Marketing Hacking

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi despre A/B testing.

Dar înainte să începem, vreau să vă spun că mă ajută foarte mult fiecare share, fiecare abonare și like. Vă mulțumesc! Și vă reamintesc că puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe majoritatea platformelor de podcasting: Apple Podcasts, Spotify, Google Podcasts dar și pe marketinghacking.ro.

Așa cum spuneam, azi vorbim despre A/B testing.  Nu vom intra în foarte multe detalii pentru că nu vreau să vă zăpăcesc.  Mă interesează mai degrabă să înțelegem bine conceptele și să fim  capabili să analizăm cum îl putem folosi în cazul nostru.

Ce este un A/B testing?

Hai să vedem mai întâi ce este un test A/B. Păi, un test A/B, sau A/B testing, e un instrument destul de ”la modă” în rândul marketerilor.  Mai precis, e un procedeu ce ne permite să creăm două variante ale  aceluiași website, pentru a putea analiza și compara rezultatele  obținute de ambele.

Cred că un exemplu o să ne ajute să înțelegem ce am vrut să spun. Să ne imaginăm că avem un website, și că pe homepage, pe pagina de start avem un Call To Action, un buton roșu, în partea dreaptă a ecranului, care îndeamnă utilizatorii să ne contacteze. Apropo, dacă nu știi ce e un Call To Action, îți recomand să asculți episodul #8 în care vorbim și despre CTA, pe lângă alte chestii de user experience și user interface.  Bun, ziceam de butonul roșu. Acum, din întâmplare, dăm peste un articol  în care sunt prezentate rezultatele unui studiu despre culori, din care  reiese că albastrul transmite încredere și că în cazul nostru ar trebui  să schimbăm culoarea din roșu, în albastru.

Care  ar fi soluțiile în situația asta? Păi, una dintre soluții ar fi să  schimbăm culoarea și să așteptăm să vedem ce se întâmplă, ce rezultate  obținem. Presupunând apoi că dacă ne contactează mai multe persoane e  datorită butonului albastru, iar dacă nu observăm oscilații înseamnă că e  irelevantă culoarea butonului.

Bun,  să zicem că asta ar fi o soluție, însă problema e că dacă facem asta,  pot interveni mulți alți factori care pot influența rezultatele. De  exemplu, poate că am schimbat culoarea butonului la sfârșit de săptămână  când de obicei site-ul nostru primește mai puține vizite decât în  cursul săptămânii. Sau poate că schimbarea s-a făcut pe final de lună,  când oamenii au mai puțini bani, sau la început de an, în ianuarie, când  la fel, oamenii sunt mai puțin dispuși să cheltuie. Sau poate că  schimbarea a coincis cu o campanie de mailing sau de Google Ads.  Toate astea și multe alte variabile pot influența rezultatele. E destul  de complicat să face o comparație corectă în aceste condiții, pentru că  fiind două momente diferite, pot apărea multe chestii care să afecteze  performanțele website-ului. De asta, pentru a putea compara efectele  modificării unui element, ideal ar fi să schimbăm doar acel element și  nimic altceva. Cum e de exemplu, cazul nostru cu butonul, ar trebui să  schimbăm doar culoarea (roșu sau albastru) și atât.

Teoretic,  ar trebui să avem butonul roșu și albastru în același timp, pentru o  anumită perioadă de timp. Bun, dar cum putem face asta? Cum putem avea.... Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi  despre ceva ce am mai pomenit în episoadele anterioare și anume despre  WordPress.

Dar înainte să începem, vreau să vă spun că mă ajută  foarte mult fiecare share, fiecare abonare și like. Vă mulțumesc! Și  după cum știți, puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe  majoritatea platformelor de podcasting: Spotify, Apple Podcasts, Google  Podcasts, iar dacă nu găsești Marketing Hacking pe platforma ta  favorită, scrie-mi un comentariu și mă voi ocupa de asta. Dar cu  siguranță vei putea asculta fără probleme podcastul pe marketinghacking.ro.

