Presa internațională continuă să analizeze consecințele summitului de la Washington. Ucraina a obținut o victorie diplomatică, dar chestiunea garanțiilor de securitate rămâne neclară, constată comentatorii.

Le Monde observă că, „după fiascoul din Alaska, ce era mai rău a fost evitat: frontul transatlantic, pe care președintele Putin visează să-l vadă prăbușindu-se, a fost păstrat, cel puțin în aparență. Dar mai este mult de lucru pentru a transforma «convergența» menționată de președintele Macron în acțiune comună pentru salvarea Ucrainei”.

 

După cum comentează Politico, „această orientare mai serioasă a conversației privind garanțiile de securitate stârnește în mod clar o oarecare neliniște la Kremlin.

Și, aproape sigur, Kremlinul a fost nemulțumit să-l audă pe Trump reiterând poziția lui Zelenski, conform căreia punctul de plecare pentru orice discuții despre teritoriu ar trebui să se bazeze pe liniile frontului existente - mai degrabă decât de a se trece dincolo de ele”.

 

El Mundo, citat de Eurotopics, avertizează că „președintele ucrainean se confruntă, aparent, cu o decizie extrem de complexă: fie menține integritatea teritorială a țării sale, fie asigură supraviețuirea statului ucrainean prin acceptarea de a ceda teritorii în schimbul unui anumit grad de protecție din partea UE și a SUA.

Disponibilitatea Washingtonului de a discuta cu Ucraina despre «garanții» a adus o ușurare, dar nu poate ascunde prețul ridicat pe care Europa ar trebui să-l plătească pentru pace, conform ideilor Kremlinului: consolidarea unei anexări ilegale care subminează principiul inviolabilității frontierelor și legitimează cruciada lui Putin. ... Orice pas către pace este binevenit. Dar puterea Rusiei de a-și dicta condițiile obligă Europa să susțină Ucraina și să-și protejeze propria securitate prin creșterea cheltuielilor militare, acum mai mult ca niciodată.”

 

Ziarul De Standaard concluzionează că președintele SUA tocmai și-a anunțat aliații că acesta nu este războiul Americii:

„Când Putin a vorbit în Alaska despre cauzele războiului, el făcea, fără îndoială, referire la aversiunea sa față de cultura occidentală și europeană «decadentă». Trump nu se simte vizat de o astfel de declarație de război. America sa nu mai face parte din acest Occident care trebuie apărat.

Această ruptură a plutit ca o umbră întunecată deasupra mesei negocierilor, fără nicio laudă la adresa NATO. SUA și Europa au acum puține lucruri în comun de apărat. Într-un astfel de context, întrebarea este cum poate Trump să ofere «garanții de securitate» credibile, de nezdruncinat și durabile?” (Sursa: Eurotopics).

 

Potrivit comentatorului revistei Time Magazine, ”Trump nu a avansat nicio opțiune clară pentru avansarea procesului de pace dincolo de ultima etapă a obstrucționismului rusesc.

În ceea ce privește chestiunea crucială a garanțiilor de securitate pentru Ucraina, Trump a părut, de asemenea, mult mai circumspect, pe măsură ce lunga zi de negocieri s-a încheiat”.

 

Ucraina are motive să spere, este de părere The Daily Telegraph:

„Prin comparație cu summitul derutant din Alaska, alianța europeană a obținut câștiguri strategice importante.

În mod crucial, Zelenski a părut să-l convingă pe președinte că este cu adevărat interesat de pace, nu de blocajul pe care Trump l-a invocat pe nedrept ultima dată. Dacă Alaska a fost o demonstrație rușinoasă de prietenie față de tiranul sângeros al Kremlinului, ziua de luni ar putea fi considerată o victorie diplomatică discretă pentru Ucraina.”