Interviurile lui Vitalie

Dragoș Anastasiu a vorbit în Interviurile lui Vitalie despre ce crize ne pândesc în anul 2022. Se declară frustrat de relația cu statul și birocrație. Este nemulțumit de creșterile la energie. A bugetat în afacerile sale din turism o creștere a prețurilor cu 10 la sută. În plus, are o problemă cu angajații care au plecat în pandemie în Europa, în special în Germania. Acolo au plecat până și angajații pe care i-a adus din Asia.

 

Pentru că este medic, omul de afaceri mai crede că vom scăpa în acest an de criza pandemică.

 

 

Vitalie Cojocari: Cum se simte economia anului 2022 din perspectiva unui om de afaceri?Dragoş Anastasiu: Se simte complicat şi ciudat. Este un cumul de crize într-o lipsă de predictibilitate pe care noi nu am avut-o, deşi antreprenorii sunt obişnuiţi cu asta. Sunt multe crize suprapuse. Partea de pandemie se suprapune pe forţa de muncă, apoi criza energetică, criza materialelor primare. Vin de-a valma. Vitalie Cojocari: De ce sunteţi mai pesimist în această perioadă?Dragoş Anastasiu: Nu sunt neapărat pesimist. Sunt în continuare optimist. Avem un potenţial extraordinar. Ceea ce mă frustrează este faptul că în loc să ne ocupă cu ceea ce trebuie să ne ocupăm, ne blocăm mental pe anumite teme şi probleme. De exemplu, relaţia mediului de afaceri cu autorităţile, birocraţia, restricţiile care se iau fără a consulta mediul de afaceri şi care nu au neapărat o logică. În loc să ne preocupăm de afaceri, ne frustrează zi de zi lucrurile care sunt complicate. În loc să ne ocupăm de business.Vitalie Cojocari: Anul 2022 cum va fi? Mai bun sau mai prost ca 2021?Dragoş Anastasiu: Cred că din punct de vedere al crizei pandemice lucrurile se vor rezolva din aprilie încolo. Asta este părerea mea ca medic şi ca antreprenor optimist. Vitalie Cojocari: Criza energetică, în ce măsură mediul de afaceri este afectat de această criză?Dragoş Anastasiu: Este afectat puternic. Vă dau exemplu de la mine din Delta Dunării. Curentul creşte de 3 ori. Într-o ţară normală nu se poate întâmpla. Poţi avea creşteri de 5%, 20%, dar când creşte de trei ori, este o problemă. Trebuie să recalculezi totul, lucrurile se duc în preţ. În bugetul tău, energia nu o poţi evita, poţi să o mai reduci puţin, să faci economie, dar partea de cheltuieli creşte. Trebuie să crească şi veniturile cumva. Veniturile înseamnă ce încasezi de la client. Dar suportă piaţa? Pe anul care începe acum, o creştere de 10 la sută este datorată condiţiilor generale şi nu că ai vrea să creşti profitul. Un 10 la sută trebuie să ne aşteptăm că vor creşte preţurile şi nu doar în România. Vitalie Cojocari: Dumneavoastră aţi bugetat o creştere de 10 la sută?Dragoş Anastasiu: Am bugetat o creştere de 10 la sută şi la noi, problema cea mare vine din personal. Avem din ce în ce mai puţină forţă de muncă disponibilă şi care trebuie plătită mai bine.Vitalie Cojocari: Câţi angajaţi din Asia aveţi acum în Deltă?Dragoş Anastasiu: Acum sunt 3 sau 4. Am avut 8 sau 9 acum un an. Dar ei mai pleacă. Unii pleacă în ţară, alţii pleacă din România. Vitalie Cojocari: De ce pleacă din România?Dragoş Anastasiu: Folosesc România ca o trambulină. Din start îşi doresc să ajungă în alte zone precum Austria, Germania, Franţa, Italia. Au senzaţia că au o viaţă mai bună, mai uşoară, cu salarii mai mari. În realitate văd când ajung acolo. Nu spun că este mai rău. Este altfel. Este altceva. Este alt ritm de muncă. Sunt alte cheltuieli, chiar dacă salariile sunt mai mari. Mulţi trebuie să ajungă acolo, nu au încredere în poveşti. Tendinţa este să ajungă în locuri mai bune. România nu este dorită de emigranţi. Toată lumea îşi doreşte să ajungă în Germania sau ţări precum Germania. Vitalie Cojocari: Câţi angajaţi urmează să mai aduceţi şi de unde?Dragoş Anastasiu: Noi am adus din Sri Lanka şi din Nepal, din Tailanda, din Bali în zona de spa. Este singura soluţie pe termen scurt să-ţi acoperi lipsa de personal. Durează foarte mult, este complicat. Lumea spune, dar de ce nu lucraţi cu români, nu vă mai

Spitalele românești fac parte dintr-un sistem Feudal, spun reprezentantele Dăruiește Viață, ONG-ul care construiește un spital de 180 de paturi în București, lângă spitalul Marie Curie.

Așa că ONG-ul vrea să doneze spitalul statului, dar să facă parte din administrarea lui. Asta ca să nu ajungă la fel ca alte spitale prost administrate de statul român.

În emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”, difuzat exclusiv online, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu dau și exemplul altor spitale modulare pe care au reușit să le construiască în Pandemie și care nu au avut nicio problemă, spre deosebire de spitalele de stat unde au fost înregistrate până acum 11 incendii grave.

Vitalie Cojocari: Cât la sută din spital este gata? Și dacă anul următor spitalul de 180 de paturi va fi dat în folosință?