În episodul de azi vom vorbi despre WordPress, un  cuvânt pe care cred că l-ați mai auzit. WordPress este un CMS, un  Content Management System, adică un sistem de gestionare a conținutului.  Fiind o resursă atât de populară, mi-e greu să vă spun cifre exacte  despre WordPress. Totuși, lumea vorbește că în jur de 35% din totalul site-urilor de pe internet folosesc WordPress. Iar din totalul site-urilor care folosesc un CMS, WordPress domină fără emoții piața cu un procent de peste 60%.  Datele astea sunt aproximative, însă chiar și așa, cred că e clar  faptul că WordPress e un jucător important când vine vorba de site-uri  și CMS-uri. Așa că, în episodul ăsta vom vorbi despre cum funcționează  și de ce ar trebui să-l folosim pentru site-ul afacerii noastre, iar  dacă deja îl folosim, cum am putea profita mai mult de acest  instrument.

Ce este WordPress?

Înainte de toate, hai să vedem ce este WordPress.  Definiția simplă ar fi că e un manager de conținut, un sistem de  gestionare de conținut. Bun. Și sistemul ăsta ce e? Păi, e un soft, un  program pe care îl putem descărca gratuit de pe www.wordpress.org pe calculatorul nostru. Dar ideea nu e asta, ci mai degrabă să îl avem  instalat pe hostingul nostru, adică unde vom avea site-ul nostru.

În momentul de față, majoritatea companiilor de  hosting, ca să nu zic toate, oferă gratuit serviciu de instalare  WordPress din două click-uri, foarte simplu. În majoritatea cazurilor  suntem ajutați de un ghid virtual care ne îndrumă cum să instalăm  WordPress în funcție de preferințele noastre. După ce am terminat  instalarea în câteva minute, avem site-ul nostru gata funcțional. Bine,  nu e chiar gata pentru că va fi un site gol, aproape fără conținut. Va  trebui să completăm și să personalizăm site-ul cu informațiile noastre,  va trebui să modificăm design-ul pentru a îndeplini cu cerințele  utilizatorilor, știți voi, chestiile de utilizabilitate și navigabilitate despre care am vorbit în episodul #8.

Înainte de a continua, trebuie să clarificăm un lucru, ca să nu se  creeze confuzii pe parcurs. Nu trebuie să confundăm WordPress.org cu  WordPress.com. Chiar dacă în spate e aceeași companie, sunt câteva  diferențe. Mai devreme tocmai v-am explicat ce e WordPress.org, iar în  acest episod mă voi concentra pe WordPress.org. Totuși, ca să înțelegem  mai bine de ce ...

Continuarea pe MarketingHacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi despre remarketing.

Dar înainte să începem, vreau să vă spun că mă ajută foarte mult fiecare share, fiecare abonare și like. Vă mulțumesc! Și după cum știți, puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe Spotify, Apple Podcasts, iVoox, Google Podcasts, Anchor.fm și pe marketinghacking.ro.

În episodul de azi vom vorbi despre remarketing, un concept despre care cred că ați mai auzit. Dacă nu ați auzit, cu siguranță ați fost subiectul unei acțiuni de remarketing. O să vedem împreună ce este remarketing-ul și cum îl putem folosi în avantajul nostru.

Ce este remarketing-ul?

Hai să vedem mai întâi ce este remarketing-ul.  Pe scurt, e o tehnică ce ne permite să arătăm mesaje comerciale  utilizatorilor chiar dacă au ieșit de pe site-ul nostru. O să vă spun un  exemplu pe care cred că l-am întâlnit mulți dintre noi. Cred vi s-a  întâmplat și vouă să intrați pe Booking să căutați o cameră de hotel sau un zbor, dar să nu cumpărați nimic în  momentul ăla. Următoarea zi, sau după câteva zile, observați că deși ați  intrat pe alte site-uri, vă apar bannere cu oferte pentru ceea ce ați  căutat când ați intrat pe Booking.

Inițial am crede că am ieșit de pe Booking fără să lăsăm nici o informație, dar nu e chiar așa. În realitate, când am intrat pe Booking,  am lăsat informații despre vizita noastră: ce pagini am accesat, cât  timp am stat, ce am căutat, etc. Informațiile au fost salvate într-un  fișier care se numește cookie, pe dispozitivul nostru, adică au fost  salvate pe laptopul nostru, sau telefonul sau tableta de pe care am  accesat Booking.  Fișierul ăsta nu e un virus sau ceva periculos. E un fișier care ajută  programele care afișează bannere să ne arate reclame bazate pe  cookie-urile din dispozitivul nostru.

