Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews) - Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul) - cu Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia) - Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul) - Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Ziarul Financiar)

Judecătoarea Raluca Moroșanu: „Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată” (Recorder)

„După ce am văzut documentarul Recorder, în care judecătorul Laurențiu Beșu a apărut cu fața, mi-am zis că este sub demnitatea mea să-l las pe acest om singur”. Acesta a fost unul dintre gândurile Ralucăi Moroșanu înainte de a înfrunta conducerea Curții de Apel București chiar în conferința de presă pe care aceștia au organizat-o.

„Consider că este de datoria mea să le răspund oamenilor care au ieșit în stradă și care bănuiesc că așteaptă mai mult de la mine decât ce-am spus în conferința de presă”, spune judecătoarea Moroșanu.

În acest interviu – prima apariție publică după celebra conferința de presă – Raluca Moroșanu vorbește despre situația dramatică din Justiție și dezvăluie lucruri incredibile din interiorul uneia dintre cele mai importante instanțe din România.

Mărturia unui procuror DNA despre cum a ajuns „DNA la noncombat”: „Nu mai suntem lăsați să lucrăm cu cel mai competent corp polițienesc din MAI” / Un ofițer din MAI confirmă (HotNews)

Un procuror DNA oferă publicului, într-o discuție cu HotNews, un exemplu concret despre cum fost slăbită premeditat, susține el, forța investigativă a structurii de elită a Parchetelor din România.

„Toate lucrurile semnalate în investigația Recorder noi le știam, acum le știu și alții. O să descriu și o altă metodă”, a spus procurorul DNA, care a acceptat dialogul sub rezerva protejării identității, avînd în vedere statutul său de magistrat în activitate.

Procurorii investighează cazurile nu singuri, ci coordonând polițiști judiciari.

„De peste un deceniu, cu zeci de milioane de euro și cu instruire sprijinită de țări din UE s-au construit în MAI structuri polițienești de investigație care au cooperat cu DNA. Dintr-o dată, relația s-a întrerupt, prin hotărârea ÎCCJ”, a explicat pentru HotNews un ofițer din MAI, în completarea a ceea ce spune procurorul DNA. 

Dacă tai cooperarea cu forța de elită a poliției române și cauți polițiști la IPJ-uri, atunci automat forța de cercetare a DNA scade, iar asta a fost făcută intenționat, la nivel înalt și coordonat, afirmă și procurorul din DNA.

Justiția, ruptă în două. Cine sunt semnatarii listei de susținere a magistraților din reportajul Recorder și cine sunt marii absenți (Adevărul)

Reportajul Recorder, în care mai mulți magistrați denunță ceea ce ei consideră încălcări grave ale libertății judecătorilor și în urma căruia se cere schimbarea șefilor din Justiție, i-a împărțit pe magistrați. 

Printre cei 811 de semnatari se află 49 de judecători pensionari și 43 de procurori pensionari. Ceilalți sunt magistrați activi, procurori și judecători.

Adevărul scrie că printre semnatari sunt și magistrați controversați, acuzați de-a lungul anilor că ar fi încălcat la rândul lor principiile Justiției.

Pe listă nu se află fostul adjunct al Laurei Codruța Kovesi, Marius Iacob. De asemenea, de pe listă lipsește numele lui Daniel Morar, fost șef al DNA.

Nici Gabriela Scutea, fost procuror general, nu a aderat la lista magistraților activiști, la fel cum nici Laura Oprean, și ea fost procuror general și fost adjunct al lui Morar nu a găsit necesar să se implice. Un alt nume cunoscut care lipsește este cel al lui Lucian Papici, fost procuror DNA, șef de secție cu dosare importante pe vremea lui Daniel Morar.

Diana Buzoianu: Nu m-am născut ministru. Pot să plec mâine liniștită și să lucrez în domeniul privat (SpotMedia)

Criza apei din județul Prahova a fost folosită de PSD și AUR pentru a-l destabiliza pe ministrul Mediului, numit de USR, cerându-i-se, public, demisia și depunându-se în Parlament o moțiune simplă la adresa sa. 

E avocat, deputat USR, are 31 de ani și a intrat în politică din cauza Ordonanței 13, impusă de Liviu Dragnea în 2017, pentru a scăpa de condamnările pentru corupție. 

În actuala coaliție de guvernare a fost nominalizată de partidul din care face parte pentru poziția de ministru al Mediului. 

La scurt timp după numire, măsurile de reformă inițiate de ea s-au lovit de interesele PSD, care dorea să-și păstreze oamenii și controlul asupra unor regii și companii publice, aflate în subordinea ministerului.

Vedeți interviul pe pagina SpotMedia.

Un profesor de economie demontează mitul majorării salariului minim: „O să avem oameni care vor fi lăsați pe străzi” (Adevărul)

Presiunile sindicale pentru o nouă majorare a salariului minim brut, de la 4.050 lei la 4.350 lei, readuc în discuție fragilitatea echilibrului economic din România. 

Sindicatele solicită o creștere de 300 de lei a salariului brut, o măsură care, la prima vedere, pare să vină în sprijinul puterii de cumpărare. Totuși, profesorul de economie Cristian Păun avertizează că măsura riscă să se transforme într-un bumerang pentru mediul privat și pentru angajații vulnerabili. El explică mecanismul fiscal prin care statul câștigă practic jumătate din orice majorare.

Pe larg în ziar.

Ce a fost în 2025, ce am previzionat şi ce a ieşit (Nicuşor Dan preşedinte a fost o surpriză): în ciuda tensiunilor politice şi economice, anul 2025 îl închidem într-un mod destul de rezonabil, fără crize majore, mult mai bine decât ne-am temut că va fi şi fără prea mari pierderi. Bursa a fost surpriza pozitivă din acest an (Ziarul Financiar)

Anul 2025 l-am început cu foarte multe semne de întrebare din punct de vedere politic, economic, financiar şi social, după finalul stupefiant din 2024, cu apariţia de nicăieri a lui Călin Georgescu şi anularea alegerilor prezidenţiale.

Unele întrebări sunt în vigoare şi acum, dar dacă acum tragem linie, poate nu a fost un an chiar aşa de rău.

De bine, de rău, nu  ne-am confruntam cu vreo criză majoră care să dea România peste cap, avem un preşedinte nou, Nicuşor Dan, pro-european, avem un guvern nou Bolojan pro-european, avem o coaliţe politică pro-europeană care merge înainte, în ciuda retoricii de rupere a coaliţiei afişată în fiecare zi.

Deşi a fost confruntată cu multe semne de întrebare, mai ales după creşterea taxelor- TVA-ul a crescut de la 19 la 21%, economia nu a intrat în criză, reuşeşte să se menţină la suprafaţă în ciuda scăderii consumului şi chiar sunt şanse bune de a închide anul cu o creştere economică de peste 1%, scrie jurnalistul Cristian Hostiuc, director editorial ZF.