Oana Gheorghiu: La nivelul construcției suntem la 90 la sută finalizare. Urmează să înceapă mobilarea. Este un proiect în sine mobilierul de spital, nici nu știam că înseamnă atât de mult în economia unui spital. După toate estimările noastre și ale constructorilor: sfârșit de luna iunie, început de luna iulie va fi complet terminat spitalul și începe testarea echipamentelor și a instalațiilor. Până la finalul anului primii pacienți vor intra în spital.

Vitalie Cojocari: Cum pot ajuta oamenii?

Carmen Uscatu: Suntem în preajma sărbătorilor. Acum companiile își fac socoteala, pot redirecționa 20 la sută din impozitul pe profit. Este un gest simplu pentru că pe platforma DARUIESTEVIATA.RO unei companii îi ia 2 minute să își descarce contractul semnat, ștampilat, cu număr de înregistrare, urmând doar să facă plata. Este mai simplu decât să-ți plătești impozitele. Pe companie nu o costă nimic. Va fi fondatoarea unui spital, lucru care se întâmplă o dată în viață.Donatorii persoane fizice pot intra pe DARUIESTEVIATA.RO, pot face o donație online, pot achiziționa cadouri, de asemenea, pot să-și facă ziua de naștere în cursul anului. Avem multe modalități prin care încercăm să-i implicăm pe oameni. Acest proiect este pe termen lung. Terminăm clădirea aceasta, dar lucrăm la un Masterplan, vom mai face o clădire. Vom muta toate specialitățile din Marie Curie în clădiri noi. Spitalul vechi să-l transformăm în hotel, spațiu de cazare pentru părinți și copii. Spații de training pentru personalul medical. Spații de cercetare astfel încât la final vom avea un campus medical. Mai important decât aceste clădiri este partea modului în care va fi tratat un copil când va intra pe poarta spitalului. Este un spital public, dar nu aș vrea ca părintele și copilul să se simtă ca într-un spital public în care pătrunde acum angoasat, umilit, plimbat de la un cabinet la altul. Vrem ca de data aceasta copilul să fie în centrul sistemului. Să fie unicul punct de întâlnire a echipelor medicale, să aibă parte de un tratament multidisciplinar. Să nu umble dintr-un loc în altul, să știe ce i se întâmplă. În momentul în care te îmbolnăvești, mai grav decât boala în sine este că tu pierzi controlul asupra vieții tale. Această modalitate de lucru cu pacientul vrem să-l dezvoltăm într-un spital.

Vitalie Cojocari: Cine va administra spitalul?

Oana Gheorghiu: Este un spital de stat. Aparține de drept statului, este construit pe terenul statului. Vrem să fie clară această situație. Va fi un spital gestionat în sistemul public de sănătate. Finanțat de sistemul public de sănătate în relație cu Casa Națională de Sănătate. Ne propunem, modul în care acest spital este gestionat, să facem asta împreună cu managementul spitalului. Avem aceste discuții cu managementul spitalului. Evident că noi hulim managerii de spitale și probabil că de multe ori pe bună dreptate. Dar legislația actuală pe care o avem de 30 de ani ne face să avem un sistem de sănătate care nu este cel mai performant. Managerii nu au unelte la îndemână să facă un management bazat pe eficiență și centrat pe pacient. Este un management de criză, suntem mereu într-o permanentă criză în sistemul de sănătate. Asta ne propun

Ministrul Transporturilor a vorbit în ”Interviurile lui Vitalie”, emisiune difuzată exclusiv online, despre autostrăzi, infrastructura feroviară, Tarom.

 

După ce anul acesta am termina cu aproape 30 km noi de autostrada, anul viitor riscăm să avem 0 km.

 

Totuși, Ministrul Transporturilor promite să semneze în 2022 un record de investiții în mai multe proiecte de infrastructură cu bani din fonduri europene.

 

De asemenea, ministrul Transporturilor admite că Tarom ar putea intra în faliment dacă nu respectă un Plan de Rectificare.

Vitalie Cojocari: La începutul anului ministerul Transporturilor anunţa 100 de km de autostradă. S-au dat în exploatare în jur de 30. Unde s-au pierdut pe drum 70?Sorin Grindeanu: Acum 3 săptămâni aveam zero km de autostradă. Am reuşit, nu simplu, dar nici cu foarte mare zbatere să dăm drumul la 30 km de autostradă. Ceea ce este oricum foarte puţin. Riscam să fie zero. Sunt de 3 săptămâni aici, nu văd ca viitorul să fie luminos. Nu veţi vedea de la mine angajamente de tipul acesta: câţi km vom da anul viitor în folosinţă?

Sunt angajamente din alte vremuri, cum facem cincinalul în 4 ani şi jumătate. Vă asigur că anul viitor vom urmări atent termenele din contracte. Anul viitor va fi un an record din punct de vedere al semnării de contracte noi pentru investiţii.

Vitalie Cojocari: Cât? Sorin Grindeanu: Undeva 10 miliarde de lei care vor fi semnate pe parcursul anului viitor. Fie că vorbim de cale ferată, fie că vorbim de drumuri expres, autostrăzi, variante ocolitoare, magistrală de metrou la Bucureşti şi la Cluj.

Vitalie Cojocari: Daţi-mi exemple, care proiecte sunt importante?Sorin Grindeanu: Hai să vorbim de Moldova, care este văduvită de infrastructură de orice tip. Moldova trebuie să beneficieze de dezvoltarea infrastructurii. A7, A8 şi A13, nu sunt concurenţiale, toate trebuie să se întâmple. Pe parcursul anului viitor vor fi semnate contracte noi pe fiecare dintre aceste autostrăzi. Cele mai repede vor fi pe A7. Ploieşti - Buzău, Buzău - Focşani şi mergem în Nord, Focşani - Bacău.

