Statul român își crește cheltuielile cu angajații și deci cu salariile pe care le plătește, în pofida unui deficit bugetar ajuns la limite de nesuportat. Nu este niciun semn care să arate că are loc o reducere a cheltuielilor publice. În aceste condiții, creșterea taxelor și impozitelor pare imposibil de oprit, iar pericolul retrogradării ratingului de țară la „junk” este tot mai mare.

Se află în plină desfășurare o campanie de recrutare pentru ocuparea unor funcții publice. Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) organizează acest concurs de promovare și angajare în posturi publice și este inclus în planul național de redresare și reziliență (PNRR). Evident, ANFP se poate scuza că execută acest program pentru buna desfășurare a PNRR. Dar, planul este oricum în întârziere din rațiuni mult mai complicate, cum ar fi faptul că nu au fost adoptate unele legi pentru reforma pensiilor speciale, pentru salarizarea din fonduri publice sau pentru reforma fiscală. De aceea, amânarea unor noi angajări la stat ar fi fost cea mai mică problemă a realizării obiectivelor PNRR.

În total, în prima fază a programului vor fi angajați aproximativ 1.000 de funcționari publici, fie prin promovarea în posturi vacante, fie prin noi contracte de muncă, iar înscrierile la concurs se pot face până pe data de 5 mai a.c.

Este imposibil de înțeles cum printr-o ordonanță de urgență publicată anul trecut se cerea tuturor instituțiilor publice să desființeze posturile vacante tocmai pentru a simplifica și eficientiza schemele de personal, iar astăzi este în plină desfășurare un concurs pentru ocuparea unor posturi vacante. Este un exemplu despre felul în care statul român nu reușeste sub nicio formă să reducă aparatul administrativ.

Dar, nu este vorba doar despre 1.000 de noi angajați la stat. Începând cu luna viitoare vor fi scoase la concurs 62.514 posturi didactice de predare. Posturile sunt vacante sau temporar vacante în unități de învățământ preuniversitar și în instituții de învățământ superior, toate de stat.

Desigur, este posibil ca sistemul educațional din România să aibă nevoie de angajarea de cadre didactice sau de titularizarea pe post a celor care lucrează deja. Dar, ocuparea a aproximativ 63.000 de posturi didactice fără nicio explicație și fără transparență nu este de bun augur pentru un buget aflat într-un dezechilibru major.

Este clar că guvernul nu poate opri angajările la stat, în pofida ordonanțelor care prevăd acest lucru și în ciuda normelor care impun eliminarea posturilor vacante din instituțiile de stat.

Dar, creșterea cheltuielilor statului nu se oprește la noi angajări. Săptămâna aceasta, mai mulți grefieri și foști grefieri au câștigat la Tribunalul Covasna o creștere salarială cu 25% începând cu anul 2018. Decizia instanței spune că pe lângă sporul de salariu de 25% din urmă cu șapte ani, grefierii vor primi și sume care să compenseze rata inflației plus dobânzi penalizatoare.

Este de remarcat că decizia Tribunalului Covasna nu a fost atacată nici de Tribunalul Harghita, nici de Curtea de Apel Mureș, astfel că hotărârea a rămas definitivă.

Nu vor fi doar cei 23 de grefieri din Miercurea Ciuc. Cu siguranță, toți grefierii din România vor câștiga în instanță creșteri de salarii, compensații privind inflația și dobânzi penalizatoare. Efectul asupra bugetului nu a fost calculat, dar nici nu contează pentru cei care decid, pentru că judecătorii știu că statul plătește.

În tot acest timp, mediul economic privește demonstrația de inconștiență cu îngrijorare. Antreprenorii văd că deficitul bugetar pe primele trei luni ale anului este mai mare și ca procentaj din PIB și ca valoare nominală fsță de anul trecut, deci scăderea cheltuielilor publice este inexistentă. Mediul de afaceri privește cum instituțiile financiare internaționale reduc prognozele de creștere ale acestui an pentru România și economia globală.

Reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de riscurile care planează asupra economiei românești cum sunt pericolul de a fi retrogradată la categoria „nerecomandat pentru investiții” sau iminenta creștere a taxelor sau impozitelor. Peste toate, însă, oamenii responsabili se întreabă acum dacă România mai poate evita prăbușirea economică?