Justiție: actualități, podcasturi, video și analize - RFI

Chiar dacă discuțiile politice pe tema formării unei coaliții de guvernare sunt în centrul atenției, la Ministerul Muncii continuă dezbaterile pe marginea legii de salarizare unitară. La postul de televiziune Digi 24, ministrul muncii Dragoș Pîslaru, a explicat situația în care se află domeniul educației, din punctul de vedere al noii legi.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti au decis, joi seară, plasarea sub control judiciar a tuturor celor şase persoane care au fost reţinute în cazul azilelor ilegale de la Bihor. Este vorba despre Viorel Paşca şi restul membrilor familiei sale, dar şi coordonatoarea activităţilor.

Decizie cu totul neobişnuită în Franţa. Instanţa a anulat condamnarea la închisoare pe viaţă pentru un bărbat condamnat definitiv pentru patru crime. El a stat după gratii 18 ani, timp în care a spus mereu că este nevinovat. Acum este liber, iar procesul va fi reluat de la zero. Vorbim despre o întorsătură dramatică a evenimentelor în acest caz notoriu nu numai în Franţa ci şi peste graniţe. Cum s-a ajuns la o astfel de decizie a justiţiei într-o ţară în care doar aproximativ 12 condamnări penale au fost anulate din 1945?

Schimbul de acuzații dintre PNL, Consiliul Superior al Magistraturii și conducerile instanțelor, după suspendarea în instanță a hotărârii privind Congresul liberalilor, ridică întrebări despre limitele controlului judiciar asupra vieții interne a partidelor. Jurnalistul Liviu Avram susține că în această dispută există elemente care merită analizate atent și spune că efectul cel mai grav ar putea fi erodarea încrederii publice în justiție.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) denunţă „escaladarea fără precedent a discursului public îndreptat împotriva instanţelor judecătoreşti”, în urma acuzaţiilor Partidului Naţional Liberal privind hotărârile pronunţate de Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Ilfov în litigiile care vizează Congresul PNL şi reafirmă că independenţa justiţiei reprezintă „unul dintre fundamentele ordinii constituţionale democratice”.

Decizia va fi anunţată pe 7 iulie iar în urma ei se va şti dacă Marine Le Pen va putea candida la alegerile prezidenţiale din 2027. Dacă i se va permite, ea va intra pentru a patra oară în cursa pentru Palatul Elysée.

Tribunalul Bucureşti a suspendat hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar al PNL referitoare la Congres, inclusiv organizarea şi desfăşurarea Congresului PNL prin care Ilie Bolojan a fost reconfirmat preşedinte, cu o nouă conducere.  Decizia nu este definitivă.

Zeci de percheziții azi în Bihor. DIICOT acuză o rețea că a ținut, din 2020, sute de oameni cu dizabilități psihice în aziluri ilegale. „Îngrijiți” fără medici, fără tratament și fără licență de funcționare, oamenii erau exploatați pentru pensii, donații și ajutoare sociale. Procurorii vorbesc despre 401 morți și un prejudiciu de 13 milioane lei. Liderul asociației, Viorel Pașca, se apără spunând că „au fost trimiși de instituțiile statului”. Acum autoritățile caută de urgență locuri sigure pentru cei 380 de oameni scoși din centre.

Franţa a abolit pedeapsa cu moartea în urmă cu aproape 45 de ani. Cu toate acestea, această sentință rămâne o realitate pentru milioane de oameni din întreaga lume. Experţii sunt de părere că pedeapsa capitală nu reduce cu nimic criminalitatea ci, din contră, chiar menţine un ciclu de violență, devenind în același timp un instrument politic odată ce ajunge în mâinile statelor autoritare. Libanezii se luptă, în continuare, pentru abolirea pedepsei cu moartea, chiar dacă aici, de 22 de ani, nu s-a mai pus în practică pedeapsa capitală. RFI a stat de vorbă cu o expertă.

Parisul găzduieşte de marţi, 30 iunie şi până joi, 2 iulie 2026, al 9-lea congres mondial împotriva pedepsei cu moartea, în condiţiile în care se observă o creştere a numărului de execuţii, în mai multe state. 47 de ţări, aflate în diverse puncte de pe glob, continuă să aplice pedeapsa cu moartea, printre care şi Statele Unite. Aici, în 2025, au fost executate 47 de persoane, potrivit Amnesty International. Ambasadoarea franceză pentru drepturile omului, Isabelle Lonvis-Rome deplânge faptul că tot mai multe ţări recurg la execuţii, ca măsură de represiune politică, de control social ori de răspuns la crizele de securitate.