Vitalie Cojocari: Pe A8 unde ar urma să se semneze?Sorin Grindeanu: Avem trecute în PNRR finanţările pe capetele de autostrăzi. Problema cea mai mare a SF, a execuţiei, este legată de traversarea Carpaţilor. Cu Sibiu - Piteşti ne chinuim de mai bine de 30 de ani de la Revoluţie. Deşi au fost şi miniştri cu citate de genul "să scoatem cucul autostrăzilor din capul românilor", dar în aceste moment este o o ruşine că nu avem o autostradă care să traverseze Carpaţii.

Fie că vorbim de Sibiu-Piteşti, fie că vorbim de A13 sau A8. Pe Sibiu-Piteşti lucrurile sunt înaintate. Se lucrează la tronsonul Sibiu-Boiţa. Dacă ţin ritmul care trebuie, am putea avea o surpriză anul viitor să fie gata. Sunt în licitaţie, unele atribuite, alte semnate contractele în perioada următoare.

Vitalei Cojocari: Pe A8 ce semnăm anul viitor?Sorin Grindeanu: Pe traseul prevăzut de noi implică foarte multe lucruri legate de acord de mediu. Prin zone protejate, prin Rezervaţia Ceahlău, dacă nu greşesc. Toate aceste lucruri necesită dezbateri publice. Dar în zone din capete, nu traversări de munte, sunt capete prinse în PNRR. Lucrurile acestea sunt urmărite sunt borne în PNRR şi dacă nu le atingem...

Vitalie Cojocari: Pierdem bani?Sorin Grindeanu: Evident. Chiar ieri am avut discuţii cu reprezentanţi ai Comisiei Europene pe bornele pe care trebuie să le îndeplinească Ministerul Transporturilor anul acesta. Operaţionalizarea CNIR(Compania Naţionala Investiţii Rutiere n.r.), care este o bornă atinsă. A doua este cea legată de strategia feroviară, norme de aplicare şi Planul Investiţional.

Acest Plan Investiţional nu este legat doar de infrastructura feroviară, ci dezvoltarea întregii infrastructurii de transport pe zece ani. Suma necesară legată de Plan este de 73 miliarde de euro pe zece ani. Atât Strategia, cât şi Planul Investiţional, până la sfârşitul anului vor fi adoptate actele normative necesare astfel încât să se atingă şi această bo

Beatrice Mahler a vorbit în ”Interviurile lui Vitalie”, emisiune difuzată exclusive online pe stirileprotv.ro, despre valul 5 al pandemiei, care ar putea să ne lovească mai grav decât alte state.

 

Managerul Institutului ”Marius Nasta” explică de ce nu sunt vaccinați 15 la sută din medicii Institutului pe care îl conduce, dar și unde greșește statul în promovarea vaccinării. De asemenea, consideră că legislația în acest moment nu permite obligarea vaccinării obligatorii.

 

Beatrice Mahler: Faţă de anul trecut, avem soluţii suplimentare. Avem vaccin, avem tratamente specifice, unele deja în România, anticorpi imunocronali. Altele vor ajunge în România. Această tulpină nouă are 50 de mutaţii noi, sunt foarte multe. Faptul că se transmite uşor este o caracteristică. Nu avem date despre simptomatologie, categoria de vârstă la care acţionează. Ultimele 48 de ore la nivel mondial arată că persoanele din Africa de Sud îmbolnăvite au sub 50 de ani şi chiar dacă au avut nevoie de terapie intensivă, nu au făcut forme severe. Ceea ce este liniştitor. În România trebuie să ne punem semne de întrebare. Avem o populaţie cu o durată de viaţă medie mai mare decât Africa de Sud. Bolile cu care suntem obişnuiţi sunt particulare. Am văzut şi la valurile anterioare. Populaţia din România este îmbătrânită şi cu deficit de asistenţă socială în foarte multe părţi din România. Am trecut prin aceste valuri cu mai multe pierderi de vieţi omeneşti. Vitalie Cojocari: Ne aşteptăm la un nou val 5?Beatrice Mahler: Cu toţii ne aşteptăm la un nou val 5.Vitalie Cojocari: Adică este o certitudine? Beatrice Mahler: La cum evoluează lucrurile, da. Vitalie Cojocari: Ne bazăm pe faptul că există varianta Omicron sau din ce motiv?Beatrice Mahler: Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu Delta, a fost anunţată în martie. În iulie a devenit predominantă în majoritatea ţărilor, iar în septembrie am avut creştere cu varianta Delta, adică în 6 luni. Comparăm Delta cu Omicron, ne aşteptăm ca în trei luni să producă un val important în foarte multe state. Distanţa dintre valuri să fie mai scurtă, iar numărul de infectări să fie mai mare. Nu ştim dacă aceste infectări vor necesita spitalizare. O infecţie respiratorie, virală, nu poate să fie uşoară pentru un pacient care are afecţiuni cronice. Cu siguranţă, persoanele cu comorbidităţi sunt persoane care trebuie să aibă grijă de sănătatea lor. Vitalie Cojocari: Anul următor, prin februarie, ne aşteptăm la un nou val 5. Nu ştim urmările, dar sigur vine. Beatrice Mahler: Îngrijorarea OMS vine din impactul pe care îl vor avea numărul mari de cazuri într-un timp foarte scurt. Am trăit momente extrem de dificile în luna Octombrie, Noiembrie. Calculul pierderilor nu se face doar în date statistice. Este un impact emoţional pe care îl avem cu toţii. Mulţi dintre noi am pierdut pe cineva drag şi nu poţi cuantifica în cifre, te marchează emoţional şi te face să te repoziţionezi faţă de valorile care sunt importante în viaţă.

