Universitatea Columbia a cedat în fața solicitărilor de schimbare ale administrației Trump. Harvard, în schimb, în frunte cu președintele ei, s-a transformat într-o adevărată instituție dizidentă, respectiv a transmis în scris că nu va da curs cererilor administrației Trump.

Opoziția universității Harvard față de decizia președintelui american ar putea da curaj mai multor instituții de învățământ superior americane să respingă deciziile administrației Trump și chiar să se îndrepte în instanță împotriva guvernului federal.

Și totuși universitatea a făcut câțiva pași prin care și-a arătat buna credință. Astfel, a angajat câțiva avocați agreați de Casa Albă, a făcut câteva schimbări de personal la o serie de facultăți și a adoptat o definiție extinsă a antisemitismului. Nu a contat, iar experții de peste Ocean se întreabă dacă nu cumva colaborarea cu „diavolul” este neproductivă întrucât Universitatea Columbia a acceptat cererile guvernului federal, dar contractele în valoare de 400 milioane de dolari au rămas deocamdată suspendate.

Susținătorii MAGA cred că instituțiile de învățământ superior americane sunt focare pentru teme radicale de stânga și au promovat idei dăunătoare despre rasă și gen. În acest sens, tăierea finanțării de la stat este văzută ca o decizie corectă.

Totodată, este de așteptat ca universitatea să cheme în instanță administrația Trump. Instituția de învățământ dispune și de resursele financiare necesare și de know-how-ul aferent pentru a începe o bătălie cu administrația Trump în instanță. Procesul ar putea viza finanțarea de la stat, dar mai mult decât atât independența în luarea deciziilor. Iar acesta ar putea fi doar semnalul pe care Harvard l-ar putea da și altor universități.

La sfârșitul săptămânii trecute, administrația americană i-a cerut universității să modifice structura de conducere, să schimbe politicile privind disciplina studenților, admiterea în universitate și practicile de angajare. Deci, să schimbe aproape totul. Administrația federală a cerut eliminarea programelor de diversitate, echitate și incluziune și să prezinte un raport trimestrial până în anul 2028 în care să arate progresele făcute.

Ieri, avocații universității au respins cererile administrației. Niciun guvern, indiferent de partidul care este la putere nu ar trebui să dicteze universităților private, a spus președintele Harvard, Alan Garber, într-un mesaj adresat comunității.

Donald Trump a vrut să dea o lovitură așa-numitei culturi „woke” din universitățile americane pe care republicanii o acuză că fundamentează o ideologie de stânga. Numai că opoziția Harvard creează o problemă administrației și ar putea coagula nemulțumirile care nu sunt puține, pentru că universități de prestigiu, precum Princeton sau cea din Pennsylvania și-au pierdut și ele total sau parțial finanțarea de la stat. Ieri, reprezentanți ai universităților Yale și Stanford au semnat mesaje de sprijin pentru Harvard.

Universitatea Harvard are active de aproximativ 50 miliarde de dolari. Pentru o instituție de învățământ suma este remarcabilă, dar, cu toate acestea, granturile de 2 miliarde dolari de la stat și contractele de 60 milioane dolari sunt și ele importante.

Așadar, Universitatea Harvard se „ia la trântă” cu Trump. În joc nu sunt doar banii din finanțarea statului, ci onoarea și libertatea academică.