Treaba e în felul următor: după ce am ieșit de pe Booking, fișierul ăla cookie se află pe dispozitivul nostru, iar când intrăm pe alte site-uri care afișează bannere cu reclame, soft-ul care se ocupă cu asta citește întâi cookie-urile și afișează reclame bazate pe informațiile din cookies.

E bun remarketing-ul?

Presupun  că acum vă simțiți puțin incomod și deranjați poate de felul în care se  folosesc aceste informații, dar pe de altă parte sper că acum aveți o  viziune mai clară despre cum vă puteți surprinde clienții potențiali,  folosind avantajul remarketing-ului.  La urma urmei, utilizatorul a vizitat site-ul nostru pentru că a fost  interesat într-o oarecare măsură despre produsul sau serviciul nostru și  ar fi fain să avem încă o șansă de a-l atrage pe site-ul nostru, nu?

Chestia asta cu remarketing-ul e o chestiune care poate stârni multe discuții și dacă mă întrebați pe  mine, din punct de vedere de utilizator nu-mi place să fiu urmărit de  reclame doar pentru simplu fapt că am vizitat o singură dată un site  anume. Pe de altă parte, din punct de vedere de marketer, mi se pare interesant ce se poate face cu remarketing și la ce rezultate se pot obține.

Ideea e să face o campanie de remarketing bună, cu cap, pentru că așa ca multe alte lucruri, are părți pozitive și părți negative. Remarketing-ul în sine nu e bun sau rău, ci poate fi bun sau rău în funcție de cum e folosit. Putem face o campanie foarte bună de remarketing, să creștem considerabil vânzările și să fidelizăm clienții noștri, sau putem face o campanie de remarketing care să fie un adevărat dezastru pentru noi pentru că pe lângă faptul  că vom cheltui tot bugetul, vom reuși performanța neplăcută de a înfuria  clienții cu bannerele repetitive excesiv

Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Până acum am vorbit  așa în linii mari despre câteva concepte de bază, despre tehnici din  marketingul online. Am vorbit despre SEO, SEM, rețele sociale,  utilizabilitatea și navigabilitatea unui site, mailing,  și Google  Analytics. Primele programe ne-au ajutat să ne facem o idee despre ce e  vorba în marketingul online, iar de acum vom încerca să avansăm puțin  câte puțin și vom vorbi despre lucruri mai concrete care fac parte din  conceptele generale despre care am vorbit până acum.

Astăzi vom vorbi despre rolul blogului într-un  website. Vom înțelege la ce e bun și cum putem folosi blogul în  avantajul nostru ca să atragem mai multe vizite pe site-ul nostru. 

Așadar, hai să vedem ce e un blog. Având în vedere  contextul în care vorbim aici, putem spune că un blog e o secțiune din  website-ul nostru în care postăm periodic articole, noutăți, știri sau  cum vreți să le spuneți. Nu asta e important. Ideea e aceeași: periodic  introducem actualizări în această secțiune. 

Bine, ce nu văd eu logic e să avem o secțiune de ”blog” și una de  ”noutăți”. Înțelesul e cam același, iar utilizatorul nu va ști să le  diferențieze. În cel mai rău caz am putea face o categorie de ”noutăți”  în cadrul blogului, dar nici așa nu văd sensul. Poate o fi vreo  excepție, dar nu-mi trece prin minte acum nimic care să se potrivească.

Atenție! Am spus că e ”o secțiune dintr-un website”. Zic asta ca să  înțelegem că fiind o parte din website-ul nostru va fi sub același  domeniu, cu același design ca restul website-ului. De exemplu blogul de  pe marketing hacking e sub același domeniu, adică marketinghacking.ro și  cu același design ca restul site-ului. Dacă vreți să faceți un blog  pentru afacerea voastră nici să nu vă treacă prin cap să-l faceți  altundeva decât sub domeniul afacerii voastre! 

Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. Astăzi vom vorbi  despre ultimul concept de bază pe care l-am menționat în episodul 2. Vom  vorbi despre analiza web, mai precis despre Google Analytics.

Dar mai întâi, vă reamintesc că puteți asculta  podcastul Marketing Hacking pe Spotify, Apple Podcasts, iVoox, Google  Podcasts, Anchor.fm și pe marketinghacking.ro. Vă mulțumesc celor care  ascultați și dați share pentru că așa creștem împreună și ne ajutăm  reciproc. 