Vitalie Cojocari: Ajută vaccinul?Beatrice Mahler: Există ipoteza că nu ar oferi protecţie pentru Omicron. Ultimele date arată că vaccinul protejează în faţa formelor severe. Există riscul ca şi persoanele vaccinate să se îmbolnăvească şi să se infecteze cu Omicron, dar acest lucru l-am văzut într-un număr mic şi la Delta. Vaccinul Covid care există în acest moment, chiar dacă nu este perfect pentru Omicron, produce în organism mecanisme şi primele etape de apărare de care avem nevoie ca să nu trecem printr-o formă gravă de boală. Sunt vaccinuri extrem de inteligente care produc un mecanism de apărare la nivel ganglionar. Produc nişte mici făbricuţe de produs anticorpi la nivel ganglionar care stochează informaţia ca organismul să se apere de-a lungul timpului. Vitalie Cojocari: Ce vaccin să alegem? Există un răspuns la această întrebare?Beatrice Mahler: În acest moment nu. Vaccinurile sunt în general utile, dar nu avem date de laborator, nu ne lansăm în speculaţii, aşteptăm date. Vitalie Cojocari: A scăz

Robert Negoiță, primarul sectorului 3, nu crede că alianța dintre PNL și PSD va rezista mult. Acesta este de părere că la primăvara vom avea alegeri anticipate. 

 

Invitat la emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”, difuzată exclusiv online pe www.stirileprotv.ro, Robert Negoiță spune că a discutat de câteva ori cu Marcel Ciolacu, dar revenirea sa în PSD nu este posibilă pentru că nu este acceptat de Gabriela Firea. 

 

Deși figurează cu milioane de euro datorii către Fisc, fiind considerat de ANAF unul dintre cei mai mari datornici, Robert Negoiță susține că și-a plătit taxele către stat, iar datoria sa este de ”zero lei”.  

 

În interviu Robert Negoiță a vorbit despre salubritatea din sector, piste pentru biciclete, borduri, dar și despre plagiatul pe care l-a comis în lucrarea de doctorat. Primarul sectorului 3 declară că: ”din punct de vedere moral nu mă simt stânjenit cât timp nu am folosit acel titlu de doctor.” 

 

Taxa 0 pentru salubritate

 

Robert Negoiță: În alte orașe și sectoare salubritatea se plătește din impozite, dar plătesc în plus și cetățenii. În sectorul 3 nu este nevoie să cerem această taxă. Noi facem un management foarte bun și nu plătim mai mult de la bugetul local decât alte primării. Are legătură cu performanța în administrație. Noi avem un serviciu de salubritate performant. 

 

Avem nevoie de program de salubritate pentru parcări. Consiliul General din București trebuie să facă acest program, ca în străinătate. De pildă, miercuri, de la ora 10.00, anumite parcări să fie eliberate. Dacă ne dorim să facem salubritate temeinic, trebuie să facem cu utilaje mari, cu perii. Dacă am mașinile parcate acolo nu putem face curățenie. Acest regulament ar trebui aprobat de Primăria generală. 

 

Vitalie Cojocari: Ați fost amendat de Garda de Mediu. Cum poate fi amendat ”cel mai performant sistem de salubritate” de câteva ori de Garda de Mediu?

Robert Negoiță: Am fost la o întâlnire și am avut un sentiment de satisfacție, de liniște când mi-am dat seama că toți primarii de acolo erau supărați că Garda de Mediu nu știe decât să dea amenzi. Amenzi cu toptanul. Cea mai performantă stație de sortare din România este la sector 3. Noi reușim să deviem de la groapa 50 la sută din gunoi. Din cauza faptului că fabricile de ciment se închid iarna și noi nu avem unde duce acea fracție care se numește RDF, noi am depozitat-o și a venit Garda de Mediu și ne-a amendat. 

 

Vitalie Cojocari: Platforma de selectare a gunoiul nu este un pericol public? Este în oraș, de ce nu este în afara orașului?

Robert Negoiță: Ne-am cumpărat un teren în afara orașului. Nu a vrut primăria Glina să ne dea autorizație. Avem terenul acolo, sunt 6 hectare. Cei de la primărie nu au vrut să ne audă. Oriunde te duci în țară, nu sunt doritori să primească o astfel de stație. Nu este un pericol dacă este făcută corect. Noi ne străduim să o ținem corect. Amenzile au fost date acum un an. Primăria Generală în ultimii 10 ani nu și-a făcut treaba. Această fracție, RDF, prin lege, este la Primăria Generală. 

 

Pistele pentru biciclete

 

Vitalie Cojocari: Unde sunt pistele pentru biciclete pe care le-ați tot promis. Sunteți deja la al treilea mandat.

Robert Negoiță: Cred că am făcut 15 km de piste de biciclete în sectorul 3. Legea nu ne dă voie să autorizăm aceste piste de biciclete. Le-am amenajat, dar nu le-am autorizat. Atribuțiile sunt la Primăria Generală, care nu este în stare nici măcar să avizeze și să autorizeze pistele pe care le-am făcut. Nu ni se răspunde cu rea-credință. Ni se spune, hai, ne apucăm și în realitate, trec 5-6 ani și nu se întâmplă nimic. 

 

Relația complicată cu Primăria Generală

 

Robert Negoiță: Primăria Generală este cea mai mare structură de administrație publică locală și cea mai neperformantă. Avem mari probleme cu termia în București. Am făcut adrese către ministere. Ne dorim să gestionăm noi termia din sectorul 3, nu este normal să ne luăm ceartă de la cetățeni pe stradă pe o chestiune unde nu avem posibilitatea să fac

Primarul sectorului 6 a vorbit în ”Interviurile lui Vitalie” despre cum reușește să țină în viață coaliția PNL-USR din Capitală. 

