Jurnal de Studiu și Rugăciune

Stăpânirea de sine constituie arta supremă a voinței ce se ancorează ferm în credința prin care transpune imaginarul pozitiv în realul înconjurător. Este o disciplină ce se cultivă cu atenție și perseverență de-a lungul întregii vieți. Este știința supremă din care se desprind toate celelalte mijloace de investigare a existenței. Dar această neasemuită înzestrare se dobândește doar prin proiectarea tăcută, dar fermă, a chipului Omului Primordial în templul interior al corpului tău, o însușire graduală a trăsăturilor miraculoase de bunătate și iubire ale Divinului Creator.

Stăpânirea de sine se învață treptat

prin disciplinarea naturală a trupului tău,

avansând cu încredere pe cărarea destinului

ce te poartă către marea cetate a nemuririi.

Lăsând dorințele deșarte în valea uitării,

îți întărești voința după modelul divin

și dobândești energii cerești ce te înalță

peste obstacolele așezate pe drumul tău.

Este o învingere constantă a distrugerii,

o regenerare profundă ce pornește din interior,

care te aduce din nou pe tărâmul copilăriei

unde se află puterea renașterii după chipul Său.

Fiindcă Omul Primordial veghează cu atenție,

ca Duhul Său să vină în ajutorul tău,

la fiecare pas ce prin credință îl faci înainte,

fără a privi cu regrete spre ce a fost înapoi.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Condamnarea și contemplarea sunt diametral opuse. Există astfel o excludere a domeniului suferinței din clipa în care începi să practici urmărirea atentă, cu pasiune și dor, a realității înconjurătoare până la o deplină identificare și uitare cu elementele componente ale lumii. Și astfel, ignorând asperitățile pe care le întâlnești involuntar pe cărarea propriului destin, te ancorezi puternic în fundamentul invizibil al existenței, aceasta fiind rămânerea în substratul profund al nemărginirii.

Și lumea devine un paradis sub privirea ta,

înveșmântată în culorile nemărginirii fără de egal,

care se nasc din împletirea armonioasă a cerului

cu întinsul necuprins al suprafeței pământului.

Iar tăria revine ca o forță ascendentă în corpul tău,

într-o progresie ce întrece așteptarea imaginației

și învinge regresia în neantul distrugerii

prin descătușarea latenței nemuririi din ființa ta.

Este un salt viguros spre infinitul creației măiastre,

ce se naște din contemplarea albastrului răspândit

pe întinsul sidefiu al boltei cerești de deasupra

cu îmbinarea cu veșnicia clipei ce în etern rămân.

Iar chipul Celui Primordial îl zărești acum peste zare,

cum treptat se apropie de templul sfânt al planetei Pământ,

până la o întoarcere a destinului creației originare,

ce se renaște din iubirea Celui fără de sfârșit.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Gândirea pozitivă continuă constituie cheia de boltă către dobândirea puterii depline din partea lui Dumnezeu, dar aceasta se sosește numai pe calea credinței, care te ancorează în realitățile profunde și ultime ale universului înconjurător. De aici pleacă vindecarea deplină a corpului, renăscut prin exercițiul rămânerii în Hristos și readus la forma sa originală prin comuniunea desăvârșirii sfințeniei fără de egal. Este o revenire la statutul pe care omul îl avea la început, când a fost întocmit de mâna Atotștiutoare a lui Dumnezeu, este o repunere în drepturi în calitatea deplină de a fi copil veșnic al Său.

Gândirea generează forme de undă

ce se propagă în lungul și-n latul lumii,

până când trăirea se așază în liniștea,

începutului din care toate au pornit.

Ea este colorată în raze de curcubeu,

zămislind un univers nou chiar aici și acum,

o descoperire supremă a destinului răbdător,

ce așteaptă preschimbarea în eternul nepieritor.

Și trupul tău se învăluie în razele astrale,

ce-l înnobilează să ajungă tot mai sus,

până la statura deplină și finală

de a fi în totul asemenea cu Isus.

Este o proiecție a nemărginirii Sale,

ce se transpune acum în corpul tău,

dând naștere unei ființe nemuritoare,

ce îl așteaptă cu dor pe Dumnezeu.

Jurnal de Studiu al Rugăciunii (jurnalstudiu.com)

Legea și credința reprezintă două fațete ale unei realități unice, dezvăluită celui care prin tenacitate și credință avansează ferm către cetatea Noului Ierusalim. Trecând dincolo de aparenta contradicție, o astfel de persoană ajunge să distingă prezența divină în tot ce-l înconjoară. Este un miracol pe care-l experimentează de fiecare dată când lasă ca îndoiala să dispară iar teama să fie învinsă de curajul născut din iubirea de Marele Creator și de tot ce El a adus la existență în marea Sa îndurare și bunătate.