Ce e Google Analytics?

Bun, păi hai să începem cu începutul. Ce este Google  Analytics? Pe înțelesul tuturor, e un site, pe care putem intra, ne  putem loga și putem accesa rapoarte cu informații și statistici despre  vizitele, despre traficul de pe siteul nostru. E un instrument foarte  util și pe lângă faptul că ne ajută foarte mult e și gratis. Putem trage  concluzii și putem lua decizii care să îmbunătățească site-ul nostru,  fără să plătim. Dar hai să vedem cum facem asta.

Cum instalez Googel Analytics?

Prima dată ar trebui să instalăm Google Analytics.  Pasul ăsta nu e cel mai complicat. E destul de simplu. Ne facem cont și  ne logăm pe Google Analytics,  apoi urmăm pașii indicați. Vom primi un cod pe care trebuie să îl  încprporăm în site-ul nostru și gata. Începând din acel moment tot  traficul de pe website-ul nostru va fi înregistrat, iar Google Analytics  va începe să strângă date în mod anonim. În funcție de cât trafic are  site-ul nostru, vom putea să observăm template-uri, tipuri de  comportamente ale vizitatorilor.

Și după ce am instalat Google Analytics?

Bine, dar ca să putem observa tipurile de  consumatori, să putem clasifica datele și rapoartele să ne ofere  informații relevante, avem nevoie de un anumit număr de vizite. Nu putem  lua decizii bazându-ne doar pe ultimele 50 sau 100 de vizite, pentru că  e foarte probabil să luăm decizii greșite. Umblă vorba printre experți  că pentru a putea lua decizii cât de cât relevante e nevoie de minim  1.000 de vizite lunare. Nu ne putem baza pe rapoartele din Google  Analytics dacă nu avem acest număr minim de vizite. 

Audiența

Printre primele rapoarte la care ar trebui să ne  uităm sunt cele în care sunt date despre audiența noastră, despre  utilizatorii site-ului nostru. Mai concret, putem avea: date demografice  (vârstă, sex), interese, date geografice (țară, regiune, oraș), date  despre comportamentul utilizatorilor (dacă sunt utilizatori care ne  vizitează cu o anumită frecvență, cât timp stau pe fiecare pagină), date  despre dispozitivul pe care l-au folosit ca să acceseze site-ul nostru  (smartphone, tabletă, laptop, smart tv), date despre sistemul de operare  al dispozitivului (Android, iOS, Windows, Mac, Linux) și altele.

Continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. În episodul de astăzi  vom vorbi despre website, mai precis despre utilizabilitatea și  navigabilitatea unui web.

Dar mai întâi, vă reamintesc că puteți asculta  podcastul Marketing Hacking pe toate platformele de podcasting și pe  marketinghacking.ro. Vă mulțumesc celor care ascultați și dați share  pentru că așa creștem împreună și ne ajutăm reciproc. 

Hai să începem cu unul foarte important și anume CTA, adică Call To  Action, pe românește îndemn la acțiune. Ce vrea să însemne CTA-ul? Păi  call to action-ul trebuie să fie, să reprezinte ceea ce vrem noi să facă  utilizatorul în fiecare pagină de pe site-ul nostru. E un element  foarte, foarte important pe care unele site-uri nu le iau în  considerare. 

Continuarea în episodul 8 de pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. În episodul de astăzi vom vorbi despre un alt concept, despre eCommerce, adică despre magazinele online.

Dar mai întâi, vă reamintesc că puteți asculta podcastul Marketing Hacking pe toate platformele de podcasting dar și pe marketinghacking.ro. Vă mulțumesc celor care ascultați și dați share pentru că așa creștem împreună și ne ajutăm reciproc.

Așa cum am spus, azi vom vorbi despre eCommerce și vreau ca până la finalul episodului să înțelegem ce e un eCommerce și să fim capabili să analizăm dacă putem implementa acest concept în afacerea noastră.

Hai mai întâi să vedem ce e un eCommerce.  Dacă vă mai amintiți, spuneam că e un magazin online, un website în  care vindem produsul sau serviciul nostru. Nu e doar un website  corporativ sau un catalog în care doar prezentăm produsele. Obiectivul  principal al unui eCommerce constă în faptul ca utilizatorul să cumpere produsul sau serviciul pe parcursul vizitei sale în eCommerce.

