Legile Tehnologiei. Despre legile cu impact în tehnologie și implicațiile lor

Reclama iti arata o lume idilica, iar pe fundal se aude muzica de film epic, eroic. O usa se deschide larg si face loc, chiar in mijlocul ecranului, unei terase scaldate de soare. Un cuplu relaxat si zambitor te privesc si zambesc de parca nu te-ai mai vazut de multi ani. „Cât de dor ti-a fost sa iesi cu prietenii?” întreabă o voce pe fundal. „Cu pasaportul verde, ușile se deschid pur și simplu în fața ta. Ne întoarcem la viață.”, continua vocea.

Este un anunț care promovează versiunea israeliană a pașaportului pentru vaccin, dar si un concept ce atrage oamenii ce au stat inchisi in ultimele luni din cauza covid. Putem reveni la viața normală după ce am fost vaccinați? Și, dacă putem, de ce fel de dovezi ar trebui să avem nevoie?

--

Oficialii din domeniul securității din Germania propun ca toate companiile de internet să conecteze identitatea reală a unui utilizator la toate mesajele instante (Whatsapp etc), e-mailurile și alte comunicări online. De unde porneste propunerea?

--

Primele șase porți biometrice din România - porți automate cu scanere destinate recunoașterii automate a trăsăturilor faciale ale pasagerilor care dețin deja pașapoarte biometrice - au fost inaugurate joi la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni. Prin aceste porți controlul pasagerilor durează practic câteva secunde.

Recent, Autoritatea italiană pentru protecția datelor (DPA) a ordonat Tik Tok să nu mai prelucreze datele personale ale utilizatorilor a căror vârstă nu a putut fi verificată exact de companie. Decizia vine după ce un copil de 10 ani ar fi murit după ce a luat parte la o provocare pe TikTok. Decizia stârnit o dezbatere intensă asupra propunerilor tehnice menite să identifice soluții la o problemă veche: cum să ne asigurăm că tinerii și copiii nu vor accesa anumite conținuturi online decât dacă supravegheați de parinti.

--

Două amenzi au fost aplicate în Norvegia, care, deși nu e parte a Uniunii Europene, aplică GDPR ca urmare a integrării Regulamentului în Acordul privind Spațiul Economic European. Amenzile, potrivit unor comunicate recente ale Comitetului European pentru Protecția Datelor, au fost destul de mari: 20.000 eur (pentru redirecționarea mesajelor primite de un fost salariat), respectiv 40.000 euro (pentru redirecționarea mesajelor primite de un angajat care și-a luat concediu pentru că era bolnav).

--

Facebook a anunțat ieri că intenționează să investească 1 miliard de dolari pentru a „sprijini industria știrilor” în următorii trei ani și admite că a exagerat actiunile sale interzicând linkurile de știri in Australia.

Facebook urmează astfel pasii Google, după ce în octombrie anul trecut Google s-a angajat să plătească editorilor peste 1 miliard de dolari în următorii trei ani pentru a crea și a organiza jurnalism de înaltă calitate prin intermediul platformei Google News Showcase.

Intre timp, Facebook si autoritatile australiene s-au inteles, stirile au revenit in tara cangurilor si, mai important, legea despre care va spuneam data trecuta ca e proiect a intrat in vigoare, cu niste modificari minimale.

una dintre modificari impune autoritatilor ia în considerare „contribuția semnificativă” pe care o companie o aduce la industria știrilor din țară, prin acorduri cu editorii, înainte ca această companie să fie desemnată oficial ca „platformă digitală” si sa i se aplice obligatiile din lege.

--

altele

Google si Facebook pareau ca fac echipa in Australia, in timp ce luptau cu proiectul de lege propus de parlamentul australian, care ii obliga sa negocieze cu editorii de presa scrisa preluarea de stiri / titluri / linkuri catre articolele acestora. Pana saptamana trecuta, atat Google, cat si Facebook aveau o pozitie comuna. Daca australienii insista, o sa retraga produsele lor de pe piata de acolo.

Apoi, pe 17 februarie, s-a produs ruptura. Google a anuntat o intelegere cu News Corp. Ca sa intelegeti ce inseamna News Corp in Australia, ar fi de stiut cateva cifre. Australia are 25 de milioane de locuitori.News Corp australia atinge, prin brandurile sale (The Australian, The Daily Telegraph, Herald Sun, dar si Vogue, GQ etc) 17 milioane de australieni in fiecare luna. Aproape 70% din populatia Australiei. Apoi au urmat si alti publisheri importanti, fapt care ma face sa cred ca, la nivel de stiri, cel putin, Google probabil ca a acoperit titluri ce ating spre 99% din australieni.

--

Va mai amintiti de discutiile pe care le-am avut in toamna despre legea din California care stabilea ca lucratorii Uber (gig-workers) sunt independent insa vor primi o serie redusa de beneficia de la companie? S-a format la momentul respectiv o a treia categori de lucratori care nu sunt nici salariati, nici complet independenti.

Intr-un document (white paper) publica recent, Uber incearca sa convinga UE ca aceasta este calea de urmat.

--

ICCJ a fost sesizata sa pronunte o decizie (procedura de dezlegare chestiuni de drept) cu privire la masura in care veniturile din tranzactiile cu criptomonede obtinute anterior anului 2019 sunt impozitabile ca venituri din alte surse.

Ramne de vazut ce va decide instanta si mai ales cand, insa practic daca se ajunge la concluzia ca acestea sunt venituri din alte surse, practica actuala a fiscului de a emite decizii de impunere inclusiv pentru perioada anterioare anului 2019 se va consolida.

--

si altele...

Printre subiectele discutate astăzi:

Prin intermediul nanotehnologiei, inginerii de la MIT au transformat firele de spanac in senzori capabili sa descopere materiale explozibile ascunse in pamant. Plantele pot trimite, apoi, informatia, wireless, inapoi la cercetatori.

Când rădăcinile de spanac detectează prezența nitro-aromaticelor, un compus adesea găsit în explozivi precum minele terestre, in sol, nanotuburile de carbon din frunzele plantei emit un semnal. Acest semnal este apoi citit de o cameră cu infraroșu, trimitând o alertă prin e-mail oamenilor de știință.

Ce e interesant e ca, in viitor, plantele vor putea transmite mai departe informatii care, in multe cazuri, se vor putea dovedi ca fiind date personale.

--

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost sesizata în legătură cu un controversat proiect de cercetare finanțat de UE, care utilizează inteligența artificială pentru „detectarea minciunilor” faciale, cu scopul de a accelera controalele de imigrare.

Actiunea împotriva Agenției Executive de Cercetare a UE (REA), care supraveghează programele de finanțare ale UE, a fost pornit în martie 2019 de Patrick Breyer, europarlamentar al Partidului Pirat din Germania și activist pentru libertăți civile - care a dat în judecată cu succes Comisia anterior refuzul de a divulga documente.

--

O companie din Elvetia, Terra Quantum, a anuntat recent ca, utilizand computere cuantice, a descoperit o serie de vulnerabilitati in procesul de criptare. Compania considera ca aceste vulnerabilitati pot pune in pericol confidentialitatea datelor care circula in forma criptata pe internet, a trazactiilor bancare, a emailurilor, etc.

Ce sunt computer quantice: sunt niste super computere, care fac calcule la viteze imposibile pentru computerele conventionale, capacitate care este posibil sa le permita sa sparga coduri pe care pana de curand le consideram indescifrabile.

Compania a anuntat ca descoperirea facuta schimba conceptele curente cu privire la ceea ce inseamna criptare infailibila si poate avea implicatii majore pentru companiile mari de tehnologie precum Google, Microsoft, etc.

Tik Tok baneaza unii utilizatori in Italia

Autoritatea italiană de supraveghere a protecției datelor personale a ordonat saptamana trecuta aplicației TikTok să blocheze conturile oricăror utilizatori din Italia a căror vârstă nu a putut fi verificată după moartea unei fete de 10 ani care folosise aplicația. E o poveste interesantă aici si, cel putin pentru părinții care ne asculta, e un semnal de alarma.

Decizia a venit după ce o fată a murit de asfixiată în Palermo, Sicilia, într-un caz care a șocat Italia. Părinții ei au spus că a participat la așa-numita provocare a sufocării, blackout challenge pe TikTok, strangulându-se cu o eșarfă, în timp ce se înregistra pe telefonul mobil. Ideea era sa reziste, asa, cat mai mult, pentru ca mai apoi sa lesine de la asfixiere.

ICCJ caz

V-am povestit, intr-un episod din septembrie, despre un subiect destul de des intalnit, in ultima vreme, din pacate. Cel putin la nivel de amenintare. Iubitul, gelos, isi ameninta fosta iubita ca, daca nu continua relatia cu el, va face publice poze si filme compromitatoare. Uite ca situatia asta a dus, la Brasov, la condamnarea barbatului la 3 ani și 8 luni închisoare cu executare pentru că a încărcat pe site-ul PornHub o filmare indecentă cu fosta iubită, iar apoi a distribuit linkul video pe Facebook.

Cazul a mers apoi la Curtea de Apel Brașov, care a facut o sesizare la ICCJ, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept: „Dacă fapta de a deschide şi utiliza un cont pe o reţea de socializare deschisă publicului (reţea care nu solicită dovezi din care să reiasă folosirea numelui real de către deţinătorul unui cont), furnizând ca nume de utilizator numele unei alte persoane şi introducând date reale vizând această  persoană (informaţii, fotografii, imagini video etc.) ar putea fi infracţiune de fals informatic, prevăzută de art. 325 din Codul penal, cu referire la cerinţele ca acţiunea de introducere a unor date informatice să fie realizată fără drept şi, respectiv, să aibă ca rezultat date necorespunzătoare adevărului”.

