România nu reușește să restructureze instituțiile de stat și drept urmare nu poate să scadă cheltuielile publice. În schimb, Franța face un plan de fuziune sau desființare a unor agenții guvernamentale.

De cel puțin cinci ani, guvernele României își propun să restructureze instituțiile statului. Rezultatele sunt aproape de zero. Sunt doar două lucruri concrete pe care le putem menționa. Cu patru ani în urmă, ministrul economiei de atunci, Claudiu Năsui, a încercat să schimbe ceva la agențiile și companiile din subordinea ministerului. Năsui era hotărât să ducă până la capăt restructurarea ministerului, dar înainte să se întâmple acest lucru a fost obligat să plece din funcția de ministru.

Un al doilea caz concret îl vedem în acest moment la Ministerul Dezvoltării. Ministrul Cseke Atilla a anunțat că se desființează Agenția Națională pentru Locuințe (ANL) și Institutul Național de Administrație. Este adevărat o încercare de restructurare.

În rest, ministerele și instituțiile publice nu au făcut nimic pentru a aplica un program de restructurare, chiar dacă guvernul și l-a asumat. În urmă cu un an de zile, premierul Ciolacu „se bătea cu pumnii în piept” cerându-le miniștrilor să prezinte planuri de restructurare ale instituțiilor din subordine. Astăzi, nimeni nu mai știe ce s-a întâmplat cu reorganizarea, iar rezultatele sunt practic invizibile.

De altfel, se pare că de la membrii guvernului până la experți, nimeni nu se mai așteaptă să vadă restructurarea instituțiilor statului. Toată lumea parcă s-a resemnat cu ideea că nu se poate face nimic în materie de reducere a instituțiilor statului și implicit de scădere a cheltuielilor bugetare.

Această senzație se răspândește și în ceea ce privește angajații din autoritățile locale, chiar dacă este evident că personalul din aceste instituții este supradimensionat. Sunt economiști români care susțin că nu se pot micșora cheltuielile bugetare și că soluția pentru a echilibra bugetul este creșterea de taxe și impozite.

În acest context, la începutul săptămânii, ministrul francez al conturilor publice a anunțat că va începe o curățenie în rândul instituțiilor de stat. Reorganizarea va face parte din proiectul de buget pentru anul 2026. Ministrul conturilor publice a declarat că o treime din agențiile statului vor fuziona sau vor fi pur și simplu desființate. Guvernul francez își propune să construiască un stat mai puternic și mai eficient. Fuziunile și desființările de instituții vor duce la reducerea numărului de angajați bugetari,

De exemplu, guvernul francez a avansat ideea ca ieșirile din sistem prin pensionare să nu mai fie înlocuite cu noi angajați. Ar fi vorba despre 180.000 de salariați care ar trebui să iasă la pensie.

Bugetul de stat francez arată că există 434 de instituții de stat care primesc o finanțare publică în valoare de 77 miliarde de euro și care angajează 180.000 de funcționari.

Presa franceză se întreabă: care ar putea fi agențiile de stat care ar putea să dispară? Deocamdată, se știe că universitățile nu vor fi atinse. În schimb, se anticipează că ar putea fi atinse cele patru agenții guvernamentale din domeniul cercetării, care împreună au 50.000 de angajați. Al doilea sector este cel al tranziției ecologice, domeniu care adună patru agenții guvernamentale și peste 10.000 de funcționari. De asemenea, pe „lista neagră” s-ar putea afla și Comisia Națională pentru Dezbatere Publică.

Francezii nu mai înțeleg cum funcționează unele instituții publice. Ministrul a declarat că un prim „șantier” a fost deschis sub autoritatea prim-ministrului. O echipă de specialiști analizează felul în care funcționează instituțiile statului. Un al doilea „șantier” este cel al unei comisii care auditează toate agențiile de stat.

Anul trecut, Franța a avut un deficit bugetar de 5,8% din PIB, iar guvernul și-a propus să reducă anul acesta deficitul la 5,4% din PIB, ceea ce înseamnă un efort bugetar de aproximativ 50 miliarde de euro. În Franța se poate. În România, nu?