 

Șeful PNL București susține că Nicușor Dan ar trebui să cumpere de urgență ELCEN, mai ales că are susținere de la Guvern. 

 

Ciucu povestește în interviu că atunci când nu are căldură acasă încălzește apă sau merge la părinți și socri pentru baie. 

 

De asemenea, cere tăierea multor ajutoare sociale în Capitală după ce a observat că oamenii se mută în București ca să primească aceste ajutoare.

 

Cere și restructurarea instituțiilor subordonate primăriei Generale pe modelul pe care l-a început în sectorul 6. De curând, le-a dat un examen polițiștilor locali ca să vadă dacă știu să scrie și să citească. Unii polițiști au dat foaia albă la final. 

 

Primarul sectorului 6 recunoaște că a exagerat când a promis 20 de mii de locuri noi de parcare în campania electorală pentru că nu știa cât de greu se mișcă administrația publică locală în România. 

 

Din interviu aflați și cum îi puteți sesiza o problemă primarului sectorului 6, dar și de ce crede Ciprian Ciucu că acum este mai curat în sector decât era înainte.

 

Coaliția PNL-USR din Capitală

Ciprian Ciucu: Trebuie să-i asigurăm majoritatea lui Nicușor Dan, dar și Nicușor Dan trebuie să fie mult, mult, mult mai atent la semnalele care îi vin dinspre PNL și USR.

Vitalie Cojocari: Ce îi reproșați? 

Ciprian Ciucu: Au fost niște probleme de comunicare, care încep să se rezolve. Nicușor Dan este mult mai atent la PNL și la mine și la reformele pe care le-am propus pentru primăria Capitalei. 

 

Ciprian Ciucu: În sectorul 6 am o relație destul de bună cu USR. Luăm deciziile împreună. Viceprimarii USR PLUS sunt permanenți informați pe care o luăm. Sunt parte a deciziei. De asta nu avem probleme în sectorul 6. Au în atribuire 5 din 9 instituții pe care le are primăria Sectorului 6. În acest moment Nicușor Dan încearcă să aplice aceleași principii. 

Vitalie Cojocari: Există această Alianță între PNL și USR în București?

Ciprian Ciucu: În acest moment, pentru că mă cunosc cu Vlad Voiculescu, l-am rugat să avem aceste întâlniri și să facem ceea ce se cheamă ”confidence building”. Există probleme între primarul general și USR PLUS. Este vorba despre delegarea competențelor către viceprimarul USR PLUS. Au existat tensiuni și cu PNL. Dacă nu ar fi această alianță, ar fi trei ani pierduți. Acești ani sunt fundamentali pentru a pune Bucureștiul pe baze solide. Să-l arunci pe Nicușor Dan în brațele PSD nu este o alternativă.

Vitalie Cojocari: Cum adică să-l arunci în brațele PSD?

Ciprian Ciucu: Dacă iese USR, dacă se radicalizează nu doar împotriva PNL, ci și a primarului general. Va trebui să-și negocieze și cu PSD, PNL nu va fi suficient.

 

Primăria Generală va cumpăra ELCEN cu ajutorul Guvernului

Vitalie Cojocari: Care este concluzia întâlnirii dintre premierul interimar Florin Cîțu, primarul general Nicușor Dan și primarul sectorului 6 Ciprian Ciucu?

Ciprian Ciucu: Concluzia este că primăria generală are nevoie de 600 de milioane pentru a cumpăra ELCEN. Avem promisiunea premierului că va ajuta populația să treacă iarna, subvenționând o parte din prețul Gigacaloriei. Primăria trebuie să cumpere ELCEN rapid, acum. Eximbank trebuie să facă o evaluare a bonității primăriei. Să ducă un memorandum pe masa Guvernului și să-i acorde acest împrumut primăriei generale. Este important să se întâmple acum. Dacă nu scoatem ELCEN din insolvență și nu facem SACET, sistem centralizat, nu o să avem acces la acele fonduri de cogenerare care înseamnă 500 de milioane de lei. Ne-ar permite să deschidem șantiere în tot Bucureștiul și să rezolvăm în 8 ani toată termoficarea din București. Suntem în ceasul al 12-lea, în ultima secundă, dar trebuie să se miște primăria generală. Nu știu dacă primarul general a chemat Eximbank, trebuie să facă acest lucru.  

Vitalie Cojocari: Mulți primari au vrut să cumpere ELCEN, nu s-a întâmplat acest lucru.

Ciprian Ciucu: În momentul acesta m

În emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”, difuzată exclusiv online pe stirileprotv.ro, premierul Republicii Moldova a povestit cum a ajuns Guvernul de la Chișinău la o înțelegere cu Gazprom.

MoldovaGaz a semnat recent un contract pe 5 ani cu gigantul energetic rus, în condițiile în care Gazprom amenința să taie gazul în prag de iarnă pentru Republica Moldova.

”Prețul este unul avantajos în condițiile acestei piețe care se pare că a înnebunit, cu prețuri care nu s-au mai văzut înainte”, spune premierul Gavrilița.

Vitalie Cojocari: Dar este o coincidență că Gazprom a cerut renegocierea contractului cu Republica Moldova imediat după ce la Chișinău s-au instalat forțe pro-europene?

