Citirea bugetului de stat este un lucru destul de complicat. De aceea, este util un mic îndrumar pentru verificarea datelor bugetare. Sunt câteva elemente care pot fi luate în calcul atunci când vrem să evaluăm ce ne așteaptă în economie după aprobarea bugetului de stat.

Guvernul a anunțat că sâmbătă, 1 februarie a.c., va adopta proiectul de buget pe acest an pe care îl va trimite în Parlament. Urmează, așadar, o perioadă în care se va discuta despre bugetul de stat, nu doar în forul legislativ, ci și de către opinia publică interesată.

De aceea, poate fi util un mic îndrumar pentru citirea corectă a bugetului de stat. De fiecare dată când se discută despre buget apare aceeași întrebare și anume: are guvernul suficienți bani pentru cheltuielile publice? Răspunsul este dificil de dat, pentru că au fost cazuri în care bugetul aprobat a fost respectat, dar și ani, precum 2024, în care cheltuielile bugetare au explodat în mod de-a dreptul iresponsabil.

Bugetul de stat este dificil de citit chiar și de specialiști, pentru că, pe de o parte, este un proiect care se bazează pe prognoze și nu pe realizări efective, iar, pe de altă parte, este un document stufos care include o mulțime de categorii de cheltuieli din domenii diferite, greu de urmărit.

În aceste condiții, sunt câteva repere pe baza cărora se poate a înțelege bugetul și mai ales se poate evalua dacă este realist construit. În primul rând, analiza bugetului se face de la indicatorii macroeconomici. Adică, dacă bugetul este construit pe o cifră de creștere economică nerealistă, dacă se ia în calcul o rată a inflației care iese din prognozele analiștilor, înseamnă că bugetul de stat este realizat incorect, fie din interes, fie din eroare.

În al doilea rând, bugetul de stat pe anul 2025 se raportează la cel de anul trecut. Ieri, Ministerul Finanțelor a publicat execuția bugetară pe anul 2024. Cifrele sunt dezastruoase. Deficitul bugetar a fost de 152 miliarde de lei, un record negativ istoric, cu 50% mai mult decât în anul pandemiei. Cheltuielile bugetare au crescut cu 19%, din care cele cu salariile cu 24%, cele cu dobânzile cu 21% și cele cu investițiile cu 68%, față de anul precedent.

Problema este că multe dintre cheltuielile anului trecut au devenit permanente, adică vor trebui făcute și în următorii ani. Este cazul celor cu salariile, cu pensiile și chiar cu dobânzile care se estimează că vor crește. Dacă ordonanța trenuleț va funcționa ar trebui ca bugetul de stat să păstreze aceeași anvelopă salarială și de pensii din anul 2024 și în 2025. Este o cheie bună de urmărit pentru a vedea dacă guvernul își respectă obiectivul de a „îngheța” salariile bugetare și pensiile.

În al treilea rând, există un mare semn de întrebare dacă guvernul va putea să reducă deficitul bugetar de la 8,65% din PIB, anul trecut, la 7% din PIB, în 2025? Ajustarea este mare și dificil de realizat. A mai existat un moment când s-a făcut o reducere rapidă de deficit, în anul 2021 față de 2020 (anul pandemiei) când deficitul bugetar a scăzut de la 9,6% la 6,7% din PIB, adică aproximativ cu 21 miliarde de lei. Se poate spune că bugetul nu începe sub cele mai bune auspicii, pentru că din informațiile publice putem constata că sunt incluse creșteri substanțiale de cheltuieli pentru educație, transporturi, sănătate și energie și câteva tăieri la capitolele agricultură și dezvoltare regională. Diferența dintre creșteri și reduceri de cheltuieli este mare. În condițiile unui deficit impus, ne putem întreba care este proiecția de creștere a veniturilor bugetare astfel încât să acopere cheltuielile suplimentare de anul acesta?

În al patrulea rând, o întrebare exprimată de opinia publică este: dacă vor crește taxele sau impozitele? Guvernul va ține sub tăcere o eventuală decizie de acest gen, dar un reper se poate găsi în cazul în care bugetul include o creștere supradimensionată a veniturilor bugetare la unele capitole. De exemplu, dacă bugetul prevede o creștere a încasărilor din TVA cu 20% înseamnă că este vizată o creștere a cotei, pentru că în condiții normale de inflație și consum, o dinamică atât de mare ar fi practic imposibilă.

În fine, sunt și alte metode prin care bugetul poate fi manevrat. În ultimii ani, s-a practicat o supraevaluare a veniturilor și o subevaluare a cheltuielilor pentru ca deficitul să rămână în parametrii doriți de guvern. Dar, acest „artificiu” este dificil de sesizat de publicul larg și în acest caz este utilă opinia Consiliului Fiscal. O instituție care avertizează asupra punctelor slabe ale construcției bugetare, dar care nu este luată în serios de către guvern.