Lasconi și Geoană răspund apelului lui Ilie Bolojan, de a se retrage pentru un singur candidat de „dreapta”: Amândoi sunt de acord, dar niciunul nu se retrage (G4Media) - Deceniul Iohannis (Recorder) - Ce vrea Nicușor Dan cu referendumul? Între nevoia de reformă a Bucureștiului și PR-ul politic steril, ocolim elefantul din cameră (Panorama)

În așteptarea unei minuni sabotate (SpotMedia)

Intrăm în ultima săptămână a unei campanii prezidențiale nu numai cu cei mai slabi candidați din istoria ultimilor 35 de ani, ci și cu strategiile cele mai inepte. Decontul lor, aproape inevitabil, îl vedem în ierarhiile sondajelor: finala între Marcel Ciolacu și George Simion, adică fără o opțiune viabilă nonPSD.

Marcel Ciolacu și-a ținut până acum foarte bine linia electorală, corectă de altfel, absolut neconflictuală, a pus capacul pe toate temele care puteau mobiliza la vot împotriva sa și a PSD.

De ce crește curentul suveranist în general? Pentru că ei sunt accesibili, expliciți, ușor de înțeles, pentru că ei țin aproape de agenda străzii, pentru că măcar par să înțeleagă ce îi preocupă pe oameni. Își cunosc electoratul și îl țintesc prin toate mijloacele accesibile, de la campania în teren, om cu om, până la imensa mobilizare pe rețele de socializare cu mesaje bine calibrate și foarte accesibile.

Răspunsul la această ascensiune a fost un val de atacuri la Simion, culminând cu scandalul “spion rus”. O masivă victimizare a lui George Simion, cu atât mai mult cu cât documentul desecretizat de Marcel Ciolacu nu susține teza spionajului. Toată isteria probabil că i-a făcut cadou lui George Simion câteva procente în loc să i le ia.

Și, mai notează editorialista SpotMedia, nici măcar în această campanie candidații așa zisei drepte nu au avut destul cap încât să încerce o strategie care să lase opțiuni deschise, loc de “bună ziua”, cum se spune.

Multe nu cred că mai sunt de făcut. Candidații se bulucesc spre ziua votului sperând la o minune pe care n-au făcut decât să o saboteze.

 

Lasconi și Geoană răspund apelului lui Ilie Bolojan, de a se retrage pentru un singur candidat de „dreapta”: Amândoi sunt de acord, dar niciunul nu se retrage / ”Facem sondaje independente” (G4Media)

Candidatul independent Mircea Geoană a răspuns, duminică, apelului preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor, Iie Bolojan, dorit premier de mai multe partide, care a vorbit despre riscul fragmentării votului, la primul tur al alegerilor prezidenţiale şi nevoia ca Nicolae Ciucă, Elena Lasconi şi Mircea Geoană să găsească o soluţie în ceasul al 11-lea, scrie G4Media. Geoană afirmă că singurul candidat care poate să ia voturi de peste tot şi să-l bată pe Ciolacu în turul doi este el, transmite News.ro.

Candidata USR la Preşedinţia României, Elena Lasconi, a afirmat că soluţia pentru a opri „blatul PSD” la alegerile prezidenţiale este nevoie de „un gest ferm: candidat unic de dreapta”, subliniind că este de acord cu afirmaţiile recente ale preşedintelui liberal al Consiliului Judeţean Bihor, Ilie Bolojan, pe acest subiect, transmite Agerpres.

Domnul Ciucă a refuzat, deja, să facem sondaje independente pentru a stabili cine este cel mai bine plasat şi pentru a avea un candidat comun. Dacă stă atât de bine în sondaje, cum se laudă prin articole plătite, de ce se fereşte să facă asta? Am venit cu această soluţie pentru viitorul României”, a afirmat Elena Lasconi, duminică, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

 

Deceniul Iohannis (Recorder)

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis. 

Ce s-a ales de speranțele de după Colectiv? Cum s-a manifestat puterea politică dincolo de zidurile groase ale Palatului Cotroceni? Am greșit sau nu punând mari așteptări pe umerii unui președinte? Ce-a mai rămas din independența Justiției pentru care s-a ieșit în stradă și pe care Klaus Iohannis a folosit-o ca trambulină electorală? La ce dimensiuni a ajuns pe tăcute puterea serviciilor de informații în România?

Deceniul Iohannis e unul în care Justiția, transparența și democrația au avut de pierdut în România.

Documentarul Recorder de două ore are aproape 400.000 de vizualizări în 13 ore de la postare.

 

Ce vrea Nicușor Dan cu referendumul? Între nevoia de reformă a Bucureștiului și PR-ul politic steril, ocolim elefantul din cameră (Panorama)

Pe 24 noiembrie, în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, bucureștenii vor putea vota și la referendumul propus de primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.

Referendumul este unul pur consultativ: nu va aduce niciun efect juridic imediat și niciun politician nu este obligat să îi respecte rezultatele. Pentru ca el să producă efecte reale, e nevoie ca Parlamentul să schimbe legea.

Pe scurt, primarul general vrea să ia din puterea de decizie a primăriilor de sector, asupra finanțelor locale și a autorizațiilor de construcție, și să o transfere la nivelul decizional al Capitalei: Consiliul General și Primăria Generală.

Cu toate acestea, Dan nu atacă direct problema reală din care derivă toate aceste controverse pe care primarul le visează rezolvate prin referendum: mai dorim sau nu un București împărțit pe sectoare, organizat și dezvoltat de șapte aparate decizionale? Pentru că, în logica unui oraș administrat pe sectoare, dar cu regulile dorite de Nicușor Dan, ne-am trezi într-o situație absurdă: cetățenii plătesc taxe locale și votează decidenți la sector, însă împărțirea banilor și deciziile importante nu au loc la sector, atrage atenția Panorama.

A treia întrebare, cea propusă de consilierii PSD, privind eventuale programe anti-drog desfășurate de primăria Capitalei în școlile din București, este total nepotrivită, în opinia lui Ovidiu Voicu.

„E ridicolă întrebarea. Ce om de bună credință ar zice nu la asta? Dar dincolo de asta, Primăria nu are responsabilități în zona de educație. Primăriile de sector se ocupă de școli. Și atunci nu are niciun sens. De ce nu fac pesediștii ceva, cei care sunt la sectoare?”, spune directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică și expert în științe politice.