Legea este fermă și dreaptă,

dar credința câștigă iubirea

de a merge pe drumul sfințeniei,

ce te înalță mereu către cerul infinit.

Porunca este bună și înțeleaptă,

dar încrederea atrage sufletul

să avanseze treaptă cu treaptă

până la deplina însușire a nemărginirii.

Fiindcă niciodată iubirea nu se va impune

prin cuvinte de aspră poruncă,

dar atracția credinței unite cu speranța

va face să se nască în suflet nemurirea.

Iar infinitul timpului așa cum îl simți,

devine deodată un etern prezent,

în care spațiul se întinde la nesfârșit

prin descoperirea Celui fără de început.

Jurnal de Studiu al Rugăciunii (jurnalstudiu.com)

Iubirea lui Dumnezeu îți aduce vindecare în trup și viață în suflet, constituind cel mai puternic remediu pentru toate obstacolele pe care le întâlnești. Ea îți renaște întreaga ființă sub forma prevăzută de la început, când nemurirea sălășluia în corpul omenesc. Și este un dar divin, ce vine de dincolo de cer prin care tot ce te înconjoară se transformă în chip miraculos pentru a deveni un templu sfânt al Marelui Autor. Și astfel, pășești cu încredere în Era vieții de la început, iar minunea creației se întâmplă acum cu tine, ce te aduce de îndată în zorii unui Ev fără sfârșit.

Iubirea se naște natural în suflet,

din clipa în care distingi lumina slavei,

ce vine din înaltul de dincolo de zare,

chiar de la Cel care pe toate le zămislește.

Ești născut din compasiunea divină,

ce aduce înțelepciunea fără de hotar,

în templul sfânt al fericirii eterne

ce sălășluiește în adâncul plin de har.

Și rămâi în atmosfera trăirii primordiale,

ce-ți dezvăluie cunoașterea autentică a lumii,

trecând dincolo de perdeaua de iluzii,

ștergând lacrima suferinței de pe obraz.

Iar tu revii la forma de început a vieții,

când universul apărea din Cuvântul sfânt,

și povestea lumii se scria cu slove de lumină,

ce străluceau albastru pe cerul iubirii fără de sfârșit.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Universalitatea învierii lui Iisus Hristos se traduce prin primirea vieții nemuritoare de îndată ce manifești credință și rămâi în orizontul pe care aceasta îl descrie. Este o rămânere pe  tărâmul Edenului primordial, când pământul a fost întocmit, și o întoarcere la ordinea originară, când Templul lui Dumnezeu încorpora întreg universul înconjurător. Și astfel, tu pășești pe acest tărâm minunat în care singurul element important este încrederea deplină în Marele Creator.

Universul renaște sub forma sa originară,

de îndată ce încrederea prinde un chip deplin

în interiorul complex al țesăturii trupului tău,

zămislind gânduri ancorate în veșnicie.

Este o revenire la condiția minunată de la început,

când lumea stătea să apară miraculos

din cugetarea divină a Omului Primordial,

drept manifestare vizibilă a chipului Său.

Fiindcă ești o ființă născută prin iubirea Sa,

ce îmbrățișează cu pasiune întreaga zare,

iar destinul tău este de a merge înainte

prin preschimbarea profundă a corpului tău.

Iar întunericul devine lumină în tine

și mii de raze se desprind din ființa ta,

de îndată ce rămâi sub protecția divină,

manifestată pe deplin prin renașterea ta.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Personaj într-o poveste este propria-ți condiție în care te găsești, pe măsură ce evoluezi pe firul narativ al unei istorii ce se scrie zilnic prin tot ceea ce tu trăiești. Este o condiție miraculoasă ce derivă din substratul adânc al existenței lumii, din care faci parte integrantă indiferent de evenimentele pe care le întâlnești. Dar este o poveste frumoasă, bine alcătuită, cea în care te afli, dacă de fiecare dată manifești credință în destinul strălucitor ce ți se deschide la nesfârșit.

Vei reuși să mergi pe drumul vieții

doar prin credința pe care zilnic o zidești,

ce zămislește frumosul pe tărâmul imaginației

și cizelează atent realitatea lumii în care te găsești.

Tu ești eroul principal al poveștii ce te înconjoară,

din toate părțile cu posibilități și provocări,

iar tu scrii cu atenție fiecare trăire ce apare

în ființa ta pe măsură ce evoluezi către zări.

Fiindcă nu există teamă pe cărarea sfântă

ce te poartă către povestea inocenței de la început,

iar credința te călăuzește de fiecare dată

pentru a alege ceea ce te duce spre nesfârșit.