De cele mai multe ori, când ne gândim la un eCommerce, automat ne gândim la exemple ca Amazon sau Emag. Astea sunt exemple tipice de eCommerce în care poți alege dintr-o mulțime de produse, adaugi în coș ceea ce te  interesează, completezi datele de plată și în final realizezi plata.

Dar conceptul de eCommerce nu se rezumă doar la exemple de genul ăsta. Tot în categoria de eCommerce intră și site-urile în care putem cumpăra bilete la cinema sau la  teatru, site-ul unui medic stomatolog în care putem cumpăra o programare  pentru un control, sau un bucătar care își vinde cartea cu rețete pe  website-ul său. Ideea e ca prin intermediul site-ului, vizitatorii să poată cumpăra și plăti produsul sau serviciul pe care și-l doresc.

Ca și deținători de un eCommerce, putem oferi clientului diferite metode de plată. La începuturile eCommerce-ului,  când oamenii nu prea aveau încredere în modul ăsta de a cumpăra produse  și servicii, era destul de întâlnit rambursul ca metodă de plată. În  momentul când primeai produsul sau serviciul, plăteai. Dar încet, încet  lumea a căpătat încredere, s-a familiarizat cu eCommerce-ul și azi întâlnim din ce în ce mai des plata prin metode mai practice și mai ușor de folosit: PayPal, cardul de credit sau de debit, Apple Pay, Google Pay sau Samsung Pay.

Folosind  metodele moderne de plată, are de câștigat nu doar cel ce cumpără,  fiind mult mai comod, mai rapid și mai ușor de folosit. Are de câștigat  și eCommerce-ul pentru că în felul ăsta se evită plata comisionului de ramburs și se  asigură încasarea înainte de a trimite produsul către destinatar, pentru  că încasarea se face aproape instant, în momentul în care clientul  realizează plata.

Bun,  dar lucrurile se complică, pentru că la fel ca în marketingul  tradițional, unde analizăm comportamentul consumatorului, și în  marketingul online analizăm comportamentul utilizatorului în magazinul  online. Cred că analiza web e foarte importantă dacă vrem să îmbunătățim  rata de conversie, procentul de clienți potențiali, utilizatori care se  convertesc în clienți, cumpărând pe eCommerce.

Și dacă tot am adus în discuție rata de conversie, hai să vedem ce e. Păi procentul de conversie, sau conversion rate, reprezintă rezultatul împărțirii numărului de vizite care au  cumpărat la numărul de vizite totale. De exemplu, dacă dintr-un număr  total de 1.000 de vizite, 500 au cumpărat, atunci procentul de conversie  sau conversion rate, cum vreti să-i spunem e egal cu 500/1000=0,5, adică 50%. Bine, în exemplul ăsta  am folosit numere care să ușureze calculul și 50% e un procent de  conversie exagerat de mare. În realitate, rata de conversie a eCommerce-urilor, în medie  *continuarea pe www.marketinghacking.ro

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din  Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. În episodul de astăzi  vom continua cu un alt concept de pe lista de concepte de bază din  marketingul digital și anume email marketing sau mailing.

Dar mai întâi, vreau să vă reamintesc că puteți  asculta podcastul Marketing Hacking pe Spotify, Apple Podcasts, iVoox,  Google Podcasts, Anchor.fm și, evident, pe marketinghacking.ro. Vă  mulțumesc celor care ascultați și dați share acestui podcast pentru că  așa creștem împreună și ne ajutăm reciproc. 

Ce este email marketing?

Pentru început, hai să vedem ce e email marketing.  Păi, așa cum a spus într-un episod anterior, email marketingul e una  dintre formele cele mai vechi de marketing online și constă în  trimiterea masivă de email-uri personalizate către un colectiv,  comunicând o anumită informație cu scopul obținerii unui beneficiu. 

Însă magia email marketingului constă într-un cuvânt  pe care l-am spus mai devreme, și anume personalizare. Ăsta e cuvântul  care stă la baza email marketingului. Și ce vreau să zic prin asta? Păi,  mă refer că fiecare email trimis către fiecare destinatar trebuie să  fie cât mai personalizat. Sau cel puțin ăsta e farmecul mailing-ului. 

