Conferința de Securitate de la München a avut loc în perioada 16-18 februarie. Discuțiile principale au vizat războaiele din Ucraina și Gaza. Președintele Volodimir Zelenski a făcut din nou apel la ajutor pentru Ucraina. Iar scena conferinței a fost marcată de prezența Iuliei Navalnaia, soția lui Alexei Navalnîi, în ziua în care Rusia a anunțat moartea acestuia într-o închisoare din Siberia. Conferinţa de Securitate de la München nu este spaţiul de rezolvare a conflictelor. Dar ce poate face pentru pace? L-am întrebat pe Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. 
Ioan Stanomir: „Pentru pace, în momentul de faţă nu se poate face decît un singur lucru: să te înarmezi şi să învingi pe cîmpul de luptă. Atît. Pacea cu Federaţia Rusă se poate construi doar după ce Federaţia Rusă înțelege că nu poate cîştiga acest război. Deocamdată nu numai că nu crede că nu poate cîştiga acest război, dar are sentimentul că pe cîmpul de luptă anumite obiective pot fi îndeplinite. Nu obiectivul maximal al cuceririi Ucrainei, dar un obiectiv semnificativ al alipirii unor teritorii şi al împiedicării Ucrainei de a funcţiona ca un stat eficace.”
Ce impact are vestea morții lui Navalnîi în Rusia, a descurajat și mai tare vocile opoziției sau, dimpotrivă, le-a înverșunat? 
Ioan Stanomir: „Regimurile din Rusia au fost, cu rare excepţii, probabil prima preşedinţie a lui Elţîn şi sfîrşitul epocii lui Gorbaciov, foarte violente. Ele şi-au omorît întotdeauna opozanţii. (...) Rusia a fost mai mereu un regim represiv, dar gradul de acum de represiune e într-adevăr neliniştitor pentru că se apropie de represiunea din epoca sovietică.”

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural