Documentele publicate de mass-media ne arată că anul trecut guvernul Ciolacu nu s-a dat în lături de la utilizarea oricărui mijloc pentru a crește cheltuielile bugetare. Mărirea salariilor și pensiilor au fost prioritatea guvernului în 2024. Dar, Executivul a ignorat total ceilalți indicatori economici importanți, precum deficitul bugetar.

Am citit informările publicate de „Europa liberă” despre situația bugetară transmise anul trecut de Ministerul Finanțelor și de ANAF către președintele României, președintele Senatului și către premier.

Într-adevăr, notele de informare semnate de fostul ministru al finanțelor și de președinta ANAF au fost explicite. Oricine, politician sau cetățean, înțelegea că finanțele publice sunt în mare dificultate și că este nevoie de măsuri care să stopeze creșterea deficitului bugetar.

Poate că fostul ministru, Marcel Boloș, a vrut să se acopere de hârtii. Este posibil. Dar, oricât am fi convinși că documentele îl ajută ca imagine pe Marcel Boloș, nu putem să nu constatăm că informațiile transmise arătau clar riscurile care planau asupra economiei din cauza depășirii accentuate a deficitului bugetar. Eventual, am putea reproșa fostului ministru al finanțelor faptul că a propus foarte târziu, abia în decembrie 2024, un fel de set de măsuri pentru a nu arunca deficitul bugetar din anul 2025 la peste 14% din PIB.

Mai grav este, însă, că nici președintele României, nici președintele Senatului nu au luat nicio poziție publică față de starea bugetului. În ceea ce-l privește pe fostul premier Marcel Ciolacu, acesta „a ținut-o pe a lui” anul trecut, la fel și anul acesta, și anume că a crescut salariile bugetarilor, pensiile și a alocat bani pentru investiții.

Documentele poartă parafa de „strict confidențial”, dar o mare parte dintre informații nu sunt în niciun caz confidențiale. Ele sunt preluate „copy paste” din rapoartele lunare privind execuția bugetară. Există, însă, și o serie de informații care nu erau neapărat confidențiale, dar care ar fi putut avea un efect negativ asupra piețelor financiare interne și externe.

În luna august 2024, nota de informare avea un ton temperat, în sensul că doar arată cu cât cresc cheltuielile ca urmare a măririi salariilor în armată, în sectorul de ordine publică și în cadrul serviciilor speciale. De asemenea, salariile au crescut și în învățământ, și pentru magistrați. Este de remarcat că Ministerul Finanțelor precizează că instituțiile de linie din sectoarele de apărare și ordine publică au subevaluat impactul bugetar al creșterii salariilor.

În următoarele note, începând cu luna octombrie 2024, tensiunea crește. De exemplu, la fiecare notă de informare este menționată creșterea deficitului bugetar care este calculat la niveluri tot mai mari, totul culminând cu estimarea de 14% din PIB pentru anul 2025, dacă nu s-ar fi adoptat măsuri de „înghețare” a cheltuielilor.

De asemenea, este precizată creșterea datoriei publice până la nivelul de 55% din PIB, se evocă legea responsabilității fiscale, dar fără niciun efect în realitate. În luna noiembrie 2024, apare un avertisment serios și anume că există goluri temporare de bani care vor fi umplute prin împrumuturi pe termen scurt de la bănci și prin folosirea rezervei valutare a Ministerului Finanțelor, așa-numitul „buffer”.

În noiembrie 2024, sunt trecute în revistă avertismentele agențiilor de rating și nevoia de neoprit pentru împrumuturi externe, doar anul trecut România împrumutând peste 17 miliarde de euro prin obligațiuni. Aflăm că în cazul unui deficit de 9% din PIB, ceea ce s-a întâmplat, rezerva în valută a Trezoreriei ar scădea mult sub nivelul de prudență care acoperă necesarul pentru patru luni de finanțare.

În concluzie, multe dintre informațiile cuprinse în note erau cunoscute în mod public. Ele arată însă incredibila iresponsabilitate a decidenților politici, dar în special a fostului premier. Guvernul a apelat la toate pârghiile - împrumuturi interne și externe, folosirea rezervei valutare, încasarea de extra-dividende de la companiile de stat - pentru a acoperi cheltuielile nemăsurate cu salariile bugetare, cu pensiile, cu investițiile și cu sistemul medical. Toate s-au adunat și au dus la un deficit bugetar imens. Nimeni, nici președintele, nici legislativul, cu atât mai puțin guvernul, nu au oprit avalanșa de cheltuieli de anul trecut. Și ne mai mirăm că anul acesta avem nevoie de un plan dur de scădere a deficitului bugetar.