Bază de date de calitate

În ziua de azi, din punct de vedere tehnic, e destul  de ușor să facem email marketing. Majoritatea instrumentelor pentru  email marketing sunt ușor de folosit și multe dintre ele sunt gratuite.  Partea mai dificilă și esențială într-o campanie de mailing este  calitatea bazei de date. Baza  de date nu-i nimic altceva decât lista de  contacte de email-uri pe care o avem.

Calitatea bazei de date depinde de multe variabile. De exemplu,  proveniența: sunt clienții noștri actuali? Sunt clienți potențiali, care  sunt interesați de produsul nostru? https://marketinghacking.ro/podcast/6-email-marketing-mailing/

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. În episodul anterior am vorbit despre SEM, iar astăzi vom vorbi despre SMO.

Ziceam că astăzi vom vorbi despre Social Media Optimization, mai pe înțelesul tuturor rețele sociale. Cred că vă sună cunoscut Facebook, Instagram, YouTube, LinkedIn, Twitter, TikTok sau Pinterest.

Ce este o rețea socială?

Mai  întâi, hai să vedem ce e o rețea socială: păi, nu e altceva decât un  website. Este un website în care mulți utilizatori se înscriu, își fac  cont și publică informații, fie sub formă de text, imagini, video sau  altele, cu scopul de a împărtăși cu restul utilizatorilor aceste  informații. Informații din viața profesională, personală, sentimentală  sau pus și simplu de entertainment.

Modul în care putem accesa aceste rețele sociale pot fi diferite: de la un desktop, laptop, smartphone, smart tv, sau chiar smartwatch. Însă cel mai des utilizatorii folosesc smartphone-ul pentru că e mult mai comod să faci o fotografie sau să înregistrezi un  video cu camera telefonului și apoi să urci conținutul direct pe rețeaua  socială de pe telefon. Aplicațiile pe care le putem instala pe  telefoanele noastre ușurează tot procesul ăsta și îl face mult mai  rapid, astfel încât putem împărtăși imediat, instant informațiile de  care ziceam mai devreme.

La ce ajută?

Așa  cum ziceam într-un episod anterior, ne interesează ca afacerea noastră,  marca noastră să fie prezentă pe rețelele sociale pentru că putem  distribui informații despre produsul nostru către ceilalți utilizatori,  ne vor cunoaște potențiali clienți, va crește notorietatea mărcii și în  definitiv, normal ar fi să crească vânzările. Sau cel puțin asta e  ideea, chiar dacă nu e chiar așa simplu.

Ceea  ce vreau să înțelegeți e că rețelele sociale reprezintă sisteme de  distribuție masivă a conținutului. Iar dacă facem legătura cu definiția  content marketingului, vedem că rețelele sociale și content marketingul  fac echipă bună pentru că mărcile pot aporta conținut valoros și coerent  pentru utilizatori, cu obiectivul de a da un impuls la o acțiune  rentabilă din partea utilizatorului.

Nu  cred că e nevoie să intru în prea multe detalii, însă când vine vorba  de rețele sociale, mi se pare interesant de știut că în ianuarie 2020,  în România existau aproximativ 11 milioane de utilizatori activi în  social media. Bine, aceste date variază de la an la an, însă tendința e  de creștere. Pentru cei care vor să analizeze mai în detaliu date de  genul ăsta vă las în descriere un link către raportul anual „Digital  2020” realizat de WE ARE SOCIAL și HOOTSUITE.

Simplu?

Bine,  dar toată treaba asta cu social media nu-i doar lapte și miere. Ca  orice lucru, are avantaje și dezavantaje. Chiar dacă pare ciudat, în  cazul rețelelor sociale, dezavantajul e legat de milioanele de  utilizatori. Și o să mă întrebați cum așa? Păi da, milioanele de  utilizatori sunt o amenințare pentru noi, pentru că în acest context  sunt competitorii noștri.

De  fiecare dată când încercăm să comunicăm noi informații, să publicăm o  imagine, să facem o postare, nu vom concura doar cu postările celorlalte  afaceri, celorlalte mărci, ci și cu postările celorlalți utilizatori. De exemplu, postarea noastră cu informații despre o ofertă a produsului nostru va concura alături de meme-uri,  video-uri cu pisici sau mai știu eu ce alte chestii virale. Durata de  viață a unei postări diferă de la o rețea la alta însă de cele mai multe  ori e mai scurtă decât am fi tentați să credem. https://marketinghacking.ro/podcast/5-smo-adica-retele-sociale/

Salutare tuturor și bun venit la un nou episod din Marketing Hacking, podcastul de marketing digital. În episodul anterior am vorbit despre SEO, iar astăzi vom vorbi despre SEM.