Natalia Gavrilița: Nu vreau să speculez, este vorba de prețurile de pe piață, nu este doar vorba de acțiunile și neacțiunile Guvernului de la Chișinău. În luna octombrie ne-am trezit cu prețul la gazele naturale de 3 ori mai mari decât prețul estimat dacă ar fi fost extins contractul așa cum estimam și cu 35% mai puțin din volumele de gaze estimate pentru luna octombrie. Asta în condițiile în care Moldova niciodată nu a accesat gaze naturale din altă sursă.

Premierul Republicii Moldova spune că într-o lună a trebuit să găseasca bani pentru a suplimenta volumele și să poată menține presiunea în sistemul de transport al gazelor naturale.

România a fost alături de Republica Moldova. ”A fost un prieten adevărat care se cunoaște la nevoie și ne-a ajutat cu un volum mic, dar importat de 1,5 milioane de metri cubi de gaze naturale”, povestește premierul moldovean.

Aceste gaze care au trecut prin gazoductul Iași-Chișinău au ajutat la menținerea presiunii în sistemul de transport din Moldova. Posibilitatea de a lua gaze naturale din alte surse a ajutat Republica Moldova să negocieze mai bine cu concernul rus.

A cerut Gazprom concesii politice pentru a nu tăia gazul?

Natalia Gavrilița: Am avut această surpriză când peste noapte a fost schimbat prețul și am primit volume insuficiente pentru a acoperi cererea din luna octombrie. Am stat ferm pe poziții. Am făcut tot ce era nevoie ca să arătăm că putem accesa gaze din surse alternative. Da, la un preț înalt în acele zile, dar ne-au permis să nu înghețăm. Am fost fermi în perioada negocierilor în neacceptarea unor condiționalități politice.

Vitalie Cojocari: V-au fost impuse? Asta era întrebarea, dacă au fost anumite discuții politice.

Natalia Gavrilița: Au existat și discuții politice. Am spus foarte ferm că scopul Guvernului de la Chișinău a fost să menținem discuția în domeniul economic și comercial. Am găsit un punct de intersecție pe auditarea datoriilor. Trebuie să vedem cum facem cu separarea între MoldovaGaz și MoldovaTransgaz.

Vitalie Cojocari: Puteți să deschideți un pic parantezele? Despre ce condiționalități politice este vorba?

Natalia Gavriliță: Bine, aș vrea să nu discutăm despre aceste condiționalități. Ele au apărut în procesul de negocieri, noi le-am discutat. Guvernul de la Chișinău și-a spus poziția. Vreau să vă menționez că niciodată negocierile unor contracte pe gaze naturale nu au fost atât de transparente și vizibile în public. Noi trebuie să menținem o politică externă pragmatică orientată spre beneficiul cetățenilor noștri. Cred că sunt niște lucruri pe care ar trebui să le lăsăm în urmă și să vedem cum putem îmbunătăți lucrurile pe viitor.

 

Despre datoriile uriașe ale Transnistriei către Gazprom

Regiunea transnistreană folosește un volum mai mare de gaze decât partea din dreapta Nistrului, în special pentru producerea de energie electrică. Moldova se aprovizionează cu energie electrică doar din centrala de producere a electricității din stânga Nistrului, spune premierul Republicii Moldova.

De-a lungul timpului gazele naturale consumate în Transnistria nu au fost plătite la un preț real. Așa s-au acumulat datorii de 7,5 miliarde de dolari. Natalia Gavrilița nu știe cine ar urma să plătească pentru datoriile Transnistriei.

”Acest subiect ar putea să fie discutat într-un arbitraj i

Nicușor Dan spune că încă nu a reușit să se vaccineze pentru că s-a infectat și nu a reușit să-și facă analize, dar se va imuniza în curând, fără să precizeze când anume.

Primarul Capitalei evită să se declare un adept al vaccinării obligatorii și susține că până și în Vest există această dezbatere cu privire la obligativitate. Totuși, Nicușor Dan îndeamnă oamenii să își facă vaccinul.

Nicușor Dan vorbește despre căldură, vaccinare și parcări, la emisiunea „Interviurile lui Vitalie”, de pe StirilePROTV.ro

Nicușor Dan: „Există o opinie științifică, care este certă care spune că vaccinul reduce substanțial riscul de îmbolnăvire gravă. Asta este indiscutabil.”

Vitalie Cojocari: Și când vă vaccinați?

Nicușor Dan: „Imediat ce fac acele analize. Nu a fost atât demult infectarea mea și nu am avut timp fizic să mă duc să fac analizele.”

Vitalie Cojocari: Credeți că funcționarii din Primăria Capitalei care au contact cu publicul ar trebui obligatoriu să fie vaccinați?

Nicușor Dan: „Este o chestiune care ține de justiție, de drepturi fundamentale, prefer să se pronunțe alții. Este o largă dezbatere în statele occidentale până unde merge interesul public, până unde vine libertatea persoanei.”

 

Vitalie Cojocari: În țările occidentale, și la stat, și la privat, angajații sunt obligați să se vaccineze ca să-și continue munca.

Nicușor Dan: „Sau să se testeze. Este o dezbatere constituțională, de fapt.”

Vitalie Cojocari: Cum vă descurcați fără certificatul verde când vi se cere?

Nicușor Dan: „Certificatul verde este de două zile. Din primăvara anului trecut și până acum, în fiecare zi, la ora 8 sau 9 când ies din casă îmi pun masca și nu o mai scot, mănânc la amiază, singur, mi-o mai scot seara, acasă.”

Despre spitalul modular de la Pipera, transformat în spital susținere Covid.

Vitalie Cojocari: Se poate investi în spitalul modular din Pipera ca să se primească și alți pacienți, în condițiile în care alte spitale sunt pline deja?

