Brandul Georgescu continuă să vândă în social media. Cum s-a transformat imaginea fostului candidat în bani (Europa Liberă) - Iohannis, vizitele de lux și auditul lipsă de la Cotroceni (DW)

Iohannis și Băsescu, sursă de inspirație în bătălia pentru Cotroceni. Modelul copiat de Nicușor Dan și George Simion (Adevărul)

Expertul în comunicare Radu Delicote analizează, într-un interviu pentru „Adevărul”, strategiile principalilor candidați la președinția României, atuurile și slăbiciunile fiecăruia.

Nicușor Dan se vede că a crescut în online, a făcut bine că a furat startul anunțându-și candidatura imediat după anularea alegerilor,  o mare parte din votanții din urbanul mare, orașele mari ale țării, îl vor vota pentru că acolo are notorietatea. Bazinul lui de votanți este acolo, la nivel geografic. Orașele medii și mari. Cu precădere cele mari, unde sunt sunt votanți de dreapta. 

George Simion are în momentul de față un avantaj foarte bun, pentru că a reușit să comunice eficient, în momentul în care Călin Georgescu a fost interzis. Și a reușit să fie ca un surfer pe tot valul acesta. Dezavantajul este că nu toți votanții lui Călin Georgescu se vor duce natural către el.

Pe Crin Antonescu analistul îl vede la fel cum era Emil Constantinescu. Acel om care încearcă să se poziționeze în ideea specialistului, în ideea salvatorului specialist, cu un evident potențial de câștig, dacă reușește să convingă mai mulți oameni, dar cu riscul în care, ca și pe Emil Constantinescu, clasa politică poate să-l doboare.

Elena Lasconi și Nicușor Dan sunt cam pe același segment de comunicare. 

Victor Ponta reușește foarte bine să coaguleze în momentul de față o aripă destul de consistentă a voturilor din PSD. Pentru el, evident obiectivul principal rămâne să ajungă președinte, să intre în turul 2, dar mai mult decât atât vrea să testeze apele în interiorul PSD-ului, să vadă câți votanți are și unde.

Expertul în comunicare Radu Delicote și-ar dori să vadă o dezbatere între candidați. "Pentru că, până la urmă, președinții, și asta îmi doresc de la românii care merg să voteze, toți cetățenii români să-și imagineze președintele ca fiind garantul real al politicii externe a României. Iar românii să-și imagineze cum stă persoana respectivă lângă marii lideri ai lumii și negocează cu politicile și interesul României".

Brandul Georgescu continuă să vândă în social media. Cum s-a transformat imaginea fostului candidat în bani (Europa Liberă)

Călin Georgescu a ieșit din cursa pentru președinția României. Imaginea lui produce însă bani în continuare pe rețelele sociale unde încă face audiență. Afacerea merge bine – dovadă stau paginile de Facebook care apar peste noapte și care, printre postări care anunță morți subite sau scandaluri cu vedete, inserează povești despre fostul candidat, teoretic lipsit de miză politică în acest moment. 

Noile pagini se adaugă celor care funcționează deja de ani buni și care au contribuit la acumularea unui bazin electoral pentru el. Afacerea pare a fi una win-win. Administratorii câștigă bani din vizualizarea reclamelor, iar plătitorii de reclame acumulează public pe care, apoi, îl pot expune unui altfel de conținut.

Vedeți, pe pagina Europei Libere, postări legate de Călin Georgescu, în intervalul 16-19 martie, pe pagina România Creștină.

Iohannis, vizitele de lux și auditul lipsă de la Cotroceni (DW)

În ultimii 35 de ani nu a existat niciun audit despre eficiența Administrației Prezidențiale. Există niște reguli scrise despre ce poate face un șef de stat cu banii de protocol sau sunt la discreția lui?

Jurnalista Sabina Fati atrage atenția că nu există date despre câți bani au folosit, de pildă, foștii președinți pentru protocol, în ce hoteluri au stat, ce și-au cumpărat, de câți bani au mâncat și au băut. Și-au plătit singuri hainele pentru ei și soțiile lor? Dar vacanțele? Și-au plătit din buzunar șederile în plus în statele în care au avut vizite oficiale?

După desecretizarea costurilor aeronavelor de lux folosite de fostul președinte, nu știm, deocamdată, dacă închirierea acestora s-a făcut în urma unor licitații. Oare compania națională Tarom nu era destul de bună pentru fostul președinte? Nu era normal să fie cheltuiți banii publici cu o companie de stat? Există la guvern un deviz care să arate dacă e mai rentabil pentru România să aibă o aeronavă oficială sau dacă e preferabil să se închirieze una când are nevoie șeful statului sau al guvernului?

Există și varianta mai austeră: aceea de a folosi zborurile de linie, cum face deocamdată președintele interimar Ilie Bolojan și cum obișnuiesc liderii statelor baltice. Polonia, însă, are un Boeing, ca aeronavă pentru președinția de la Varșovia, în vreme ce Bulgaria, Cehia, Slovacia și Ungaria au câte un Airbus.

Citiți continuarea pe pagina DW.