Episodul TE06: În ce fel contează rezultatele alegerilor pentru viitorul Europei?

Am întrebat-o pe Sorina Henea despre impactul perioadei de pre-campanie asupra ei şi despre aşteptările pe care le are de la campania electorală. Astfel, am aflat că partidele şi-au făcut cunoscute denumirile şi listele de candidaţi, fără a pune prea mare accent pe ideile, valorile, obiectivele sau proiectele concrete pe care doresc să le promoveze în Parlamentul European. Printre altele, Sorina ne spune ce-şi doreşte să afle în timpul campaniei electorale şi cum anume se informează despre candidaţi, partide, alianţe şi propunerile acestora.

Conversaţia cu Sorina Henea a ajuns în zona întrebărilor despre educarea şi informarea corectă a alegătorilor. Opinia Sorinei este că sistemul nostru de învăţământ nu se ocupă suficient de formarea competenţelor sociale, civice, electorale şi/sau politice. Ea consideră că partidele politice au responsabilitatea de-a suplini aceste lipsuri, poate chiar în timpul campaniei electorale. Sorina oferă inclusiv o soluţie despre cum le putem cere partidelor politice să acţioneze în acest sens, tocmai pentru a-i feri pe alegători de eventuale dezinformări.

Am rugat-o pe Sorina Henea să facă un exerciţiu de introspecţie şi să ne spună dacă, atunci când votează în alegerile pentru Parlamentul European, se simte mai degrabă cetăţean român sau cetăţean european. Ba chiar am făcut şi un exerciţiu de imaginaţie, privind soarta crescătorilor de viermi de mătase din Uniunea Europeană. Răspunsurile ei scot în evidenţă responsabilitatea pe care o au partidele politice, de a informa alegătorii cu privire la proiectele de care pot beneficia şi cei 500 de milioane de cetăţeni europeni, şi fiecare din cele 27 de state-membre.

Sorina Henea face o pledoarie în favoarea utilizării internetului ca sursă de informare despre alegerile pentru Parlamentul European. Ea crede că un cetăţean informat este capabil să voteze în cunoştinţă de cauză şi că participarea în alegeri este extrem de importantă pentru buna funcţionare a oricărei democraţii. Sorina acceptă că fiecare stat-membru UE poate avea un profil specific al reprezentării politice, motiv pentru care alegerile pentru Parlamentul European încă nu sunt organizate la nivel paneuropean, ci separat, în fiecare ţară din Uniunea Europeană.

Sorina Henea este studentă în anul IV la Facultatea de Drept a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi. La 26 mai, cu ocazia alegerilor pentru Parlamentul European, fratele său mai mic va putea vota pentru prima dată într-un scrutin electoral. Am întrebat-o pe Sorina dacă ea a primit sfaturi electorale de la sora ei mai mare şi dacă-i va da sfaturi similare fratelui. Răspunsul ei sugerează că avem obligaţia morală de-a ne exercita dreptul de vot, pentru a ne asigura că trimitem cei mai competenţi oameni în funcţiile de reprezentare politică.

Zvârcolirea legislativă din jurul legilor justiţiei şi codurilor, care ne afectează viaţa de circa un an şi jumătate, poate fi descifrată prin raportare la interpretările date de Curtea Constituţională.

Episodul revocării dnei Kövesi de la DNA nu a avut doar efecte instituţionale asupra legilor justiţiei sau asupra relaţiilor dintre Preşedinte, CCR şi Parlament.

A fost acreditată în spaţiul public ideea că, până la finele sesiunii extraordinare a Parlamentului (la sfârşitul acestei săptămâni), Guvernul ar putea adopta o Ordonanţă de Urgenţă cu privire la legile justiţiei sau codurile penale.

Licenţiată la Academia de Studii Economice din Bucureşti, Sabina Schnell a plecat din România în 1999, pentru a studia politici de dezvoltare în Germania, la nivel de masterat.