Nicușor Dan: „Am trecut de la 500 la 900 de paturi în toate spitalele pe care le avem. Acest așa-zis spital modular este o organizare de șantier. Sunt niște containere care au fost puse inițial pentru muncitorii care urmau să construiască la Spitalul Metropolitan. Spital care nu avea finanțare, deci era absurd să faci organizare de șantier pentru ceva ce nu aveai bani. A fost o urgență, s-a transformat într-o unitate spitalicească provizorie. Este foarte dificil să pui acolo instalație de oxigen după ce am văzut ce lucruri s-au întâmplat la spitalele normale. În principiu se poate, dar durează mult. Trebuie să ai un proiect pentru instalația de oxigen, pentru instalația electrică, pentru acele instalații care opresc incendiul. În București sunt 12 spitale transformate în spitale Covid din cele 19 spitale care aparțin acum Primăriei Capitalei.”

Despre reparația conductelor Termoenergetica

Vitalie Cojocari: La începutul anului ați promis modernizarea a 50 de kilometri de rețea primară. Acum suntem la sfârșitul anului, ați reușit 15, puțin peste 1 la sută din întreaga rețea. Unde s-au pierdut pe drum restul?

Nicușor Dan: „În procedura de achiziție publică. Am început-o în februarie și am terminat-o în octombrie. Dacă aș fi început mandatul cu o procedură care să existe, ar fi putut munci în vară. Nu s-a întâmplat. Din toamna acestui an vom începe licitațiile pentru anul viitor. Doar 20 km s-au alocat acum în octombrie, iar 20 km nu. O să-i scoatem din nou la licitație.”

Vitalie Cojocari: Câți km vom moderniza anul viitor?

Nicușor Dan: „Eu îmi propun 50, dar mai întrebați-mă în aprilie, martie anul viitor. Să vedem care este stadiul licitațiilor.”

Vitalie Cojocari: Care este posibilitatea să se întâmple?

Nicușor Dan: „Dacă am spus, chiar cred asta.”

Vitalie Cojocari: Același lucru l-ați promis și la începutul anului.

Nicușor Dan: „Am estimat. În câteva zile ar urma să fie lansată licitația pentru modernizarea a 210 km de conducte cu 300 milioane de euro, fonduri europene.”

Vitalie Cojocari: Primarul Sectoru

Invitat la emisiunea ”Interviurile lui Vitalie” difuzată pe www.stirileprotv.ro exclusiv online, Radu Mihaiu primarul Sectorului 2 spune că acasă are centrală termică de apartament.

Pe de altă parte, este convins că problema termoficării este extrem de gravă și oamenii din sector suferă.

Radu Mihaiu spune că sistemul termoenergetic este în colaps și că au fost făcute doar peticeli. În Sectorul 2 nu se află niciun CET. Tot agentul termic ajunge de la CET Sud. De multe ori ajunge apă rece în loc de apă caldă. O soluție este să se revitalizeze CET Titan, dar anul acesta nu au reușit să facă asta. Un alt proiect de a reduce povara pe Termoenergetica este de a încălzi apa în șase puncte termice din Sectorul 2.

Primarul Sectorului 2 spune că a discutat cu Termoenergetica și Primăria Generală pentru a se investi în cazane în CET Titan, dar asta nu ține de Primăria Sectorului 2. Pentru că lucrurile nu s-au mișcat, a inițiat discuții despre încălzirea apei în punctele de încălzire. Discuțiile au început în vară, să fie încălzită apa cu gaz în punctele termice la capăt de coloană.

”Vrem să folosim șase puncte termice cu Elcen și Distrigaz, să încălzim suplimentar apa care ajunge acolo, ca să suplimentăm puterea de care este nevoie pentru încălzirea locuințelor. Am vorbit cu cei de la Termoenergetica, de la Distrigaz. Din păcate, nu vor putea fi gata iarna aceasta. Birocrația durează foarte mult. Vor fi gata iarna viitoare”, spune Radu Mihaiu, care nu știe deocamdată cât costă proiectul.

Primarul a mai adăugat că nu au fost depuse suficiente eforturi pentru ca problema să fie rezolvată.

”Responsabilitatea nefiind deloc la sector, legal vorbind. Am sperat să vină eforturi din partea Primăriei Generale, Termoenergetica. Au fost eforturi, dar insuficiente. A fost o lipsă de bani. Primăria Generală a fost cu conturile blocate, nu se puteau demara investiții, pentru că nu mai erau bani. Este un lucru obiectiv. Apoi o vreme Termoenergetica nu a avut director. Directorul actual este din iunie. Era foarte greu să avem discuții structurate cu cineva de la Termoenergetica. Primăria Generală a fost un pacient în comă, care a trebuit resuscitat, este o realitate”, a declarat primarul Radu Mihaiu în emisiunea ”Interviurile lui Vitalie”.

Acesta spune că are acasă centrală de apartament.

Vitalie Cojocari: Doar că această realitate nu-i încălzește pe oameni. Ce le spuneți oamenilor care vin la dumneavoastră și vă spun, nu avem apă caldă, nu avem căldură?

Radu Mihaiu: Că va fi mai bine decât iarna trecută și că iarna viitoare va fi mult mai bine, asta este ce pot să le spun cu toată onestitatea în acest moment, dacă le-aș spune ceva, i-aș minți.

Vitalie Cojocari: Cum se încălzește primarul sectorului 2, de unde ia apă caldă? Cum rezolvați personal această problemă?

Radu Mihaiu: Am o centrală de apartament.

Vitalie Cojocari: De cât timp?

Radu Mihaiu: De mai multă vreme, înainte de această criză.