Google vs. Australia

Google ameninta ca va retrage, din Australia, nu doar serviciul de stiri Google News, ci si serviciul de cautare Google Search, ca urmare a unei propuneri de lege care va obliga Google sa plateasca editorii australieni de stiri pentru continutul pe care il afiseaza in rezultatele cautarilor de pe paginile sale. Care e motivul inclestarii si ce e diferit fata de situatia din Franta, unde se negociaza, de asemenea, plata pentru stiri a editorilor, dar Google nu ameninta cu retragerea?

Dupa cum va spuneam in finalul episodului trecut, momentul banarii presedintelui Trump de pe marile retele sociale este unul dintre acele momente pe care le putem arata, in viitor, cu degetul, atunci cand vorbim despre data la care legislatia orientata spre domeniul online s-a schimbat radical.

Uite ca, deja, in Europa incep sa apara propuneri ale statelor (si nu neaparat ale Uniunii) cu privire la rezolvarea unor situatii similare, in plan local. Am pregatit cateva exemple ce ar trebui sa creioneze starea de spirit a europenilor.

E interesanta si discutia despre Google. Dupa ce i-a dat deja amenzi de 8 miliarde de dolari, in 3 investigatii privind concurenta, apar zvonuri cum ca Uniunea Europeana vizeaza acum Google in alte 2 investigatii. De aceasta data vorbim despre modul în care compania colectează și folosește datele utilizatorilor sai, iar a doua despre modul în care se comportă compania în business-ul sau de publicitate. Discutia a fost pornita de unele state din America si, asa cum v-am tot povestit, odata ce porneste tavalugul intr-o parte a lumii, e de asteptat sa se extinda si spre alte regiuni.

Peste cativa ani, ne vom aduce aminte de saptamana ce tocmai a trecut ca de un eveniment istoric. 

O sa vorbim astazi, cu referire la fapte si reguli juridice, despre toata situatia din America si indepartarea lui Donald Trump de pe marile retele sociale. O vom face nu din perspectiva politica, unde nici eu si nici Adriana nu avem vreo dorinta de a ne da cu parerea, ci din perspectiva intersectiei dintre tehnologie si drept si a viitoarelor reguli juridice pe care credem ca le va cunoaste lumea dupa acest episod.

In plus, am vorbit despre DeepMarket, despre o noua actiune pentru practici anticoncurentiale pornita impotriva Amazon, precum si despre noile modificari ale politicii de confidentialitate de la WhatsApp. Si de multe alte lucruri, printre ele, bineinteles.

Va multumim ca ne ascultati.

Adriana si Alin

La multi ani!

Am vorbit, în primul episod al podcastului din 2021, despre lucrurile ce urmeaza in acest an, despre ideea spaniolilor de a pune intr-o lista separata oamenii ce refuza vaccinarea, despre Citizen si ce face ea pentru comunitatile americane si despre multe alte subiecte interesante. 

Ne auzim saptamana viitoare, cu un episod nou.

Adriana & Alin

A fost o saptamana interesanta, cu UI Path, compania cu fondator din Romania, ce isi face publice planurile de listare la Bursa din New York, cu sanse mari sa devina o companie cu capitalizare bursiera de peste 30 de miliarde de euro. Tot saptamana asta, autoritatile federale americane ce au recunoscut faptul ca SUA aa fost victima unuia dintre cele mai mari atacuri informatice din ultimii ani. Pare ca a fost compromisa infrastructura mai multor autoritati federale, dar si retele ale unor firme de securitate informatica ori utilitati publice. In Europa au fost lansate mai multe proiecte de regulamente si directive ce vor transforma legislatia europeana pentru mediul digital, in urmatorii ani. O sa vorbim, spre finalul episodului despre proiectele in cauza.

Am vorbit, în acest episod bonus, cu Arina Ureche, Directorul General al BRAT (Biroul Român de Audit Transmedia). O sa vedeți din discuție de ce, din multe puncte de vedere, proiectele dezvoltate de BRAT, fie că vorbim despre SATI sau despre noul sistem de management de consimțământ pentru cookie-uri, toate aceste proiecte, privite prin ochii oricărei alte piețe media din Europa și din lume, n-ar trebui să existe, pentru că sunt aproape imposibil de pus pe picioare. Să reușești să armonizezi interesele a sute de publisheri care ating, cu produsele lor media, toata piața din România, să reușești să ții la aceeași masă orgolii și perspective extrem de diverse nu e lucru ușor.

Am mai discutat despre Studiul de Audienta si Trafic Internet, despre problema cookie-urilor, dar și despre aprobarea modului de implementare a platformei SATI PMC (platforma de management de consimtamant) recomandat de BRAT publisherilor din România, primită din partea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. 

Spre final, Arina ne-a dat date interesante despre lucrurile pe care le cred romanii conectati la internet despre pandemie, dar si despre preferintele lor de navigare online, care s-au schimbat dramatic, unele dintre ele, dupa luna martie 2020.

Detalii despre BRAT puteți afla la această pagină. Detalii despre Arina Ureche, aici.