Banca Națională a României (BNR) a decis la sfârșitul săptămânii trecute să mențină dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50%. O hotărâre așteptată doar dacă ne gândim că, în pofida evaluărilor optimiste ale BNR, rămân tensiunile legate de creșterea prețurilor.

Contextul în care a avut loc ședința Consiliului de Administrație a fost unul special. Săptămâna trecută, Parlamentul a aprobat noul Consiliu de Administrație care va începe să funcționeze efectiv din 10 octombrie a.c. și în care au fost reconfirmați pentru un nou mandat cinci din nouă membri din vechiul Consiliu. Într-o astfel de situație, de tranziție, era de așteptat ca decizia să fie una neutră.

Este, însă, clar că nu schimbarea parțială a Consiliului de Administrație al BNR a fost motivul principal al status quo-ului, ci situația economiei românești. Adică, experții BNR au multe motive să creadă că, deocamdată, inflația nu s-a înscris decisiv pe o traiectorie de scădere.

De altfel, comunicatul BNR de după ședința de politică monetară menționează atât factorii care favorizează deflația, cât și cei care pot contribui la creșterea prețurilor și tarifelor.

Evoluția inflației până la sfârșitul anului este destul de ambiguă. Adică, BNR menționează că inflația va scădea în acest an, dar „de o manieră fluctuantă” și, totodată, va atinge o valoare mai mare decât cea prognozată în august a.c. Cu alte cuvinte, inflația va crește și va scădea, iar la finalul anului va fi mai mare de 4%, atât cât era prognoza BNR.

Sunt doar câțiva factori care favorizează reducerea ratei inflației. Primul și cel mai important ține de statistică și se numește efect de bază. Adică, în luna august 2023, inflația înregistra valoarea de 9,4%, iar anul acesta s-a redus la 5,10%. Efectul de bază înseamnă că anul acesta prețul unui produs este mai mic decât prețul de anul trecut al aceluiași produs. Dar, prețurile de anul trecut erau atât de mari, încât multe produse și servicii au prețuri sau tarife mai mici decât cele din august-septembrie 2023.

De asemenea, prețurile mărfurilor din import favorizează dezinflația, dar această evoluție nu este nicidecum un merit al guvernului, al BNR sau al economiei românești, ci pur și simplu, în multe state europene din care România aduce produse, inflația a coborât ajungând la 2% sau chiar mai jos.

Sunt, în schimb, o mulțime de factori care pot antrena creșterea ratei inflației, unii interni, alții din afara economiei românești. Primul și cel mai important factor intern este cel al așa-numitei „conduite a politicii fiscale”. Altfel spus, creșterea pensiilor și salariilor din ultima perioadă vor putea duce la creșterea prețurilor. De asemenea, se așteaptă „cu sufletul la gură” planul de consolidare fiscală pe care guvernul trebuie să îl trimită Comisiei Europene. În funcție de măsurile fiscale incluse în program se va putea estima și evoluția inflației pentru anul viitor.

Alți factori ai incertitudinii care pot duce la creșterea inflației sunt ceea ce BNR numește dinamica salariilor, evoluția prețurilor energiei și alimentelor și cotațiile țițeiului. În ultima perioadă, evoluțiile piețelor internaționale au favorizat dezinflația. Prețurile mărfurilor, începând cu țițeiul au scăzut, dar tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina pot duce la o creștere rapidă și majoră a prețului petrolului. O astfel de situație ar conduce la inflație nu doar în România, ci în economia globală.

BNR urmărește și deciziile de politică monetară ale marilor bănci centrale, FED și BCE, și ale băncilor centrale din regiune, pentru că banca centrală evită să existe diferențe mari de dobândă față de statele din Europa Centrală și de Est pentru a nu atrage capitaluri prea volatile pe piața românească. Așadar, bătălia cu inflația nu s-a încheiat, iar BNR știe bine acest lucru.