Bun, ziceam că astăzi vom vorbi despre SEM, adică Search Engine Marketing. Dacă vă amintiți, în episodul 2, spuneam că SEM se referă la  rezultatele plătite, la anunțurile ce apar atunci când cineva caută  ceva pe Google. Sunt persoane care se referă la SEM folosind termeni  precum PPC (adică Pay Per Clic), AdWords, sau mai nou Google Ads. Ca să nu ne zăpăcim de cap cu toți termenii ăștia, hai să clarificăm mai întâi aceste lucruri.

PPC

Hai să începem cu termenul cel mai generic: PPC (Pay Per Click, adică Plată per Click). Ce vrea să însemne acest PPC? Păi  înseamnă o campanie publicitară cu anumite anunțuri și vom plăti de  fiecare dată când cineva va da click pe unul dintre ele, dar dacă nimeni  nu dă click pe niciunul dintre anunțuri, nu vom plăti nimic. Anunțurile  astea pot apărea în mai multe locuri. De exemplu, în pagina de  rezultate de Google putem pune anunțuri sub formă de text, pe YouTube sub formă de video, pe Facebook poate fi imagine și text, sau pe  anumite site-uri pot fi bannere, etc. Ideea e că indiferent de forma și  locul unde apar, ele atrag vizite către website-ul tău.

SEM

Alt termen pe care l-am pomenit e SEM. Așa cum deja știți, SEM vine de la Search Engine Marketing. Și dacă vă amintiți, spuneam că SEM reprezintă rezultatele  plătite ce apar când cineva caută ceva pe un motor de căutare. Păi cu  alte cuvinte, sunt anunțuri PPC, adică Plată Pe Click, care sunt afișate  într-un motor de căutare atunci când cineva caută ceva legat de  produsul sau serviciul nostru. De obicei, aceste tipuri de anunțuri  funcționează destul de bine, pentru că logic ar fi că dacă cineva caută  produsul sau serviciul nostru, în teorie, înseamnă că deja e interesat  să-l achiziționeze.

Google Ads

Bun, păi am vorbit de PPC, SEM și ne-a rămas AdWords sau mai bine zis Google Ads. Celor de la Google le place să schimbe denumirile, așa că veți auzi vorbindu-se din ce în ce mai des de Google Ads, în loc de AdWords. Google Ads e același lucru cu SEM, numai că e specific pentru Google: Google Ads sunt anunțuri de PPC ce apar în rezultatele afișate de Google. Având în  vedere că în momentul de față Google domină piața motoarelor de  căutare, ne pute întâlni cu situații în care folosim termenul Google Ads,  când de fapt ar trebui să spunem PPC sau SEM și de asta am vrut să  vorbim puțin despre acești termeni și sper că am îndepărtat cât de puțin  confuziile.

Cuvinte cheie (Key words)

În episoadele anterioare am pomenit de cuvintele cheie, de așa zisele key words și spuneam ce sunt. Aș vrea să revin puțin asupra acestui subiect  pentru că cred că sunt, așa cum numele indică, cheia pentru o campanie  SEM de succes. Este foarte important să alegem cu grijă aceste cuvinte  cheie, pentru că ele sunt temelia strategiei. Dacă temelia nu e solidă,  crește riscul de a se nărui campania și să pierdem resursele investite.

Hai  să ne imaginăm un exemplu pentru a înțelege mai bine: să presupunem că  avem un magazin online de pantofi de piele pentru mirese. Logic ar fi ca  unul dintre cuvintele cheie să fie ”pantofi”, nu? Păi nu prea, pentru  că ”pantofi” e un keywords destul de generic. În felul ăsta am cheltui mult din bugetul prestabilit într-un mod ineficient. Așa  că, hai să ne gândim la ceva mai concret. În loc de ”pantofi”, am putea  alege ca și keyword ”pantofi de piele”. În situația asta, fără îndoială  că vom apărea în mai puține căutări, însă aceste căutări vor avea mai  mult interes pentru produsul nostru. https://marketinghacking.ro/podcast/4-sem-adica-google-ads-sau-adwords/