Vitalie Cojocari: Directorul Termoenergetica are boiler electric. Primarul Nicușor Dan are centrală de apartament. Dumneavoastră aveți centrală de apartament, oamenii sunt puși în situația de a răbda. Este foarte complicat pentru ei.

Radu Mihaiu: Îmi dau seama, este o responsabilitate foarte mare, care este cumva pe umerii... În principal este pe umerii primarului general, că acolo sunt atribuţiile. Încercăm şi noi să ajutăm aici. Trebuie să fim oneşti cu cetăţenii.

Gunoiul din Sectorul 2

O altă problemă din Sectorul 2 este gunoiul aruncat pe stradă. Locuitorii consideră că este normal să-l abandoneze. Primăria spune că a dat de trei ori mai multe amenzi decât anul trecut. Cu toate acestea, fenomenul persistă.

Este mai greu să dai amenzi persoanelor fizice. Sunt 283 de locuri unde gunoiul este abandonat constant. Camerele de supraveghere fixează acest lucru, dar este greu să-i prindă pe făptași cu faţa, ca să fie recunoscuți. Amenda pentru cei care lasă gunoiul pe stradă este de 500 de lei. Poliţia Locală din Sectorul 2 organizează şi pânde cu Poliția

Invitat la emisiunea ”Interviurile lui Vitalie” difuzată pe www.stirileprotv.ro exclusiv online, Allen Coliban s-a plans faptul că Ministerul Transporturilor nu a reușit să construiască o autostradă de la București până la Brașov.

Primarul spune că face două ore și jumătate de la Brașov la București în timpul săptămânii. Duminică și în perioada sărbătorilor stă în trafic chiar dublu sau triplu. Vrea să propună acum transportul pe calea ferată ca alternativă rapidă la transportul rutier pentru cei care vor veni la iarnă la munte.

”Am discutat cu ministerul Transporturilor, vrem să introducem ideea de trenurile zăpezii. Să te urci în clăpari din București și să fii preluat în gara din Brașov de un autobuz care te duce direct pe pârtie. Dacă vrei să nu mai stai în trafic pe Valea Prahovei”, spune primarul Brașovului.

Trenurile zăpezii oferă varianta de a-ți cumpăra biletul până pe pârtie chiar din Gara de Nord. Să ai o conexiune din gara Brașov până pe pârtie, să nu fii nevoit să schimbi prea multe autobuze.

Despre autostrada Comarnic-Brașov susține că a auzit vorbindu-se din 1990 că va fi construită în câțiva ani, dar nu s-a întâmplat nimic:

”Avem nevoie de politicieni responsabili și de miniștri ai transporturilor care să susțină aceste proiecte. Să aibă mai multă stabilitate. La nivel de Guvern există schimbări cu frecvență de un an care crează multe probleme în a implementa proiecte mari”, spune primarul Brașovului.

Acolo unde are jurisdicție, Allen Coliban a luat de curând decizia de a limita viteza la 30 de kilometri pe oră în centrul Brașovului. Asta pentru că a primit plângeri cu referire la depășirea frecventă a vitezei, dar și pentru că sunt adevărate concursuri de viteză în zonă.

Allen Coliban se gândeşte pe termen mediu și lung la limitarea accesului auto în anumite zone.

Vitalie Cojocari: Introduceți restricția cu 30 de kilometri pe oră, restricționați accesul mașinilor. Faceți un oraș pietonal?

Allen Coliban: ”Există o tendință în care Brașovul s-a înscris deja. Rezultatele sunt apreciate de cetățeni. Trebuie să ne gândim la mijloace de transport alternative. Foarte mult timp Brașovul a fost un oraș al mașinilor. Ceea ce face orașul mai puțin prietenos cu pietonii, bicicliștii. Pentru a traversa o intersecție ai nevoie de 6-7 minute. Acest lucru era posibil pe o trecere de pieton directă. Nu mai avem unde să facem spațiu suplimentar, mai ales în zona orașului vechi și trebuie să impulsionăm mersul pe jos, bicicleta, transportul public”.

Vitalie Cojocari: Și lumea este de acord să renunțe la mașină pentru a merge mai mult pe jos?

Allen Coliban: ”Există întotdeauna rezistență la genul acesta de schimbări, dar pe de altă parte, când mergem în Europa, în Olanda, în alte orașe cu astfel de măsuri admirăm că este plăcut să mergi la pas, admirăm că există mulți bicicliști”.

Allen Coliban vrea să instaleze radare fixe în Brașov pentru cei care depășesc viteza regulamentară.

Allen Coliban: ”Există ca tehnologie de mult timp. Motivul principal pentru care nu sunt folosite ar fi cadrul legislativ. Am avut o surpriză discutând cu poliţia rutieră și am aflat că nu este o problemă legislativă. Este o problemă de omologare. De metrologie. Pe anumite zone din oraş unde frecvent se întâmplă abuzuri din punct de vedere al vitezei, să găsim aceste soluții și să le aplicăm. Mi-ar plăcea să fim printre primele orașe din România care au astfel de dispozitive și infrastructură”.

Vitalie Cojocari: Cum ar functiona acest radar fix? Dacă un șofer încalcă, ce se întâmplă?

Allen Coliban: ”Îi sunt citite numerele de înmatriculare și primește amenda acasă în plic”.

Vitalie Cojocari: Când ar putea să fie instalate? Aveți un termen?

Allen Coliban: ”Mie mi-ar plăcea cât mai curând. Avem problema tehnică de rezolvat. Avem un grup de lucru cu poliția rutieră. Sper săptămâni sau luni. 6 luni de acum încolo ar fi un termen pe care l-aș considera realist”.

Va face o campanie de informare a șoferilor care trec prin Brașov pentru că depășirea