Guvernele UE ar trebui să adopte astăzi planul de răspuns al blocului la tarifele impuse de Donald Trump. Există o gamă largă de opțiuni, inclusiv așa-numita bazooka. Dar comentatorii atrag atenția asupra divergențelor dintre membri.

UE ar trebui să-și păstreze sângele rece crede ziarul din Țările de Jos De Volkskrant:

"Durerea pe care oamenii o simt în portofel ar putea intensifica criticile la adresa lui Trump, dar ar putea alimenta, de asemenea, furia față de adversarii lui Trump și dorința de a-i pedepsi. Cea mai bună strategie în acest moment ar fi să-l lăsăm pe Trump să cadă pe propria sa sabie și să nu ne impunem noi înșine tarife la import, deoarece propriii cetățeni vor fi loviți cel mai tare pe termen scurt". (Sursa. Eurotopics)

Ziarul german Tagesspiegel crede că UE ar trebui să privească spre giganții tehnologici americani sau cel puțin la cei  care i s-au alăturat lui Trump în timpul învestirii sale.

”Amazon, Meta, Google și Co. câștigă aproximativ jumătate din profiturile lor în UE. O taxă digitală sau măsuri punitive i-ar lovi direct și puternic.

Niciodată până acum problema nu s-a discutat atât de deschis în UE. Dacă Jeff Bezos, Mark Zuckerberg, și alți CEO vor dori să împiedice acest lucru să se întâmple, cheia este la Donald Trump. Companiile au pierdut miliarde în timpul scurt în care Trump s-a aflat în funcție... E timpul să-și folosească influența”. (Sursa: Eurotopics).

Politico notează că Uniunea are în mână ramura de măslin, dar și bazooka.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus clar că dorește mai întâi să negocieze. Blocul oferea o schemă tarifară „zero pentru zero” pentru bunurile industriale.

Acesta este zăhărelul. (Și este destul de ușor de arătat, deoarece tarifele industriale transatlantice au fost în mod tradițional scăzute.)

Când vine vorba de bici, UE dorește să creeze impresia că negociază dintr-o poziție de forță. Dar capitalele sunt împărțite în funcție de exact ce instrument ar trebui să folosească.

Instrumentul Anti-Coerciție, o opțiune nucleară care nu a fost încă implementată, ar da putere executivului UE să lovească industriile de servicii din SUA, cum ar fi tehnologiile și băncile.

Tarifele lui Trump – care ar afecta exporturile UE  cu 380 de miliarde de euro – sunt exact genul de agresiune economică pe care UE l-a avut în vedere când a conceput acest instrument”.

Politico citează un înalt diplomat al UE care susține că, ”atunci când  comisarul pentru comerț Šefčovič a făcut un sondaj, doar câțiva miniștri au cerut ca toate opțiunile să fie puse pe masă, inclusiv bazooka comercială.

Irlanda și Italia – ale căror sectoare farmaceutice și vitivinicole se află în ochiul furtunii tarifare – au fost mai precaute”.

Există și o economie care speră să beneficieze de pe urma războiului comercial. Și aceea este Turcia, citim într-un grupaj realizat de Courrier International. Tarifele impuse acestei țări sunt de numai 10%, în timp ce acestea riscă să prejudicieze o serie de concurenți asiatici, în special în sectorul textil.

„În comparație cu alte țări, tarifele americane la importurile din Turcia sunt un rău mai mic”, potrivit Yeni Safak.

Iar Sabah consideră că ”Țările din Asia de Sud-Est sunt printre cele mai afectate de noile taxe vamale americane [46% pentru Vietnam, 49% pentru Bangladesh...]. Țări precum China, Vietnam, Bangladesh și Cambodgia sunt cei mai mari rivali ai Turciei, în special în sectoarele textile și de prêt-à-porter”.