Și în fiecare zi privești cu bucurie spre zare,

de unde apare tot mai aproape Templul ceresc,

ce în curând va îngloba întreaga lume

pentru a zămisli un nou tărâm și un nou pământ.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Gândul lui Iisus Hristos constituie comoara neprețuită ce-ți este dăruită de îndată ce intri pe tărâmul credinței pentru a primi revelația transformării lumii după chipul ce a fost stabilit de la începutul creației universale. Este o bucurie ce-ți preschimbă viața prin îmbogățirea cu tonuri multicolore ce aduc un farmec distinct fiecărei clipe pentru a rămâne în miraculoasa condiție a nemuririi ce-ți aduce chiar acum vindecarea.

Prin gândire toată ființa se transformă,

pentru a reflecta nevinovăția Celui Infinit,

de îndată ce intri pe tărâmul credinței,

ce-ți aduce bucuria preschimbării la nesfârșit.

Dar cugetarea nesfârșită preschimbă slăbiciunea în putere

conferind vindecarea deplină trupului tău

din care se naște ulterior orice gând sau trăire

pentru a rămâne în nemurirea fără de sfârșit.

Însă gândul lui Hristos constituie antidotul

pentru orice influență murdară din partea lumii,

deschizând porțile Edenului de dincolo de cer,

transpus prin credință aici pe pământ.

Și lași ca grija să dispară cu totul din tine,

și nu mai acorzi atenție neliniștii ce te împresoară,

fiindcă orizontul calmului fără de margini

a venit acum pentru totdeauna în viața ta.

Meditația impulsului de mânie constituie calea prin care se întrerupe legătura cauză-efect dintre emoția violenței și gândul ce o urmează înainte de a deveni comportament. Prin urmare, este suficient să abandonezi participarea activă la derularea bulgărului de tensiune interioară ce se rostogolește năvalnic la vale generând o avalanșă de neoprit și să contempli uimit această descărcare de mânie abisală fără să o transferi din imaginarul barbar în realitatea înconjurătoare. De fapt, aceasta reprezintă calea nobilă a înfrânării pasiunilor dezlănțuite și urmarea exemplului dat de Hristos.

Și lași ca mânia să ți se topească treptat

prin căldura transformatoare a sufletului tău,

până când miezul dens al fricii dispare

și seninul păcii revine temeinic în cuprinsul tău.

Este o reluare a actului primordial al renașterii tale

prin care corpul îți renaște așa cum a fost întocmit

și întregul adaos de supărare și suferință dispare

spre a fi înlocuit de sublimul elixir spre nesfârșit.

Iar de aici se trece în orizontul ce de dincolo de cer apare,

chiar în decursul existenței tale de acum,

printr-o miraculoasă transpunere a chipului sublim 

al Celui care veghează cu iubire asupra a tot ce este pe pământ.

Și viața își reia rostul ei blând și iubitor,

prin alchimia iubirii ce transmută elementar

fiecare treaptă a trăirii tale ce se naște continuu

din suflul Vieții originare fără de hotar.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)

Sunt doar un simplu om pe suprafața unei lumi ce se schimbă neîncetat după reguli care scapă logicii imediate și intuiției de moment. Sunt doar o ființă ce își urmează calea destinului pe drumul ce trece armonios peste aparentele obstacole ale prezentului. Însă, credința îmi este o sigură călăuză , iar încrederea în Cel Primordial îmi netezește înaintarea prin soluții ce sfidează imposibilul celui mai complex calcul rațional. Este o condiție în care mă bucur zilnic de noutatea descoperirii unui orizont infinit în care trăiesc plenar și cu bucurie acum și mereu, la nesfârșit.

Ești doar un simplu om în cuprinsul lumii,

dar este suficient pentru a fi pe deplin fericit,

fiindcă orizontul infinit al cerului te înconjoară

cu binecuvântări ce se întind pretutindeni la nesfârșit.

Ești doar o simplă ființă născută din iubirea cerului,

care a întâlnit suprafața vălurită a pământului

pentru a te plămădi zămislindu-te într-un chip luminos

din care strălucește plenar inocența albastră a Celui Infinit.

Și mergi pe drumul destinului ce ți-a fost dăruit

chiar de la începuturile neasemuitei Creații,

din care ai apărut asemeni unei neprețuite diademe

ce strălucește multicolor cu vigoarea eternului început.

Iar fericirea te însoțește la fiecare pas făcut prin credință,

deschizându-ți porți indiferent de obstacole sau încercări,

generând punți peste abisul ce uneori ți se așterne pe cale,

pentru a trece de fiecare dată cu succesul celui mereu învingător.

Jurnal de Studiu și Rugăciune (jurnalstudiu.com)