
Sign up to save your podcasts
Or


Send us a text
“ imperfecta carte a trăirilor mele” este un poem scris sub licența @ndrei filip ©onstantin burdușa™ . El apare în istoriografia personală datat în 1 ianuarie 2020.
Poemul arată astfel :
imperfecta carte a trăirii mele
I
deschid timpul în două jumătății perfect egale
ziua și noaptea
ziua se deschide în afară
noaptea se deschide înăuntru
la streașini zorii strălucesc pumnale de gheață
cu ghearele așteptării înfipte în același timp trecut
din care vin și eu
atât de adânc în minele meu
de aceea este și din ce în ce mai devreme
pe pașii din ce în ce mai târzii
la fiecare pagină la care deschid viitorul
lacrimile devin semințe și încolțesc
pe câmpurile nesfârșite ale vieții
la fiecare pagină la care deschid trecutul
înflorește o ramură de cireș alb
în țara cuvintelor mele
în care în fiecare carte are rădăcini adânci înfipte în țărâna
durerilor
de aceea
atunci când te așterni între buzele mele
atât de albă și curbă
rostește-mă pe numele meu de lumină
Tu
semnul meu de
Carte
În podcast poemul este recitat chiar de către autor.
Support the show
By BURDUȘA ADRIAN CONSTANTINSend us a text
“ imperfecta carte a trăirilor mele” este un poem scris sub licența @ndrei filip ©onstantin burdușa™ . El apare în istoriografia personală datat în 1 ianuarie 2020.
Poemul arată astfel :
imperfecta carte a trăirii mele
I
deschid timpul în două jumătății perfect egale
ziua și noaptea
ziua se deschide în afară
noaptea se deschide înăuntru
la streașini zorii strălucesc pumnale de gheață
cu ghearele așteptării înfipte în același timp trecut
din care vin și eu
atât de adânc în minele meu
de aceea este și din ce în ce mai devreme
pe pașii din ce în ce mai târzii
la fiecare pagină la care deschid viitorul
lacrimile devin semințe și încolțesc
pe câmpurile nesfârșite ale vieții
la fiecare pagină la care deschid trecutul
înflorește o ramură de cireș alb
în țara cuvintelor mele
în care în fiecare carte are rădăcini adânci înfipte în țărâna
durerilor
de aceea
atunci când te așterni între buzele mele
atât de albă și curbă
rostește-mă pe numele meu de lumină
Tu
semnul meu de
Carte
În podcast poemul este recitat chiar de către autor.
Support the show