Dacă Europa își încordează mușchii, Rusia nu are nicio șansă: cine are arme nucleare și o capacitate de a doua lovitură va fi lăsat în pace Interviu (SpotMedia) - De ce vorbește serviciul rus de spionaj pro-Georgescu? (DW)

Marea reînarmare a Europei | Cu cine ne apărăm de Rusia și ce rol joacă România în tot acest plan (Panorama)

„Trăim vremuri extrem de periculoase” – a fost principalul mesaj pe care l-a transmis, de la Bruxelles, Ursula von der Leyen. Șefa Comisiei Europene a prezentat ReArm Europe – planul de 800 de miliarde de euro de reînarmare a Europei, menit să asigure securitatea militară a țărilor de pe continent în fața agresiunilor Rusiei.

„Acest plan vine cam târziu și nu știu dacă va reuși să convingă un număr semnificativ de state să se implice în acest plan de înarmare, de modernizare a apărării”, susține, pentru Panorama, Claudiu Degeratu, expert în relații internaționale și securitate.

Expertul punctează că europenii, în general, sunt foarte reticenți când vine vorba de astfel de mesaje, fie ele și mobilizatoare.

„Sunt multe state vor să aloce resurse pentru alte domenii prioritare – sănătate, educație, bunăstare, investiții în alte tipuri de joburi. De cealaltă parte sunt state de pe Flancul Estic care simt amenințarea. Lucrurile sunt mai clare pentru polonezi, baltici, finlandezi, acolo există o disponibilitate mai mare de a se investi și mai mult”, spune Claudiu Degeratu.

În prezent, statele membre alocă pentru apărare undeva la 1,8% din PIB-ul total al UE, potrivit calculelor Bruegel, citate de The Economist.

Specialiștii cred că e nevoie de cel puțin 3,5% din PIB pentru ca UE să poată spera că poate face față agresiunilor Rusiei fără sprijinul americanilor. Cele 800 de miliarde anunțate de șefa Comisiei Europene reprezintă aproape cinci procente, ceea ce e o țintă extrem de optimistă în acest context.

Ce face România

România a alocat, în 2024, aproximativ 8,6 miliarde de euro pentru apărare, adică aproape 2,3% din PIB.

Claudiu Degeratu remarcă faptul că strategia Guvernului prioritizează investițiile în industria de apărare și nu neapărat în capabilități militare, ceea ce înseamnă că „România nu e chiar într-un plan de implementare accelerat”.

Dacă Europa își încordează mușchii, Rusia nu are nicio șansă: cine are arme nucleare și o capacitate de a doua lovitură va fi lăsat în pace Interviu (SpotMedia)

Vladimir Putin nu respectă acordurile. Dacă Ucraina cedează în toate punctele, nu va exista o pace durabilă, ci un război mult mai mare – și anume atunci când armatele lui Vladimir Putin invadează alte țări.

Rusia luptă pentru ceea ce a urmărit întotdeauna ca obiectiv în timpul Războiului Rece: înlăturarea SUA din Europa.

Singurul lucru care îl va forța pe Putin să facă o pace durabilă este descurajarea militară, presiunea economică și certitudinea că agenții săi de influență de la Marine LePen, Herbert Kickl, Viktor Orbán sau Călin Georgescu nu au nicio șansă, explică istoricul Oliver Jens Schmitt, într-un interviu acordat spotmedia.ro.

Ministrul Finanțelor: Bugetul Apărării pe 2026 va fi cu siguranță mai mare. Până atunci, am putea muta fonduri europene pentru securitate (Europa Liberă)

Ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, spune că analizează cu premierul Marcel Ciolacu și cu ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, ce sume ar putea cheltui Executivul pentru apărare în plus față de suma stabilită prin bugetul pe 2025. Banii ar urma să fie luați din fondurile europene necheltuite.

Ministrul Finanțelor Publice, Tánczos Barna, a declarat la one2one că în Guvern se analizează posibilitatea creșterii sumelor alocate pentru securitatea României, însă „în niciun caz nu vorbim astăzi despre un plan de război, pentru că nu avem acest risc, de a intra într-un război”, a subliniat oficialul.

De ce vorbește serviciul rus de spionaj pro-Georgescu? (DW)

Analiză: Serviciul de spionaj al Rusiei susține într-un comunicat de presă că Parchetul General i-ar fi deschis dosar penal radicalului Călin Georgescu la cererea UE. Ce semnal transmite SVR? Că l-a lăsat din brațe?

În mod tradițional, de altfel, serviciul de spionaj al Rusiei folosește comunicatele de presă (i) în primul rând pentru a promova agenda politicii rusești; (ii) apoi, multe comunicate date de SVR de-a lungul istoriei sale conțin informații false sau manipulate, cu scopul de a crea confuzie sau de a destabiliza situația politică din țările vizate; (iii) SVR folosește tactica notificărilor oficiale pentru a submina încrederea populației unei țări în instituțiile sale democratice sau pentru a promova subiecte favorabile Rusiei...,  (vii) nu de puține ori astfel de comunicate servesc ca mijloc de presiune sau intimidare.

Comunicatul de presă al SVR prin care e apărat candidatul extremist Călin Georgescu aplică în favoarea Rusiei toate cele șapte puncte.

Ieșirea serviciului de spionaj în favoarea prezidențiabilului Călin Georgescu se poate interpreta în limbajul diplomației internaționale și ca o formulă de compromitere a acestuia, ca semnal venit de la Moscova prin care i se transmite că e pe cont propriu. Datele strânse post-factum de serviciile secrete românești arată conexiunile oamenilor din jurul său cu Rusia iar discursurile lui au fost direct și subliminal pro-Putin, atrage atenția jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.