În ultimele săptămîni conflictul dintre Israel și Iran a stîrnit noi valuri de îngrijorare la nivel internaţional. Încercăm azi să înțelegem sursele acestor tensiuni și istoria conflictului dintre cele două țări. Iranul a atacat pentru prima oară teritoriul israelian, în 13 aprilie, cu 300 de drone și rachete. Datorită ajutorului din exterior dar și sistemului de apărare antiaeriană al Israelului, pagubele au fost puține. În 19 aprilie, Israelul a atacat Iranul, după cum ne-a informat presa americană. Teheranul a anunţat că au avut loc explozii în oraşul Isfahan dar că instalaţiile nucleare iraniene sunt în siguranţă. Și nu a ripostat. Să înțelegem că deocamdată nu vor mai fi alte atacuri între cele două țări? Ce a vrut să comunice Iranul atacînd Israelul, o lovitură anunțată, de altfel, de Teheran? Care sînt rădăcinile conflictului dintre Israel și Republica Islamică Iran, de unde au început tensiunile? Am întrebat-o pe Ioana Constantin-Bercean, expertă în Orientul Mijlociu, cercetătoare la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI).

Ioana Constantin-Bercean: „Conducerea Iranului ştie că un război fizic împotriva Israelului ar însemna sfîrşitul regimului de la Teheran, aşa cum îl cunoaştem astăzi. Dar, după retragerea SUA din Afganistan, după atacul din 7 octombrie 2023 al formaţiunii teroriste Hamas asupra Israelului, după ce toată lumea occidentală a început să se uite fie spre alegeri, fie spre războiul din Ucraina, s-a creat un context care i-a făcut pe cei de la Teheran să creadă că Occidentul este slab, că administraţia americană nu mai este foarte prezentă în regiune, nu-şi doreşte sau nu poate fi prezentă – asta este, cel puţin, interpretarea lor. Şi guvernul iranian sau militarii din Gărzile Revoluţionare au hotărît că e momentul să ducă la îndeplinire un atac direct asupra Israelului, pentru a arăta Occidentului că nu-i este teamă. Şi să nu uităm că Iranul controlează cel puţin patru state, Liban, Siria, Irak şi Yemen, şi astfel a dorit să arate şi statelor aliate, grupărilor fidele din regiune, că nu îi este teamă să întreprindă un atac direct asupra Israelului.”

Care sînt perspectivele pentru relaţia tensionată dintre Israel şi Iran?

Ioana Constantin-Bercean: „Aş face, pentru prima oară, un pronostic. Am avut o perioadă de treizeci, patruzeci de ani de conflicte arabo-israeliene, perioadă în care, la începutul statului israelian, chiar Ben Gurion s-a dus spre partea iraniană, spre Turcia, Egipt şi Etiopia pentru a face o alianţă a periferiei împotriva lumii arabe. După aproape patruzeci de ani, aceste conflicte arabo-israeliene şi-au încheiat ciclul prin acel tratat de pace semnat între Israel şi Egipt, Egiptul recunoscînd statul israelian. Apoi am intrat în logica aceasta a conflictului din umbră dintre Iran şi Israel. Iată că sîntem la patruzecişicinci de ani de cînd acest conflict mocnit, în umbră, prin grupări proxy, se întîmplă. Iar odată cu aceste atacuri directe, au înţeles şi SUA, a înţeles şi Occidentul, au înţeles şi statele regionale că izbucnirea unui război real între Iran şi Israel este un pericol pentru întreaga regiune. (...) Şi, prin intermediul unor terţi, prin ceea ce se numeşte back channel diplomacy sau diplomaţia din spatele cortinei, s-ar putea să intrăm într-o nouă logică în care Iranul şi Israelul să înceapă un proces nu aş spune neapărat de pace, fiindcă e prea mult, dar un proces de reconciliere. Sigur, nu se va întîmpla de azi pe mîine, nici de la un an la altul, va fi un proces care va dura trei, patru, cinci, zece ani.”

Apasă pe PLAY pentru a asculta interviul integral!

O emisiune de Adela Greceanu și Matei Martin 
Un produs Radio România Cultural